Principiile dreptului familiei

Principiile dreptului familiei

In aceasa ramura de drept s-au consacrat ca principii recunoscute urmatoarele:

a) Principiul ocrotirii casatoriei si familiei

b) Principiul ocrotirii intereselor mamei si copilului

c) Principiul casatoriei liber consimtite intre soti

d) Principiul egalitatii de drepturi dintre barbat si femeie

e) Principiul exercitarii drepturilor si indeplinirii indatoririlor parintilor in interesul copiilor

f)  Principiul potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral sau material

g) Principiul monogamiei

CASATORIA   

Definirea si caracterizarea casatoriei:

Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie intemeiata potrivit dispozitiilor legale cu scopul de a intemeia o familie si reglementata de normele inperative ale legii.Din definitia casatoriei rezulta ca aceasta are mai multe caractere:

a)casatoria este o comuniune intre un barbat si o femeie

b)casatoria este liber consimtita

c)casatoria este monogama

d)casatoria se incheie in formele cerute de lege

e)casatoria are un character civil

f)casatoria se incheie pe viata

g)casatoria se intemeiaza pe deplina egalitate dintre barbat si femeie

h) casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii

CONDITII DE VALIDITATE:

Conditii de fond si impedimente la casatorie:

Conditiile de fond la incheierea unei casatorii sunt:

A)   Varsta matrimoniala- art 4 din Codul Familiei prevede ca barbatul se poate casatorii numai daca s implinit varsta de 18 ani iar femeia numai daca a implinit varsta de 16 ani.Legea mai prevede ca pt motive temeinice primanrul general al Municipiului Bucuresti sau Presedintele Consiliului Judetean in a carui raza teritoriala isi are domiciliul femeia sunt in drept sa acorde dispensa de varsta cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

• femeia sa fi impinit 15 ani
• sa existe motive temeinice( ex starea de graviditate)
• sa existe un aviz dat de un medic oficial care sa ateste capacitatea femeii de a intretine relatii sexuale normale si starea sanatatii acesteia

B)Consimtamantul la casatorie - o casatorie se incheie prin cosimtamantul liber si exprimat,simultan,personal si public dat in fata delegatului de stare civila,competent a oficia celebrarea casatoriei

C) Comunicarea reciproca a starii sanatatii

D) Dovada indeplinirii conditiilor de fond la casatorie.

Impedimente la casatorie - sau piedicile legale sunt imprejurari de fapt sau de drept care atunci cand exista , casatoria nu mai poate fi incheiata.Aceste impedimtene la casatorie sunt expres prevazute de Codul familiei in art 5,6,7,8,9,si anume:

a)bigamia, adica cand unul din soti mai este casatorit

b)rudenia de sange in gradul oprit de lege , adica intre rudele in linia dreapta la infinit si intre cele colaterale pana la gradul 4 inclusiv.

c)rudenia rezultata din adoptie

d)starea de tutela, casatoria fiind oprita pe timpul tutelei intre tutore si persoana aflata sub tutela sa

e)alienatia mintala sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a discernamantului

Conditiile de forma ale casatoriei:

Se impart in 2 categorii de formalitati :

1. Premergatoare sau anterioare casatoriei
2. Privind insasi incheierea casatoriei

FORMALITATILE PREMERGATOARE CASATORIEI:

a)declaratia de casatorie se face in scris.personal si trebuie sa cuprinda urmatoarele:

-manifestarea de dorinta si vointa a declarantilor care vor sa se casatoreasca

-identificarea fiecaruia prin datele personale

-declaratia viitorilor soti in sensul ca nu exista nici o piedica la casatorie dintre cele prevazute in art 4-10 Codul familiei

-declaratia cu privire la numele pe care il vor purta in timpul casatoriei

-declaratia viitorilor soti ca au luat la cunostiinta de starea sanatatii lor in mod reciproc

- identificarea locului unde se va incheia casatoria in situatia in care declaratiile au fost facute in localitati diferite

b)actele anexa declaratiei de casatorie care sunt:

-certificatele de nastere ale declarantilor in originaliar la dosar se retin copii legalizate

