Obligatia legala de intretinere

CAP. I NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DOMENIUL OBLIGATIEI LEGALE DE INTRETINERE

CAP. II CONDITIILE IN CARE EXISTA OBLIGATIA DE INTRETINERE

DE INTRETINERE INTRE SOTI

CAP. IV OBLIGATIA DE INTRETINERE INTRE FOSTII SOTI

CAP. V EXECUTAREA INTRETINERII INTRE SOTI SI FOSTII SOTI

CAP. VI INCETAREA OBLIGATIEI DE INTRETINERE INTRE SOTI SI FOSTII SOTI

1.1.Notiunea si fundamentul obligatiei de intretinere

Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, precum si-in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori - mijloacele pentru educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala¹. Aceasta obligatie de intretinere nu trebuie confundata cu furnizarea intretinerii stabilita prin conventie sau testament .Obligatia legala de intretinere exista numai intre persoanele determinate de lege

1.2.Persoanele prevazute de art. 86 C. fam.

Obligatia de intretinere exista, potrivit acestui text, intre urmatoarele persoane :

a) Intre sot si sotie. Aceasta presupune existenta casatoriei valabile ;

b) Intre parinti si copii, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie sau din afara casatoriei ;

c) Intre adoptator si adoptat. In urma aparitiei Ordonantei de Urgenta nr.25/1997 cu privire la adoptie, trebuie avut in vedere ca, in prezent, adoptia da nastere la rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si rudele adoptatorului, pe de alta parte. Asa fiind, in acest caz, obligatia de intretinere dintre bunici si nepoti ( cand acestia din urma sunt adoptati ) si stranepoti, dintre frati si surori trebuie inteleasa ca referindu-se si la rudele prin adoptie. Referirea la obligatia de intretinere intre parinti si copii acopera, in prezent, raportul dintre adoptator si adoptat .

Pana la aparitia Ordonantei de Urgenta nr. 25/1997, referirea la obligatia de intretinere intre adoptator si adoptat avea in vedere numai adoptia cu efecte restranse², care in prezent nu mai este cunoscuta. Obligatia de intretinere exista si intre adoptator si descendentii adoptatului. De aceea, ordinea de intretinere intre parinti si copii este aplicabila si obligatiei de intretinere intre adoptator si adoptat, nu mai este o situatie distincta .

d) Intre bunici si nepoti. In lumina celor mai sus aratate, se deosebeau doua situatii: 1)Daca bunicul era adoptatorul si nepotul era descendentul adoptatului, obligatia de intretinere exista fara a deosebi intre felul adoptiei; 2)Daca bunicul era ascendentul adoptatorului - respectiv nepotul era adoptatul -, obligatia de intretinere exista numai in cazul adoptiei cu efecte depline; in prezent obligatia exista in ambele cazuri, cu alta motivatie ;

e) Intre strabunici si stranepoti. De asemenea, deosebim: 1)Daca strabunicul este adoptatorul, obligatia de intretinere exista fara deosebire intre felul adoptiei; 2)Daca strabunicul era ascendentul adoptatorului obligatia de intretinere exista numai in cazul adoptiei cu efecte depline; in prezent, obligatia de intretinere exista in ambele cazuri ;

f) Intre frati si surori, fara a deosebi dupa cum sunt din casatorie sau din afara casatoriei ori din adoptie .Prin frate sau sora intelegem si pe adoptat .

1.3.Celelalte persoane anume prevazute de lege.

In acest caz, obligatia de intretinere exista :

a) intre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort (art.86 alin.1 si art.41 alin.1 C. fam.) ;

b) intre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, dar la a carei incheiere cel putin unul dintre ei a fost de buna-credinta; are dreptul la intretinere numai sotul de buna-credinta ;

c) cel care a luat un copil pentru a-l creste fara a intocmi formele cerute pentru adoptie are obligatia de intretinere fata de acel copil (art.86 alin.1 si art.88 C. fam.) ;

d) sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot are obligatia de intretinere fata de acel copil (art.86 alin.1 si art.87 alin.1 C. fam.) ;

e) copilul astfel intretinut timp de cel putin zece ani va putea fi obligat la intretinerea parintelui sau, care l-a intretinut (art.86 alin.1 si art.87 alin.2 C. fam.)

f) mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care, fara a avea obligatia legala, i-a dat acestuia intretinere fata de acel minor (art.86 alin.1 si art.96 C. fam.) .

1.4.Ordinea in care se datoreaza intretinerea prevazuta de art. 89 C. fam.

Intretinerea se datoreaza in urmatoarea ordine :

a) Sotii isi datoreaza intretinerea inaintea celorlalti obligati ;

b) Descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului. Daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad de rudenie mai apropiat datoreaza intretinerea inaintea celui mai indepartat.

c) Adoptatorul datora intretinerea fata de adoptat si descendentii acestuia inaintea parintilor firesti ai adoptatului

d) Fratii si surorile datoreaza intretinere, dupa parinti, insa inaintea bunicilor

1.5.Ordinea in care se datoreaza intretinerea de catre ,,celelalte persoane prevazute de lege''.

