Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
SUCCESIUNILE
1. Notiuni generale
Prin succesiune sau mostenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (de cujus sau defunct), catre una sau mai multe persoane, determinate de lege sau prin insasi vointa celui decedat, succesori, mostenitori, erezi - respectiv legatari in cazul succesiunii testamentare).Succesiunea are ca obiect intregul patrimoniu al defunctului (activul si pasivul succesoral), iar bunurile care se transmit prin succesiune poarta denumirea de masa succesorala.Deschiderea succesiunii are loc la data mortii lui de cujus (asa cum rezulta din certificatul de deces sau din hotararea judecatoreasca declarativa de moarte), iar locul deschiderii succesiunii este ultimul sau domiciliu.
Pentru ca o persoana sa poata mosteni, trebuie sa indeplineasca trei conditii:
- sa existe la data deschiderii succesiunii;
- sa nu fie nedemn, adica sa nu fi savarsit fapte care sa-l faca nevrednic de a mosteni (condamnat pentru omor sau tentativa de omor impotriva lui sau de cujus; condamnat pentru acuzatie capitala calomnioasa impotriva lui de cujus; care nu a denuntat autorul omorului lui de cujus, despre care a avut cunostinta);
- sa aiba vocatie succesorala, fie in baza legii, fie in baza vointei defunctului, concretizata in testamentul acestuia.
Determinarea persoanelor chemate sa culeaga succesiunea (succesibili) unei persoane fizice decedate, poarta denumirea de devolutie (ordine) succesorala; aceasta devolutie poate fi legala si testamentara.
2. Succesiunea legala
Succesiunea legala revine rudelor (pana la gradul patru - verisori primari) si sotului supravietuitor; in lipsa de mostenitori legali sau testamentari (si in cazul in care acestia renunta la succesiune), succesiunea fiind vacanta, intra in proprietatea statului.
Principiile devolutiunii succesorale sunt urmatoarele :
- mostenirea este atribuita rudelor din clasa preferata de lege, cu excluderea rudelor din celelalte clase;
- inlauntrul aceleiasi clase, mostenirea este atribuita rudei de gradul cel mai apropiat;
- daca sunt mai multe rude din aceeasi clasa si in acelasi grad (de ex. trei copii) mostenirea se imparte intre ei in parti egale (pe capete).
Cele patru clase de mostenitori legali in ordinea de preferinta stabilita de lege sunt:
a) clasa descendentilor (copiii nascuti din casatorie, din afara casatoriei si adoptati, precum si descendentii lor), care vin la succesiune fara deosebire de sex sau ordinea nasterii, respectiv din aceeasi sau din casatorii diferite, fiind clasa preferata de lege, deoarece prezenta unui descendent (oricat de departat), inlatura de la mostenire toate celelalte rude din celelalte trei clase; daca descendentii sunt toti de acelasi grad de rudenie, mostenirea se imparte in mod egal intre ei, iar daca nu sunt toti in acelasi grad de rudenie, succesiunea va reveni celui sau celor cu un grad de rudenie mai apropiat de defunct.
b) clasa ascendentilor privilegiati (tatal si mama lui de cujus)si a colateralilor privilegiati (fratii si surorile lui de cujus) vin la succesiune in lipsa descendentilor dupa urmatoarele reguli:
- daca nu sunt frati si surori (sau descendenti ai acestora) intreaga mostenire o va prelua parintii (fiecare cate 1/2, iar daca este doar unul, el va prelua intreaga mostenire);
- daca nu este in viata nici un parinte, mostenirea va reveni fratilor si surorilor (sau descendentilor acestora), care o vor imparti in mod egal;
- daca sunt ambii parinti, precum si frati sau surori, parintii vor lua 1/2 din mostenire (fiecare cate 1/4, iar fratii si surorile (sau descendentii lor) cealalta 1/2);
- daca este doar un parinte (tatal sau mama) precum si frati sau surori, parintele va lua 1/4, iar fratii si surorile (sau descendentii lor) 3/4.
c) clasa ascendentilor ordonari (bunici, strabunici etc.) vin la succesiune in lipsa rudelor din primele doua clase, impartind succesiunea in mod egal - cu precizarea ca rudele de grad mai apropiat (ex. bunici) inlatura de la mostenire pe cele de grad mai indepartat (ex. strabunici).
d) clasa colateralilor ordinari (unchii, matusile, verii si verisoarele primare) vin la succesiune in lipsa rudelor din primele trei clase - cu precizarea ca unchii si matusile, fiind de gradul trei, vor fi preferati verilor primari, care sunt rude de gradul patru.