-actele de identitate care se verifica de catre delegatul de stare civila

-hotararea judecatoreasca de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau certificatul de deces al sotului

c)locul celebrarii casatoriei: Regula prevazuta de art 16 Codul familiei este ca celebrarea casatoriei sa aiba ca loc sediul serviciului de stare civila.Prin exceptie in aliniatul 2 al aceluiasi articol se prevede ca in cazurile aratate de legea speciala, celebrarea casatoriei va putea avea loc in afara sediului serviciului de stare civila.

d)inregistrarea casatoriei:Declarand incheiata casatoria,delegatul de stare civila va proceda la inregistrarea de indata a acesteia care nu are valoare constitutive deoarece momentul incheierii casatoriei este momentul in care delegatul de stare civila constata existenta consimtamantului viitorilor soti si ii declara casatoriti,inregistrarea casatoriei constituind singurul mijloc de proba a incheierii acesteia.

Iincheierea casatoriei cand exista un element de extraneitate se caracterizeaza dupa urmatoarele reguli:

*in cazul romanilor care se casatoresc in strainatate se aplica legile romane in ceea ce priveste conditiile de fond ale casatoriei,iar in ceea ce priveste conditiile de forma se aplica regulile stautului in care se oficiaza casatoria.

*in cazul casatoriei unei personae romane cu una strain ape teritoriul tarii noastre se vor aplica legile romana in ce priveste conditiile de fond car si cele de forma atunci cand casatoria se incheie in fata organului de stare civila.Cand aceasta se incheie de un reprezentant al tarii strainului la sediul diplomatic sau consular al acelui stat la noi in tara, at regulile privind conditiile de forma sunt prevazute de legislatia acelui stat(locus regit actum)

EFECTELE CASATORIEI:

1.Relatiile personale dintre soti:

In urmarea incheierii casatoriei apar si exista un numare de obligatii intre soti ,dintre care unele se deduc din insusi textul legii iar altele se desprind din ansamblul reglementatii institutiei casatoriei si anume:

a) Obligatia reciproca de sprijin moral

b) Obligatia de fidelitate

c) Obligatia sotilor de a locui impreuna

d) Numele sotilor

In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu ,femeia care se casatoreste inainte de implinirea varstei de 18 ani(putandu-se casatorii de la 16 ani,iar in unele conditii dela 15ani)dobandeste capacitatea deplina de exercitiu.

2.Relatiile patrimoniale dintre soti:

Se materializeaza in 2 obligatii de baza:

a)obligate sotilor de a suporta cheltuielele casatoriei

b)obligatia de sprijin material

3.Comunitatea matrimoniala de bunuri a sotilor:

Regimul matrimonial consta in ansamblul regulilor care reglementeaza raporturile dintre soti privitoare la bunurile lor,deci relatiile patrimoniale dintre ei,precum si raporturile patrimoniale in care acestia intra cu tertii in calitatea lor de soti.

Potrivit art30 din Codul familiei,bunurile dobandite in timpul casatorieide oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor,bunuri commune ale sotilor.Orice conventie contrara este nula.Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita.

In art 31 din Codul familiei se prevad categoriile de bunuri proprii fiecarui sot.Art 35 Codul familiei dispune ca sotii administreaza ,folosesc si dispun impreuna de bunurile commune.

Regimul matrimonial are un character legal,obligatoriu si unic.In dreptul nostrum bunurile commune ale sotilor constituie regula iar cele proprii fiecaruia dintre ei,exceptia.Potrivit art31 Condul familiei bunurile proprii sunt:

a)bunuri dobandite inaintea incheierii casatoriei

b)bunuri dobandite in timpul casatoriei prin mostenire legat sau donatie afara numa daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi commune.

c)bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia dintre soti

d)bunuri dobandite cu titlul de premiu sau recompense,manuscrisele stiintifice sau literare,schitele si proiectele artistice,proiectele de inventie si inovatie precum si alte bunuri.

e)indemnizatiile de asigurare,sau despagubire pt pagube pricinuite persoanei

f)valoarea care inlocuieste un bun propriu sau unul in care a trecut aceasta valoare.

Spre deosebire de bunurile commune a caror dovada o constituie prezumtia de comunitate,ceea ce practice inseamna ca ele nu trebuie dovedite,bunurile proprii trebuie sa fie dovedite.