In aceasta situatie, ordinea este urmatoarea :

a) Intre fostii soti, a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, in lipsa unor dispozitii legale in aceasta privinta si avand in vedere ca aceasta obligatie de intretinere se intemeiaza pe relatiile de casatorie care au existat intre ei, se poate admite ca intretinerea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre soti ;

b) Intre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, urmeaza sa admitem ca intretinerea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre sotii divortati (art.24 alin.1 C. fam.)

d) Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot datoreaza intretinere fata de acel copil dupa parintii sai firesti (art.87 C. fam.) ;

e) Copilul astfel intretinut cel putin zece ani datoreaza intretinerea fata de sotul parintelui sau care l-a intretinut intr-o ordine care poate fi asimilata cu aceea in care un copil firesc datoreaza intretinere fata de parintele sau. Totusi, daca sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot are copii firesti sau adoptati, el urmeaza a cere intretinerea, in primul rand, de la copiii firesti sau adoptati si dupa aceea de la copilul sotului sau intretinut cel putin zece ani.

f) Adoptatorul, in cazul desfacerii adoptiei, nu datoreaza intretinere fata de adoptat, care poate cere intretinere de la parintii firesti ai acestuia. Solutia rezulta din ratiunea art.29 alin.4 din Ordonanta de Urgenta nr.25/1997 ;

g) Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care, fara a avea obligatia legala de intretinere, i-a dat acestuia intretinere, datoreaza intretinere fata de acel minor dupa parintii firesti ai acestuia (art.96 C. fam.), respectiv dupa parintii adoptatori .

1.6.Situatia in care o persoana poate cere prestarea intretinerii concomitent si in aceeasi ordine de la mai multe persoane.

In cazul in care mai multe persoane sunt obligate sa presteze intretinerea, in acelasi timp si in aceeasi ordine, aceleiasi persoane (de exemplu, mai multi frati), se pune problema contributiei acestora la intretinerea creditorului comun. Codul familiei (art.90 alin.1) adopta principiul divizibilitatii obligatiei de intretinere. Modul de impartire al intretinerii nu se face insa dupa numarul persoanelor obligate sa o presteze, ci proportional cu mijloacele ce au .

De la acest principiu, exista doua exceptii :

a) Parintele care are drept la intretinere de la mai multi copii poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiune numai impotriva unuia dintre ei. Copilul care plateste intretinerea se poate apoi intoarce impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia (art.90 alin.2 C. fam.). In aceasta situatie, obligatia de intretinere este solidara .

Cu privire al aceasta solidaritate, facem urmatoarele precizari :

- Solidaritatea este intemeiata pe urgenta in care se gaseste parintele aflat in nevoie. Urgenta trebuie constatata de instanta judecatoreasca. Solidaritatea isi are izvorul in lege ;

- Solidaritatea este facultativa pentru parinte, caci el poate urmari numai pe unul din copii ;

b) Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinerea fara a avea obligatia legala sunt obligati solidar la intretinerea acelui minor daca parintii sai au murit, sunt disparuti sau in nevoie. Mostenitorul care a platit intretinerea are actiune in regres impotriva celorlalti mostenitori. Contributia fiecarui mostenitor este proportionala cu valoarea bunurilor mostenite (art.96 C. fam.) .

1.7.Situatia in care o persoana este obligata sa presteze intretinere, in acelasi timp, mai multor persoane .

Daca acea persoana dispune de mijloace suficiente, va acorda intretinere tuturor persoanelor indreptatite. Daca, insa, persoana respectiva se gaseste in situatia de a nu putea face fata tuturor creditorilor, instanta judecatoreasca, tinand seama de nevoile fiecaruia dintre creditori, poate hotari (art.92 C. fam.) :

a) fie ca intretinerea sa se plateasca unei singure persoane ;

b) fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite a o primi (in acest caz, instanta este datoare sa hotarasca modul in care intretinerea se va imparti intre persoanele ce urmeaza a o primi) .

Cel indreptatit la intretinere si care nu a fost satisfacut in tot sau in parte poate sa solicite intretinere de la alte persoane obligate la intretinere, cu respectarea ordinii stabilite de lege (art.89 si 91 C. fam.) .

CONDITIILE IN CARE EXISTA OBLIGATIA DE INTRETINERE

CONDITII CU PRIVIRE LA CREDITORUL OBLIGATIEI DE INTRETINERE

Pentru ca o persoana sa poata cere intretinere, trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii :

a) Starea de nevoie.

b) Incapacitatea de a munci. In general, incapacitatea de a munci provine din boala sau batranete .

c) Conditii speciale pentru unele categorii de obligatii de intretinere. In unele cazuri, pe langa cele doua conditii mentionate, creditorul obligatiei de intretinere trebuie sa indeplineasca unele cerinte. Astfel :

- In cazul obligatiei de intretinere intre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, incapacitatea de a munci a celui care solicita intretinerea trebuie sa intervina in anumite imprejurari, si anume (art.41 alin.2 C. fam.):

a)fie inainte de incheierea casatoriei;

b)fie in timpul casatoriei;

c)fie in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa, in acest caz, numai daca incapacitatea de a munci se datoreaza unei imprejurari in legatura cu casatoria ;

- Aceleasi dispozitii isi gasesc aplicare si cu privire la obligatia de intretinere in cazul casatoriei putative (art.24 alin.1 C. fam.) ;

- Sotul care a intretinut copilul celuilalt sot poate cere, la randul sau, intretinere de la acesta din urma, numai daca i-a acordat intretinere pe timp de cel putin zece ani ;

d) Comportarea corespunzatoare regulilor de convietuire sociala.

