Prezentarea cauzei C-161/08

Prezentarea cauzei C-161/08

In urma ratificarii de catre statele membre a Tratatului de la Roma, s-au pus bazele unei piete comune cu scopul bine delimitat de a elimina barierele comerciale intre statele membre.

Comertul este reglementat de interzicerea, in relatiile dintre statele membre, a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe cu efect echivalent, precum si de adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte. Principiul liberei circulatii a marfurilor implica faptul ca produsele pot fi comercializate liber pe intreg teritoriul Uniunii Europene.

Particularitatea livrarii pe cale rutiera o constituie faptul ca incarcarea se efectueaza la locul de productie in care camionul trebuie sa se prezinte. Aceasta particularitate impreuna cu prevederile conventiei vamale privind transportul sub acoperirea caietului TIR impune ca operatiunile de vamuire sa se efectueze concomitent cu incarcarea autovehiculului, ceea ce presupune ca organul vamal sa se deplaseze la locul incarcarii ca si o avizare corecta si la timp a datei la care autovehiculul trebuie sa se prezinte la incarcare inclusiv organizarea detaliata a incarcarii, vamuirii etc. pentru a se evita stationarea suplimentara a autovehiculului.

Carnetele TIR sunt eliberate de catre Uniunea Internationala a Transportatorilor Rutieri (IRU) cu sediul la Geneva care le trimite tarilor membre ale asociatiei, contra unei garantii. Asociatiile nationale la randul lor, le elibereaza contracost societatilor de transporturi.

In afara carnetului TIR, in cazul participarilor la targuri si expozitii, expedierea rutiera se poate realiza si cu carnetul ATA in loc de carnetul TIR.
Procurarea carnetelor ATA si folosirea lor se face de Camerele de Comert, acestea devenind garantii fata de autoritatile vamale. Regimul vamal acceptat in astfel de cazuri este cel de admitere temporara fara depunerea de garantii, folosirea carnetului ATA fiind similara cu cea TIR.

Concret, cauza C-161 din 2008, privind Transporturile efectuate sub acoperirea unui carnet TIR cu sublinierea urmatoarelor aspecte :Infractiuni sau nereguli, termene de notificare si termenul pentru a face dovada locului in care s-a savarsit infractiunea sau neregula, intre reclamanta Internationaal Verhuis- en Transportsbedrijf Jan de Lely si parat fiind statul Belgian, cauza judecata de catre instanta Hof van beroep din Antwerp, a avut urmatorul obiect :

Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare privind modalitatile de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 719/91 al Consiliului privind folosirea in Comunitate a carnetelor TIR si ATA ca documente de tranzit (JO L 148, p. 11) coroborat cu articolul 11 din Conventia TIR

In fapt, la data de 26 nov. 1992 Jan de Lely, reclamant, s-a prezentat la vama din Antwerp cu un carnet TIR, eliberat de Federatia Belgiana de Transport si Servicii Logistice, declarand ca efectueaza un transport de tigari in Republica Macedonia .In zilele urmatoare, camionul i-a fost furat in Germania, dar reclamantul nu a procedat la anularea carnetului TIR eliberat de catre Antwerp .Astfel, statul belgian a pretins efectuarea livrarii printr-un ordin de executare silita obtinut in martie 1993 .

De Lely, nefiind instiintat de neanularea carnetului TIR pana in nov. 1994, a contestat acest ordin de executare silita in instanta .

Aceasta prima instanta i-a respins actiunea in contestatie, de Lely facand apel .

In decizia de apel, Curtea a statuat ca Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1593/91 al Comisiei din 12 iunie 1991 privind modalitatile de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 719/91 coroborat cu articolul 11 alineatul (1) din Conventia vamala privind transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR, trebuie interpretat in sensul ca nerespectarea termenului de notificare a nedescarcarii carnetului TIR in privinta titularului acestui carnet nu are drept consecinta faptul ca autoritatile vamale competente sunt decazute din dreptul de a recupera drepturi si taxe datorate pentru un transport international de marfuri efectuat sub acoperirea carnetului mentionat.

De asemenea articolele mai sus mentionate trebuiesc interpretate in sensul ca stabilesc numai termenul privind furnizarea dovezii referitoare la regularitatea transportului, nu si termenul in care trebuie sa se faca dovada locului in care s-a savarsit infractiunea sau neregula.Va fi de competenta instantei nationale sa stabileasca, potrivit principiilor din dreptul national aplicabile in materia probelor, daca, in cazul concret asupra caruia trebuie sa se pronunte si avand in vedere ansamblul circumstantelor, aceasta din urma dovada a fost facuta in termen. Totusi, instanta nationala va aprecia acest termen respectand dreptul comunitar si, in special, tinand cont de faptul ca, pe de o parte, termenul nu ar trebui sa fie prea lung, pentru a face posibila din punct de vedere juridic si material recuperarea sumelor datorate intr un alt stat membru, si, pe de alta parte, ca acest termen sa nu il plaseze pe titularul carnetului TIR in imposibilitatea materiala de a furniza dovada mentionata mai sus.

Concluzie

In concluzie, putem observa cum Dreptul comunitar statueaza o serie de dispozitii legale ce reglementeaza comertul la nivel comunitar, modul cum se desfasoara comertul in cadrul pietei, lasand la libera alegere a statelor membre modul cum vor fi instrumentate probele precum si termenele in care vor fi semnalate neregulile in folosirea carnetelor TIR sau ATA .Dar dreptul national al statelor membre trebuie intotdeauna sa fie armonizat cu dreptul comunitar, in sensul respectarii stricte a dispozitiilor legale comunitare si al respectarii celeritatii procesului de justitie .