DESFINTAREA,INCETAREA SI DESFACEREA CASATORIEI

NULITATEA SAU DESFINTAREA CASATORIEI-prin nulitate sau desfintarea casatoriei intelegem sanctiunea care intervine ca urmare a nesrespectarii unor dispozitii legale privitoare la incheierea casatoriei.

Nulitatea sanctioneaza casatoria incheiata prin nerespectarea cerintelor de validitate anterioare sau concomitente celbrarii casatoriei, iar efectele sale se produc in principiu retroactive.

In Dreptul Familiei, in afara de viciile de consimtamant(eroare, violenta), care sunt cazuri de nulitate relative, toate celelalte cazuri de nulitate a casatoriei atat exprese cat si virtuale sunt nulitati absolute.

Cazuri de nulitate absoluta:

a)lipsa de diferentiere sexuala

b)inpubertatea, adica o casatorie incheiata inaintea implinirii varstei matrimoniale

c)lipsa totala de consimtamant, respective atat lipsa materiala a consimtamantului cat si lipsa fizica in cazul celui fara discermanat, chiar temporar

d)bigamia

e)incestul-adica incalcarea impedimentului care rezulta din rudenia de sange, deci din rudenia in linie dreapta sau colaterala, pana la gradul 4 inclusiv

f)o rudenie in linie dreapta, rezultata prin adoptie

g)starea de alienatie

h)lipsa de discernamant

i)lipsa de solemnitate la incheierea casatoriei

j)incopetenta delagatului de stare civila

k)casatoria fictive sau simultata=casatoria incheiata in alte scopuri decat cele prevazute de Codul Familiei adica fara a urmari intemeierea unei familii cu toate consecintele ce le implica intemeierea de familie, care constituie cauza necesara si determinanta a oricarei casatorii.

Cazuri de nulitate relativa

Potrivit atr.21 Codul Familiei, casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot sau violenta.

Efectele nulitatiilor

Casatoria nula sau anulata este considerate ca nu a existat niciodata.

Sotii nu au avut calitatea juridica de soti ci numai de concubine.Fostii soti aparenti vor reveni la numele anterior casatoriei, vor disparea dintre ei toate efectele personale si patrimoniale, bunurile commune vor deveni proprietate pe cote parti si altele.

Potrivit atr.23 din Codul Familiei, declararea nulitatii nu are nici o urmare in privinta copiilor care pastreaza calitatea de copii din casatorie, iar potrivit art.24(2) in privinta relatiilor dintre parinti si copii se vor aplica prin asemanare, dispozitiile prevazute la divort.

Incetarea casatoriei-potrivit art.37(1) Codul Familiei, casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre ei.

Efectele incetarii casatoriei

a)sotul supravietuitor care in timpul casatoriei a purtat numele sotului decedat poate sa poarte acest nume si dupa incetarea casatoriei.

b)Daca sotul supravietuitor nu a implinit 18 ani, isi mentine capacitatea de exercitiu

c)Comunitatea de bunuri inceteaza

d)Ocrotirea parinteasca se exercita numai de parintele ramas in viata

Incetarea casatoriei se produce de drept iar efectele acesteia sunt doar pentru viitor.

Desfacerea casatoriei-potrivit art.38(1) Codul Familiei-instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort, atunci cand datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Art.38(3)-prevede ca oricare dintre soti poate cere divortul atunci cand starea sanatatii lor face imposibila continuarea casatoriei.

Art.38(2)-prevede ca divortul poate fi pronuntat si numai de baza acordului ambilor soti daca sunt:

-pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei

-nu exista copii minori rezultati din casatorie

Efectele desfacerii casatoriei

a)Efectele cu privire la relatiile personale dintre soti:

-in ceea ce priveste numele, odata cu divortul fiecare dintre soti isi va relua numele avut inaintea incheierii casatoriei;exista insa posibilitatea ca sotul care isi schimba numele sa isi pastreze numele dobandit la incheierea casatoriei

-obligatia de sprijin moral, fidelitate si coabitare inceteaza odata cu desfacerea casatoriei

-capacitatea de exercitiu dobandita de femeia minora prin casatorie se pastreaza chiar daca la data divortului, ea nu implinise 18 ani

b)Efecete cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti:
    -comunitatea de bunuri inceteaza prin impatrirea bunurilor commune

-de asemenea locuinta comuna, a sotiilor, obligatia legala de intretinere dintre soti, dar i-a nastere in anumite conditii ca obligatie legala de intretinere dintre fostii soti

-dreptul la mostenire pe care il are sotul supravietuitot cu privire la bunurile ramase la moartea celuilalt sot, se pierde

c)Efectele cu privire la raporturile personale dintre parinti si copii-instanta va dispune incredintarea copiilor minori chiar daca prin actiunea de divort acest lucru nu s-a cerut;pentru a dispune cu privire la aceasta, instanta este obligate sa-I consulte pe parinti, Autoritatea Tutelara sip e copii care au 10 ani;instanta de judecata se va pronunta cu privire la bunurile copilului, la beneficial constractului referitor la locuinta, primirea alocatiei de stat pentru copii si altele.

Dreptul sotiilor de a administra, folosi si dispune impreuna de bunurile comune.

Art.35 Codul Familiei instituie principiul potrivit caruia sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile commune si duspun tot astfel de ele.Oricare dintre sotii exercitand singuri aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot.Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instrina si nici nu poate greva un teren sau constructie ce face parte din bunurile comune daca nu are comsimtamntul expres al celuilalt sot.

Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei:

Legea admite ca bunurile comune in interesul mentinerii casatoriei, sa fie impartite in timpul acesteia.Aceasta impartire are un caracter exceptional si se poate face:

a)la cererea oricaruia dintre soti

b)la cererea creditorilor personali ai oricarora dintre soti

c)in cazul confiscarii bunurilor comune anume determinate sau a unei cote parti dintr-un bun al sotiilor

Impartirea bunurilor comune ale sotiilor la desfacerea casatoriei

O consecinta fireasca la desfacerea casatoriei este impartirea bunurilor.Caracteristicile acestei impartiri sunt:

a)bunurile se impart de regula prin invoiala partilor si numai daca partile nu se inteleg, intervine impartirea pe cale judecatoreasca.Conform art.36 Codul Familiei ca urmare a unei hotarari de divort sau a hotarai distincta cand imparteala s-a cerut printr-un act distinct

b)momentul cand sotii se pot invoi asupra impartelii este cel precizat de lege, respective la desfacerea casatoriei

Impartirea bunurilor comune ale sotiilor se poate face prin coventie, buna invoiala, iar atunci cand sotii nu se invoiesc, instanta de judecata urmeaza sa procedeze la impartirea prin ordin judecatoresc, stabilind cota fiecarui sot din bunurile dobandite in timpul casatoriei, in functi de contributia fiecaruia la achizitonarea lor.Tot astfel se procedeaza si cu privire la datoriile comune ale sotiilor care sunt determinate limitative de lege.Sunt datorii comune ale sotiilor conform art.32(a) Codul Familiei:

a)cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile comune

b)obligatiile contractate de catre soti impreuna

c)obligatiile contractate de fiecare sot in parte pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casatoriei

d)obligatia de a repara prejudicial cauzat prin insusirea ilicita a unor bunuri proprietate publica.

RUDENIA SI AFINITATEA

NOTIUNEA DE RUDENIE, RUDENIA FIREASCA SI RUDENIA PRIN ADOPTIE:

Rudenia este definita in art.45 Codul Familiei ca fiind legatura bazata pe descendenta unei personae dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.Rudenia poate izvori si dintr-un act civil, respectiv adoptia.

Rudenia fireasca este de 2 feluri-rudenia in linie dreapta

-rudenia colaterala

Se numeste rudenia in linie dreapta acea rudenie in care raportul de filiatie este stabilit intre persoane care coboara unele din altele fie in mod direct si nemijlocit, in sensul ca o persoana este copilul celelilalte, fie in mod indirect cand persoanele respective, desi nu sunt nascute unele din altele intre ele au o serie de nasteri succesive in raport de parinte-copil astfel incat linia duce de la bunic la nepot sau de la strabunic la stranepot.