CONDITII CU PRIVIRE LA OBLIGATIA DEBITORULUI INTRETINERII

O persoana are obligatia de a acorda intretinere alteia daca indeplineste urmatoarele conditii (art.89 si 94 alin.1 C. fam.) :

a)Are mijloace de existenta O persoana are obligatia de a acorda intretinere daca dispune de mijloace materiale necesare.

b)Sa nu existe alta persoana obligata la intretinere inaintea sa, potrivit ordinii stabilite de lege. Aceasta conditie rezulta din ordinea stabilita de lege, in care se datoreaza intretinerea, ceea ce presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere .

Indeplinirea tuturor conditiilor de existenta. Obligatia de intretinere exista numai daca sunt indeplinite conditiile in persoana creditorului obligatiei de intretinere, cat si conditiile in persoana debitorului obligatiei de intretinere .

SOTII ISI DATOREAZA INTRETINERE

Pe timpul casatoriei, sotii isi datoreaza reciproc intretinere (art.86 alin.1 si art.41 alin.1 C. fam.). Aceasta obligatie constituie o aplicare a principiului inscris in art.2 C. fam., potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material .

SITUATII DE DISTINS

3.1.Situatia in care sotii au locuinta comuna.

In mod obisnuit, obligatia de intretinere intre soti se realizeaza, prin ducerea vietii in comun, caci sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, iar bunurile comune sunt afectate pentru indeplinirea acelorasi sarcini. Totusi, chiar in aceasta situatie, problema obligatiei de intretinere intre soti se poate pune. Daca unul dintre soti nu-si indeplineste obligatia de intretinere fata de celalalt sot, acesta din urma poate introduce actiune in justitie pentru acordarea intretinerii, independent de introducerea cererii de divort. Refuzul unuia dintre soti de a acorda intretinere celuilalt sot poate constitui infractiunea de abandon familial (art.305 C. pen.). In sfarsit, refuzul unuia dintre soti de a acorda intretinerea celuilalt sot aflat in nevoie arata ca acea casatorie nu duce o existenta normala .

3.2.Situatia in care sotii sunt in fapt despartiti.

Problema obligatiei de intretinere se poate pune in cazul in care sotii sunt despartiti in fapt. Dupa cum s-a remarcat insa, trebuie distins intre cazul in care parasirea locuintei comune de catre un sot este justificata si aceea in care parasirea nu este justificata. In prima situatie, intretinerea se poate cere independent de introducerea cererii de divort. In aceleasi conditii ca mai sus, in aceasta situatie, refuzul de a acorda intretinere celuilalt sot poate constitui infractiunea de abandon familial sau, in conditiile legii, motiv temeinic de divort

Particularitati. Sotii isi datoreaza intretinere in conditiile dreptului comun, cu unele particularitati. In practica, s-a pus problema daca sotia poate fi considerata ca se gaseste in imposibilitatea de a munci datorita faptului ca este nevoita sa-si consacre timpul ingrijirii copiilor .

In aceasta privinta trebuie avut in vedere ca sistemul de ocrotire a mamei si a copilului pune la indemana posibilitati de a subveni nevoilor impuse de cresterea si educarea copiilor. De aceea, in raspunsul la intrebarea pusa trebuie distins :

a)Daca ingrijirea si cresterea copilului este o cerinta obligatorie pentru mama, in sensul ca ingrijirea ei nu poate fi inlocuita cu aceea acordata de altcineva, atunci situatia in care se gaseste mama poate fi echivalenta cu incapacitatea de a munci. S-a dat o solutie favorabila si femeii gravide ;

b)Daca ingrijirea si cresterea copilului de catre mama nu este o cerinta obligatorie, situatia in care se gaseste mama copilului nu poate fi socotita echivalenta cu incapacitatea de a munci. Instanta judecatoreasca va aprecia, intr-un sens sau altul, pe baza situatiei de fapt. In acest sens, se accepta ca situatia mamei ar trebui examinata cu atentie spre a se vedea daca dorinta ei de a ingriji copilul se datoreaza unor simtaminte justificate, materne, care altfel nu si-ar gasi implinirea

3.3.Situatia in care sotii sunt in timpul divortului.

Sotii isi datoreaza intretinere si in timpul procesului de divort, deoarece,

pana la ramanerea definitiva a hotararii de divort, casatoria nu este desfacuta. Pe perioada cat dureaza divortul, sotii isi datoreaza intretinere, cu indeplinirea conditiilor de drept comun. In consecinta, are dreptul la intretinere numai sotul aflat in nevoie, din cauza incapacitatii de a munci. Pe cale de ordonanta prezidentiala se pot lua masuri vremelnice cu privire la relatiile dintre soti, chiar mai inainte de prima zi de infatisare, pentru perioada de timp in care dureaza divortul. Printre aceste masuri vremelnice se afla si cele privitoare la obligatia de intretinere dintre soti .