Sotul (sotia) supravietuitor vine la succesiune, alaturi de rudele din cele patru clase astfel :
- daca vine in concurs cu descendentii, are dreptul la 1/4 din succesiune;
- daca vine in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati, are dreptul la 1/3 din succesiune;
- daca vine in concurs numai cu ascendenti privilegiati sau numai cu colaterali privilegiati, are dreptul la 1/2 din succesiune;
- daca vine in concurs cu ascendentii si colateralii ordinari, are dreptul la 3/4 din succesiune.
Pe langa aceasta, sotul (sotia) supravietuitor preia si mobilierul si obiectele de uz casnic (vesela, covoare, rufarie etc.) ramase in locuinta comuna - atunci cand vine in concurs cu alti mostenitori decat descendentii.
Daca in urma mortii lui de cujus nu au ramas rude pana la gradul patru, intreaga mostenire revine sotului (sotiei) supravietuitor.
In cazul in care un succesibil a predecedat lui de cujus, lasand in urma sa descendenti, acestia vin la succesiune prin reprezentare; prin urmare, reprezentarea este un beneficiu recunoscut de lege, care permite ca o ruda de un grad mai indepartat sa urce in gradul si in locul ascendentului sau predecedat, pentru a prelua partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia; cei care vin la succesiune pe cale de reprezentare nu preiau decat partea de s-ar fi cuvenit autorului lor (reprezentantului), astfel ca, in cazul reprezentarii mostenirea nu se mai imparte 'pe capete' (in parti egale), ci 'pe tulpini' (tulpina fiind autorul comun din care coboara cei ce vin la succesiune pe cale de reprezentare).
Reprezentarea este admisa numai in linie directa descendenta si in cazul descendentilor din frati si surori, deci in favoarea nepotilor (stranepotilor) de fii si nepotilor (stranepotilor) de frati si surori. Pentru a opera reprezentarea cel reprezentat trebuie sa fi predecedat, sa nu fi renuntat la succesiune ori sa fie nedemn, iar cel care vine la mostenire pe cale de reprezentare, trebuie sa indeplineasca conditiile legale pentru a mosteni.
3. Succesiunea testamentara
Succesiunea testamentara revine persoanelor desemnate prin testament de catre de cujus; prin urmare mostenirea nu se va mai imparti conform dispozitiilor legale, ci conform vointei defunctului (testatorului), cu precizarea ca, succesiunea testamentara nu o exclude pe cea legala, ele putand coexista.
Testamentul este un act juridic prin care o persoana fizica numita testator, dispune pentru dupa incetarea sa din viata de patrimoniul sau; el are urmatoarele caractere :
- este un act solemn, deoarece trebuie facut sub sanctiunea nulitatii, in forma prevazuta de lege - olograf, autentic sau mistic (secret fiind semnat de testator si predat in plic sau in sul si sigilat notarului de stat, care incheie pe plic sau pe sul, procesul verbal de autentificare);
- este un act unilateral, exprimand vointa unei singure persoane (testamentele conjunctive sunt lovite de nulitate);
- este un act juridic revocabil, testatorul putandu-l retracta ori modifica oricand, cu precizarea ca in cazul mai multor testamente care se refera la acelasi bun, ultimul va fi cel valabil, el revocandu-le pe cele anterioare.
Revocarea testamentului poate fi obtinuta pe cale judecatoreasca, dupa moartea testatorului, de catre mostenitorii sai, in cazul in care legatarul nu a indeplinit sarcina impusa de testator si cand a dat dovada de ingratitudine fata de testator, atentand la viata lui sau injuriindu-i grav memoria;
- este un act personal, trebuind a fi facut numai de testator in persoana (neputand fi facut prin mandatar);
- este un act care contine legate, adica dispozitii privitoare la bunuri.
Legatele sunt de trei feluri :
- universale, cand testatorul lasa unei singure persoane intreaga sa avere;
- cu titlu universal, cand testatorul lasa o fractiune din averea sa ori toate bunurile mobile sau imobile, ori o fractiune din ele, fara a le identifica;
- cu titlu particular, cand testatorul lasa unul sau mai multe bunuri determinate, individualizate.