Rudenia in linie colaterala este legatura dintre 2 persoane care fara a descinde unele din atele au un ascendent comun cum este rudenia intre frati sau intre veri.Potrivit art.46 Codul Familiei, gradul de rudenie se stabilaeste in felul urmator:

a)in linie dreapta dupa numarul nasterilor prin care se realizeza legatura de sange dintre 2 persoane

b)in linie colaterala dupa numarul nasterilor urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si cobornad de la acesta pana la cealalta ruda;rudenia fireasca este permanenta deoarece tot astfel este si legatura de sange pe care se bazeaza.

Rudenia civila poate fi permanenta dar spre deosebire de rudenia fireasca datorita faptului ca adoptia se poate desface, rudenia la care a dat nastere va inceta pe data desfacerii adoptiei.

Potrivit Ordonantei de Urgenta nr.25/1997, adoptatul si ascendentii ei devin rude cu adoptatorul si cu toate rudele acestuia.Rudenia din adoptiei se substituie rudenii firesti care nu mai persista decat pentru a constitui un impediment la casatorie.In cazul in care se declara nula adoptia, legatura de rudenie se desfinteaza cu carcter retoactiv.

Afinitatea

Este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot (ex:ginere si socrii, intre cumnati) Afinitatea nu exista intre rudele unui sot si rudele celuilalt sot.De asemenea nu exista afinitate intre soti si nici rudenii intre soti.Un sot este afinul rudelor celuilalt sot in acelasi fel si grad in care acest din urma sot este cu rudele sale.

Efectele afinitatii sunt:-in materie de nedemnitate succesorala (art.656 Cod Civil)

-in materie de recuzare a judecatorilor (art.27,28 Cod Procedura Civila)

-in material martorilor (art.189,190 Cod Procedura Civila)

-in material societatiilor comerciale (art.Legea 31/1990)

Filiatia

Desemneaza un sir neintrerupt de nesteri care leaga o pesoana de un stramos al ei, un sir neitrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil.

Filiatia fata de mama:-Stabilirea filiatiei fata de mama a copilului din casatorie si din afara casatoriei.Elementele e stabilire a maternitatii sunt prevazute de art. 47 Codul Familiei.Primul element este faptul nasterii, iar al doilea este identitatea copilului, respective cel al carei filiatie se stabileste, trebuie sa fie acela pe care femeia fata de care se stabileste filiatia l-a nascut.In consecinta, stabilirea maternitatii se face prin certificatul de nastere, prin recunoastere si prin hotarare judecatoreasca iar dovada ei se face numai prin certificatul de nastere si hotarare judecatoreasca.

In cazul in care nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama il poate recunoaste pe copil.Recunoasterea se poate face la registrul de stare civila, fie printr-un inscris authentic, fie prin testament care nu se poate revoca.Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata.Copilul nu reclama o stare civila contrara celei care rezulta din certificatul de nastere.Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine numai copilului.In cazul in care copilul este minor, sau pus sub interdictie, actiunea poate fi pornita de reprezentatul sau legal.

Filiatia fata de tata:-art.53 Codul Familiei prevede urmatoarele:

-copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei

-copilul nascut dupa desfacerea casatoriei, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tat ape fostul sot al mamei daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.In cazul in care este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilul aceasta poate face actiune in tagada paternitatii, el fiind singurul in masura sa introduca aceasta actiune, iar daca este pus sub interdictie actiunea va putea fi pornita de tutore insa numai cu incuvintarea Autoritatii Tutelare.Actiunea se prescrie in termen de 6 luni de la data nasterii copilului sau de la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului.

Filiatia fata de tata se stabileste prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca.

-copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de tatal sau, sau prin declaratie de la Serviciul de stare civila, fie odata cu inregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data sau prin inscris autentic sau testament.Dupa moartea copilului acesta poate fi cunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata.In cazul in care recunoasterea e contestata de mama, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, cel ce face recunoasterea, trebuie sa faca si dovada paternitatii.actiunea stabilirii paternitatii din afara casatoriei, apartine copilului si se porneste in numele sau de catre mama chiar daca e minora ori de reprezentatul legal si se prescrie in termen de 1 an de la nasterea copilului.Timpul legal al conceptiei este cuprins intre a 3 a suta si a 180 a zi dinaintea nasterii si se socoteste de la zi la zi.