3.4.Casatoria putativa.

Obligatia de intretinere exista si in cazul casatoriei putative, dar numai in favoarea sotului care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei. Aceasta deoarece el pastreaza, pana la data la care a ramas definitiva hotararea judecatoreasca prin care s-a constatat ori pronuntat nulitatea casatoriei, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila (art. 23 alin.1 C. fam.). Pana la aceeasi data, sotul de buna-credinta are drept la intretinere in conditiile in care un sot are dreptul la intretinere din partea celuilalt sot. Obligatia de intretinere este deci reciproca daca amandoi sotii au fost de buna-credinta si este unilaterala daca numai unul dintre soti a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei .

OBLIGATIA DE INTRETINERE INTRE FOSTII SOTI

4.1.Obligatia de intretinere noua.

Dand expresie art.86 alin.1 C. fam., care, dupa ce enumera persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere, dispune ca aceasta exista ,,si intre celelalte persoane anume prevazute de lege'', art.41 alin.2-5 C. fam. reglementeaza obligatia de intretinere intre sotii divortati, iar art.24 alin.1 acelasi Cod intre fostii soti in cazul casatoriei putative In raport cu obligatia de intretinere care a existat intre soti, obligatia de intretinere dintre fostii soti este noua, in sensul ca este distincta. Aceasta solutie rezulta din art.2, art.86 alin.1, art.41 alin.2-5 C. fam. De altfel, in unele privinte, conditiile de existenta ale celor doua obligatii de intretinere sunt deosebite. Rezulta ca obligatia de intretinere dintre fostii soti nu este o continuare a indatoririi de sprijin material de care au fost tinuti sotii in timpul casatoriei .

4.3. Conditiile in care exista obligatia de intretinere.

A.Fostul sot are dreptul la intretinere daca se afla in stare de nevoie datorita incapacitatii de a munci intervenita in anumite conditii .

B.Fostul sot datoreaza intretinere celuilalt fost sot daca are mijloace materiale. Pentru determinarea acestora se tine seama de veniturile din munca si alte bunuri ale fostului sot debitor, precum si de obligatiile pe care le are de executat. Daca fostul sot debitor se recasatoreste, el datoreaza pensia de intretinere .

DATA, DURATA, CUANTUMUL SI ORDINEA OBLIGATIEI DE INTRETINERE

Data acordarii intretinerii.

In ceea ce priveste data de cand se acorda intretinerea, trebuie deosebit intre situatia in care ea s-a cerut prin actiunea de divort sau in cadrul procesului de divort si aceea cand s-a cerut ulterior desfacerii casatoriei prin divort. In prima situatie, pensia de intretinere se acorda de la data desfacerii casatoriei, iar in cea de-a doua situatie de la data cererii acesteia .

4.5. Durata obligatiei de intretinere.

Reglementarea introdusa prin Decretul nr.779 din 1966 a modificat solutia in privinta duratei obligatiei de intretinere dintre fostii soti. Potrivit acestei reglementari, in cazul in care divortul s-a pronuntat numai din vina unuia dintre soti, acesta nu are dreptul la intretinere de la celalalt sot decat timp de un an de la desfacerea casatoriei, iar celalalt fost sot pe o durata nedeterminata in timp. In cazul in care divortul s-a pronuntat din vina ambilor soti, fiecare din ei are dreptul la intretinere dupa desfacerea casatoriei nedeterminat in timp, spre deosebire de reglementarea anterioara, care limita durata intretinerii la un an. Problema daca divortul s-a pronuntat din vina unui dintre soti sau a ambilor, de care depinde durata obligatiei de intretinere, se solutioneaza, cu putere de lucru judecat, prin hotararea de divort ramasa definitiva. Dispozitiile legale privind durata obligatiei de intretinere dintre fostii soti au un caracter imperativ. Conventia care infrange aceste dispozitii este lovita de nulitate. In consecinta, nu se poate micsora sau mari durata obligatiei de intretinere dintre fostii soti. Actul juridic prin care se mareste durata obligatiei de intretinere, nevalabil cu titlu de asemenea obligatie, ar putea fi valabil cu alt titlu, daca aceasta rezulta din cuprinsul sau .

4.6. Cuantumul intretinerii.

Din prevederile art.41 alin.3 C. fam., introdus prin Decretul nr. 779 din 1966, rezulta urmatoarele in privinta cuantumului intretinerii dintre fostii soti: a)acest cuantum se stabileste potrivit cu nevoia celui care cere intretinerea si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati; b)cuantumul intretinerii se stabileste de instanta pana la o treime din venitul net din munca al fostului sot obligat; c)intretinerea acordata fostului sot, impreuna cu aceea acordata copiilor, nu poate depasi jumatate din venitul net din munca al debitorului .

In cazul in care intretinerea se acorda la doua persoane, avand fiecare calitatea de fost sot, fiecare din acestia are dreptul la intretinere stabilita pana la o treime din venitul net din munca al debitorului, totalul pensiilor acordate neputand depasi jumatate din venitul net din munca al celui ce urmeaza a acorda intretinerea

Desigur, daca fostul sot are si alte mijloace materiale decat veniturile din munca, se va putea tine seama de acestea, ca si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori, in stabilirea cuantumului pensiei de intretinere cuvenita celuilalt sot .S-a ridicat si problema daca obligatia de intretinere poate cuprinde dreptul la locuinta al celuilalt fost sot .

4.7. Ordinea acordarii intretinerii.

Desi nu exista nici o dispozitie legala care sa prevada ordinea in care se acorda intretinerea intre fostii soti, dar avand in vedere ca aceasta intretinere isi are punctul de plecare in raporturile de casatorie existente anterior intre parti, se considera ca fostii soti isi datoreaza intretinere in aceeasi ordine ca si sotii, adica in primul rand .

Unele situatii care ar putea sa se iveasca. Astfel, fostul sot s-a recasatorit si el urmeaza sa acorde intretinere si fostului sau sot si sotului actual. Daca el nu are mijloace materiale suficiente pentru a acorda intretinerea ambilor creditori, instanta judecatoreasca poate, tinand seama de nevoile fiecarui creditor, fie ca intretinerea sa se acorde unuia dintre ei, fie ca intretinerea sa se imparta intre acestia, ramanand ca fiecare sa-si completeze intretinerea de la persoanele in ordinea urmatoare .

Aceasta solutie este valabila si in cazul in care fostul sot datoreaza intretinerea nu numai celuilalt fost sot si sotului actual, ci si altor persoane indreptatite la intretinere, dar intr-o ordine urmatoare .

O alta situatie este aceea in care fostul sot s-a recasatorit, cea de-a doua casatorie fiind putativa, iar acest fost sot este de rea-credinta. Daca celalalt fost sot si cel din casatoria putativa solicita intretinere, urmeaza a se da aceeasi solutie ca mai sus

4.8.Aplicarea in timp.

Din dispozitiile art.1 C. civ., care stabileste principiul neretroactivitatii legilor, si cele ale art. IV Decretul nr. 779 din 1996, in conformitatea cu care acest decret este aplicabil cauzelor pendinte la data intrarii sale in vigoare, rezulta ca Decretul nr. 779 din 1996 nu se aplica acelor cauze care au fost definitiv judecate inainte de aceasta data. In consecinta, reglementarea data prin Decretul nr. 779 din 1966 se aplica numai celor care dobandesc situatia juridica de fosti soti dupa punerea sa in aplicare si in conformitate cu prevederile acestui decret privind divortul

4.9. Casatoria putativa.

Obligatia de intretinere exista si intre fostii soti in cazul casatoriei putative. Potrivit art.24 alin.1 C. fam., cererea de intretinere a sotului de buna-credinta este supusa, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort. In consecinta, daca amandoi sotii au fost de buna-credinta la incheierea casatoriei, ei au drept la intretinere, dupa constatarea sau pronuntarea nulitatii casatoriei, in aceleasi conditii ca sotii divortati, cand divortul s-a pronuntat fara vine vreunuia din ei. Daca numai unul dintre soti a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei, numai el are dreptul la intretinere dupa constatarea sau declararea nulitatii casatoriei, nedeterminat in timp, ca si sotul nevinovat de pronuntarea divortului, bineinteles daca celelalte conditii pentru acordarea intretinerii sunt indeplinite²

EXECUTAREA INTRETINERII INTRE SOTI SI FOSTII SOTI

5.1. Obiectul obligatiei de intretinere.

Intretinerea are ca obiect tot ceea ce este necesar traiului: alimente, locuinta, imbracaminte, medicamente si, in conditiile societatii noastre, elemente de ordin spiritual, privind dezvoltarea celor aflati in nevoie, cum ar fi abonamentul la ziar, radio ori satisfacerea intereselor spirituale prin alte mijloace in raport de nevoile creditorului intretinerii.

5.2. Cuantumul obligatiei de intretinere.

Acesta se determina potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati (art.94 alin.1 C.fam.). In acest fel, intinderea obligatiei de intretinere difera de la caz la caz in raport de situatia de fapt[1]. Criteriile pentru determinarea cuantumului obligatiei de intretinere se examineaza la data judecarii actiunii pentru acordarea intretinerii, cu precizarile ce urmeaza. Exista o plafonare a pensiei de intretinere din venitul din munca in raporturile dintre fostii soti (art.41 C.fam.) .

Codul familiei nu determina intelesul notiunii de mijloace ale debitorului intretinerii. In aceasta situatie se impune o interpretare larga notiunii de mijloace. Astfel, apartin acestei categorii toate posibilitatile materiale de care dispune debitorul intretinerii, adica atat mijloacele sale care au caracter periodic, cum sunt veniturile din munca (retributia fixa si orice alte sume care se platesc in temeiul raportului de munca si care au caracter de continuitate, sporurile de vechime, gradatiile, drepturile de autor cuvenite scriitorilor, artistilor plastici, oamenilor de stiinta, inventatorilor si inovatorilor, veniturilor realizate din munca, cele ale micilor meseriasi etc.), mijloacele asimilate cu veniturile din munca, avand un caracter de continuitate, cum sunt pensiile care pot fi urmarite pentru intretinere, in temeiul art.409 C.proc.civ., precum si alte mijloace, cum sunt economiile si bunurile care prisosesc si pot fi valorificate in vederea prestarii intretinerii. Unele indicatii in legatura cu notiunea de ,,mijloace'' ale debitorului intretinerii se gasesc in deciziile de indrumare nr.14 din 23 mai 1963 si nr.4 din 1968. In sensul acestor indrumari, nu se vor include in notiunea mijloacelor debitorului intretinerii sporurile care au ca scop de a da celor incadrati in munca posibilitatea de a preveni sau de a inlatura efectele daunatoare pe care le au asupra organismului omenesc anumite conditii deosebite de munca. In acelasi sens, s-a decis ca indemnizatia de zbor acordata pilotilor de avioane nu se include in venitul din munca. In temeiul art. 409 C.proc.civ., pot fi urmarite pentru obligatii de intretinere si deci luate in calcul in determinarea mijloacelor materiale ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca din cauza de boala sau accident, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, precum si compensatia care se acorda in cazul desfacerii contractului de munca. Dimpotriva, neputand fi urmarite, nu se iau in considerare, pentru stabilirea mijloacelor materiale, diurnele si orice indemnizatii cu destinatie speciala, bursele de studii, ajutoarele acordate in caz de deces, pentru sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta pana la 2 ani (art.409 C.proc.civ., in redactarea data prin Decretul nr. 38 din 16 februarie 1959). Veniturile intamplatoare nu se includ in notiunea mijloacelor materiale ale debitorului intretinerii, cum ar fi sumele cuvenite pentru orele suplimentare prestate ocazional. Daca aceste ore suplimentare sunt prestate cu caracter obisnuit, atunci fac parte din categoria mijloacelor materiale ale debitorului. Alte categorii de venituri permise de lege (de exemplu, cele din inchirierea unor bunuri, exercitarea unei meserii, prestarea unor activitati aducatoare de venit in timpul liber) fac parte din mijloacele materiale ale debitorului intretinerii .

In aprecierea posibilitatilor materiale ale debitorului se va tine seama, pe de o parte, numai de mijloace proprii ale debitorului intretinerii, nu si ale altor persoane, cum ar fi sotul, parintele, alte rude care locuiesc cu acesta si care nu au aceasta calitate de debitor, precum si pe de alta parte, de sarcinile la care este tinut sa faca fata (greutati familiale, datorii, late obligatii care sunt intr-o ordine prioritara etc.) .

Veniturile din munca includ pe cele realizate din munca prestata efectiv in cadrul unitatii, cele realizate din gospodaria personala, precum si, eventual, cele realizate din alte surse, dar care au caracter de continuitate[2] .Dovada mijloacelor materiale ale debitorului, fiind vorba de o stare de fapt, se poate face cu orice mijloace de proba (acte, depozitii de martori, raspunsul la interogator etc.) .

Cand, prin hotarare judecatoreasca, se dispune plata intretinerii in bani, instanta judecatoreasca trebuie sa stabileasca valoric suma, nefiind suficienta numai fixarea unei cote din castigul din munca, deoarece in acest mod hotararea nu poate fi executata, caci legea nu arata (cu precizie) ce se intelege prin castig din munca .

5.3. Data de la care se datoreaza intretinerea .

Intretinerea se acorda de la data cererii de chemare in judecata, iar nu de la o data ulterioara acesteia, cum ar fi data pronuntarii hotararii; daca cererea de pensie se face oral, in cursul dezbaterilor, de la data formularii ei. Solutia acordarii intretinerii de la data solicitarii ei se intemeiaza pe urmatoarele argumente :

1)Intretinerea este destinata sa satisfaca nevoile actuale ale celui care o reclama. Daca pensia de intretinere nu se reclama, se prezuma ca persoana respectiva a avut mijloace pentru procurarea celor necesare traiului. Asadar, nevoia celui care cere intretinerea apare la data cererii de chemare in judecata si de aceea intretinerea se acorda de la aceeasi data ;

2)Intretinerea nu se poate plati pentru trecut, adica anterior datei de chemare in judecata, deoarece s-ar impovara situatia debitorului obligatiei de intretinere. Acesta ar urma sa plateasca o suma desi, neprevazand ca va fi obligat la plata intretinerii, a dispus de veniturile sale ;

3)Obligatia de intretinere este cu executie succesiva, deoarece se are in vedere satisfacerea nevoilor in timp ale beneficiarului intretinerii. Daca s-ar admite acordarea intretinerii si pentru trecut, ar insemna sa se presteze sub forma unei sume globale, ceea ce ar contraveni scopului obligatiei de intretinere .

Pensia de intretinere se poate acorda pentru trecut in cazul in care introducerea actiunii in justitie a fost intarziata dintr-o cauza imputabila paratului (de exemplu, promisese acordarea intretinerii, dar nu si-a respectat obligatia luata) .

Pentru motivele mai sus aratate nu este permisa nici plata anticipata a ratelor viitoare ale intretinerii sub forma unei sume globale .

Desi instanta nu poate stabili executarea obligatiei de intretinere dintr-o data si nici transformarea ulterioara a pensiei de intretinere periodica in plata unei sume de bani globala, s-a decis ca este valabila conventia partilor prin care debitorul se obliga sa depuna anticipat suma reprezentand pensia de intretinere pe un timp mai indelungat (de exemplu, pe un libret C.E.C. pe numele creditorului, cu conditia ca acesta din urma nu va putea ridica decat o anumita suma periodic, de pilda lunar, corespunzatoare cuantumului pensiei de intretinere fixata de instanta judecatoreasca). Si in aceasta situatie creditorul pastreaza dreptul de a solicita marirea pensiei de intretinere in raport cu schimbarea criteriilor avute in vedere de instanta la stabilirea obligatiei .

S-a decis, ca instanta judecatoreasca este indreptatita sa dispuna, la cererea debitorului, ca pensia de intretinere, stabilita in sarcina acestuia sub forma de prestatii periodice, sa fie inlocuita prin depunerea anticipata a sumelor pe toata perioada cat se datoreaza intretinerea .

Cu situatia in care pensia de intretinere se cere pentru trecut (anterior datei cererii de chemare in judecata) nu trebuie confundata situatia in care se cere urmarirea ratelor intretinerii acordate prin hotarare judecatoreasca, dar neplatite la timp. Urmarirea ratelor pensiei de intretinere, neplatite la timp, se poate face in limita termenului de prescriptie. Astfel, s-a decis ca neexecutarea timp de trei ani a hotararii judecatoresti prin care s-a acordat o pensie de intretinere atrage prescrierea numai pentru ratele scadente mai vechi de trei ani socotite de la data cererii de punere in executare a hotararii. Dar chiar si in situatia in care se urmaresc ratele scadente ale pensiei de intretinere inauntrul termenului de prescriptie, se poate pune problema cauzelor pentru care nu s-a cerut executarea la timp a acelor rate, caci acumularea ratelor datorate duce, pe de o parte, la impovararea debitorului intretinerii, caruia i se cere plata unei sume globale pe care cu greu ar putea-o procura, iar pe de alta parte, neexecutarea pensiei de intretinere, la timp, poate arata ca beneficiarul ei nu mai este in nevoie .

In raport de schimbarea mijloacelor celui care acorda intretinerea si nevoia creditorului ei, art.94 C. fam. permite marirea, micsorarea sau incetarea obligatiei de intretinere. Modificarea pensiei de intretinere poate fi admisa pe o perioada nedeterminata sau numai pentru o anumita perioada (temporar), in raport de schimbarile care justifica aceasta masura .

Data la care se produc modificarile pensiei de intretinere se prezinta in felul urmator :

- majoritatea cuantumului intretinerii are loc la data introducerii actiunii, afara de cazul in care intarzierea introducerii acesteia este imputabila ;

- reducerea sau incetarea intretinerii au loc pe data ivirii cauzei care a justificat admiterea actiunii, atata timp cat debitorul nu a fost urmarit in temeiul hotararii prin care s-a acordat pensia de intretinere .

In decizia de indrumare nr. 19 din 5 noiembrie 1964 a fostului Tribunal Suprem este cuprinsa si justificarea deosebirii de solutii: in prima situatie, exista prezumtia ca cel indreptatit la intretinere nu a avut nevoie de mai mult decat primea[3]; in cea de a doua situatie, debitorului, din moment ce i s-au redus ori incetat veniturile, inseamna ca neintroducerea actiunii pentru micsorarea sau incetarea intretinerii este consecinta inactiunii creditorului obligatiei de intretinere .

FELUL SI MODALITATILE DE EXECUTARE A OBLIGATIEI DE INTRETINERE

5.4. Executarea in natura sau in bani .

Obligatia de intretinere se poate executa fie in natura, fie in bani, fie parte in natura si parte in bani (art. 93 alin. 1 C. fam.). Felul si modalitatile de executare a obligatiei de intretinere se decid de catre instanta judecatoreasca, in raport de imprejurari, adica tinand seama de nevoile celui care o cere si de posibilitatile celui care o acorda (art. 93 alin. 2 C. fam.) .

Executarea obligatiei de intretinere in natura se face prin furnizarea celor necesare traiului, fie in locuinta debitorului obligatiei, fie in alta locuinta pusa la dispozitie de catre cel obligat la intretinere .

Executarea obligatiei de intretinere in bani se face prin plata unei sume fixe, la termenele stabilite de instanta. Plata periodica a intretinerii in bani nu poate fi inlocuita prin plata unei sume globale, decat in conditiile aratate, deoarece altfel s-ar contraveni scopului pentru care se acorda intretinerea. In cazul in care se folosesc serviciile postei pentru executarea intretinerii in bani, cheltuielile se suporta de debitor, si nu de catre creditor .

5.5. Modificarea modalitatii de executare .

Executarea obligatiei de intretinere in natura poate fi inlocuita cu executarea obligatiei de intretinere in bani si invers, daca s-au schimbat imprejurarile avute in vedere la stabilirea acelui fel de prestare a intretinerii. S-a decis ca atata timp cat nu se constata o culpa in sarcina celui obligat sa presteze intretinere nu se poate cere executarea obligatiei de intretinere prin echivalent. Aceasta presupune, insa, ca nu s-au schimbat elementele avute in vedere la stabilirea felului executarii intretinerii, cu exceptia relatiilor dintre persoanele respective .

Printr-o decizie de indrumare s-a decis ca pensia de intretinere datorata va putea fi stabilita fie in natura, fie in bani, sau in natura si in bani, in raport de felul veniturilor realizate. In cazul in care obligatia de a plati pensia stabilita - partial sau total - in natura nu va fi executata, urmarirea ei se va face prin echivalent. Pensia de intretinere va fi stabilita si prestata numai in bani daca aceasta modalitate ar corespunde in mai mare masura intereselor celui ocrotit si nu ar fi impovaratoare pentru debitorul obligatiei .

Cuantumul pensiei de intretinere va putea fi modificat in cazul cand castigul din munca avut in vedere de instanta de judecata, la darea hotararii, s-a micsorat sau marit in anul urmator. In aceleasi conditii va putea fi schimbata si modalitatea de - prestare a pensiei, tinandu-se seama atat de interesul beneficiarului, cat si de posibilitatile de plata ale debitorului .

S-a decis ca venitul din munca, in sensul art. 94 C. fam., cuprinde veniturile realizate din munca prestata efectiv in cadrul cooperativei, cele realizate in gospodaria personala, precum si, eventual, cele realizate din alte surse, dar care au un caracter de continuitate .

INCETAREA OBLIGATIEI DE INTRETINERE

Aceasta obligatie inceteaza in cazurile in care nu mai sunt indeplinite conditiile generale si speciale prevazute de lege pentru existenta ei .

INCETAREA UNEIA DIN CONDITIILE GENERALE PREVAZUTE DE LEGE PENTRU ACORDAREA INTRETINERII

6.1. Enumerarea cazurilor de incetare .

a)Incetarea starii de nevoie a creditorului obligatiei de intretinere (art. 86 alin. 2 si art. 94 alin. 1 C. fam.). Obligatia de intretinere inceteaza, deoarece prestarea ei nu-si mai gaseste justificarea ;

b)Incetarea incapacitatii de a munci a creditorului obligatiei de intretinere (art. 86 alin. 2 si 3 si art. 94 alin. 1 C. fam.). Obligatia de intretinere inceteaza, deoarece nimeni nu poate trai nejustificat din munca altuia1. In cazul in care incapacitatea totala de a munci se transforma in incapacitate partiala de a munci, obligatia de intretinere nu inceteaza, dar se poate schimba cuantumul intretinerii in masura acestei incapacitati ;

c)Mijloacele debitorului obligatiei de intretinere nu-i mai permit

In toate aceste situatii, incetarea obligatiei de intretinere se decide prin hotarare judecatoreasca, la cererea celui interesat (art. 94 alin. 2 C. fam.). Trebuie, insa, observat ca incetarea obligatiei de intretinere nu are caracter definitiv, fiindca se poate reveni asupra ei, daca se schimba din nou conditiile care au provocat luarea acestei masuri

6.2. Moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de intretinere (art. 95 C. fam.)

INCETAREA UNEIA DIN CONDITIILE SPECIALE PREVAZUTE DE LEGE PENTRU ACORDAREA INTRETINERII

6.3. Enumerarea conditiilor speciale .

a)Obligatia de intretinere dintre soti inceteaza odata cu desfacerea casatoriei (art. 86 alin. 1 si art. 41 alin. 1 C. fam.). Obligatia de intretinere dintre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort inceteaza - in afara de incetarea conditiilor generale cerute pentru existenta obligatiei de intretinere sau moartea debitorului ori a creditorului intretinerii - si in urmatoarele cazuri: 1)creditorul intretinerii se casatoreste (art. 41 alin. 3 C. fam.) ; 2)trecerea unui termen de un an de la data desfacerii casatoriei, cand creditorul intretinerii este sotul vinovat de desfacerea casatoriei prin divort (art. 41 alin. 3 C. fam.) ;

b)Obligatia de intretinere dintre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, dar la a carei incheiere cel putin unul dintre acestia a fost de buna-credinta² (casatoria putativa) inceteaza prin recasatorirea creditorului obligatiei (art. 24 alin. 1 si art. 41 alin. 3 C. fam.)

c)Obligatia de intretinere inceteaza in cazul in care creditorul intretinerii savarseste fapte grave impotriva debitorului obligatiei de intretinere, care ar atrage dupa sine nedemnitatea succesorala (art. 1 si Decretul nr. 31 din 1954) .