In principiu, orice persoana poate dispune de bunurile sale prin acte cu titlu oneros (vanzare, schimb), sau cu titlu gratuit (donatie, testament); cu toate acestea, dreptul de a dispune cu titlu gratuit este limitat prin lege in favoarea unor anumiti mostenitori, care au dreptul de a reclama si primi la decesul autorului lor o anumita portiune din averea acestuia, care este prevazut de lege si care poarta denumirea de 'rezerva succesorala'. Mostenitorii care beneficiaza de rezerva succesorala sunt mostenitori rezervatari, iar acestia sunt : descendentii, ascendentii privilegiati si sotul (sotia) supravietuitor.Rezerva descendentilor este de 1/2 din succesiune, cand a ramas un copil (cotitatea de 1/2), de 2/3 cand au ramas 2 copii (cotitatea este de 1/3) si de 3/4, cand au ramas trei sau mai multi copii (cotitatea este de 1/4).Rezerva ascendentilor privilegiati este de 1/2 din masa succesorala (cate 1/4 pentru fiecare parinte), iar rezerva sotului (sotiei) supravietuitor este de 1/2 din ceea ce ar fi mostenit, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati.In cazul in care prin acte juridice cu titlu gratuit s-a incalcat rezerva succesorala in scopul intregirii ei, mostenitorii rezervatari au la indemana o actiune in reductiune a donatiei sau testamentului in limitele cotitatii disponibile; daca, insa, nu au ramas mostenitori rezervatari, ceilalti mostenitori nu au dreptul sa se planga impotriva liberalitatilor facute.
Calculul rezervei si a cotitatii presupune urmatoarele operatii :
- determinarea bunurilor ramase, in natura, la decesul lui de cujus;
- adaugirea (fictiva) a bunurilor donate de defunct;
- evaluarea bunurilor;
- deducerea (scaderea) datoriilor defunctului si a sarcinilor succesorale (cheltuieli de inmormantare, cu inventarierea etc.).
Daca in urma acestui calcul, se constata ca, prin liberalitatile facute, s-a incalcat rezerva, acestea se reduc in limita cotitatii disponibile.Reducerea liberalitatilor se face in ordinea vechimii, incepand cu cele mai recente, respectiv se vor reduce, in primul rand legatele de la data decesului lui de cujus (in mod proportional cu valoarea lor), iar daca rezerva nu se va intregi, se va proceda la reducerea donatiilor, incepand cu cea mai recenta (noua).
Nulitatea testamentului are loc, atunci cand nu a fost inlocuit in forma prevazuta de lege, in cazul incapacitatii testatorului, cand consimtamantul acestuia a fost viciat si in cazul substitutiei fideicomisare (testarea sub conditia ca legatorul sa nu-l instraineze, iar la decesul sau sa-l transmita unei persoane desemnata de testator).
Caducitatea testamentului are loc in cazul predecesului legatorului, a refuzului legatorului de a primi legatul si in cazul pieirii bunului legat.Dreptul de obtiune succesorala este prescriptibil in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, astfel ca, daca in cadrul acestui termen succesibilul nu si-a manifestat vointa de a accepta succesiunea, el este considerat ca a renuntat a la (renuntare tacita), insa el poate renunta si expres, printr-o declaratie data in acest sens in fata notarului de stat; in cadrul termenului de prescriptie, succesibilul poate reveni asupra renuntarii.
Acceptarea succesiunii este irevocabila si poate fi :
- acceptare pura si simpla, cand succesorul raspunde si de datoriile lui de cujus, peste activul succesoral;
- acceptare sub beneficul de inventar, in care succesorul raspunde numai in limitele activului succesoral.
Cu conditia intocmirii inventarului succesoral, legatarii universali si cu titlu universal, raspund de plata datoriilor, numai in limita activului succesoral; legatarii cu titlu particular, nu sunt obligati in principiu, sa contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii (in afara cazului cand testatorul a impus plata unei datorii, cand legatul acre are ca obiect un bun ipotecat si cand bunurile succesiunii, de care nu s-a dispus prin legat, sunt insuficiente pentru plata datoriilor succesorale).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |