Nulitatea absoluta a actului juridic
civil. Cauze si regim juridic.
Cauze de nulitate absoluta: incalcarea
regulilor privind capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor
incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art.1309 din Codul
civil); lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea
principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art.34 din Decretul
nr.31/1954); lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol); nevalabilitatea
obiectului actului juridic civil; cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau
imorala; nerespectarea formei ceruta ad validitatem; lipsa ori nevalabilitatea
autorizatiei administrative (art.58 Legea nr.17/1996); incalcarea ordinii
publice; frauda legii.Regimul juridic al nulitatii absolute. a)nulitatea
absoluta poate fi invocata de oricine are interes: partile actului juridic;
procurorul; instanta din oficiu. Reprezentativa in acest sens este prevederea
din Legea 18/1991, art.3, alineatul 2 : ,,Nulitatea poate fi invocata de
primar, prefect, procuror si alte persoane care justifica un inteles
legitim.' b)actiunea in nulitatea absoluta este imprescriptibila, adica ea
poate fi invocata oricand, indiferent de timpul scurs de la data incheierii
actului juridic.(Decretul 167/1958 art.2 ,,Nulitatea unui act poate fi invocata
oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.'') c)nulitatea
absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tocita.(a nu se
cofunda inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute cu validarea actului
prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale.'') Efectele nulitatii sunt
consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Generic, efectul
nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul jurudic
civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. In functie de
ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil, se pot distinge
urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va
insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi executat; deci partile
se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul; actul a fost
executat total sau partial, pana la hotararea de anulare, efectele nulitatii
vor consta in: a)desfiintarea, retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor
efectuate intemeiul actului anulat; actul a fost executat, iar dobanditorul de
drepturi le-a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori; pana la
hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului
executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea
si a actului subsecvent. Efectul nulitatii se exprima in adagiul ,,quod nulum
est, nullum producit effectum'' , care rezulta din cele spuse mai sus.
Pentru a opera aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile
efectelor nulitatii. retroactivitatea nulitatii; restabilirea situatiei
anterioare - restitutio in integrum - adica restituirea prestatiilor efectuate
in temeiul actului anulat; anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a
actului subsecvent. (,,resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis''). Principiul
retroactivitatii. Exceptii. Principiul consta in acea regula potrivit careia
nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.nunc.), ci si pentru
trecut (exemplu.tunc.), adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii
actului juridic civil. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului
care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. In temeiul acestui
principiu, partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. Exceptii
de la retroactivitatea nulitatii. Exceptiile reprezinta acele cazuri in care,
pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul incheierii actului si
acela al anularii sale sunt mentionate. De unde rezulta ca efectele nulitatii
se produc numai ex nunc, iar nu si ex tunc. Constituie asemenea exceptii: mentinerea
efectelor produse de un contract cu executare succesiva (exemplu. contractul de inchiriere,
retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila.); pastrarea
fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta (Codul
civil, art. 485); in acest caz, neretroactivitatea efectelor nulitatii se
intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta. Principiul
repunerii in situatia anterioara ,,restitutio in integrum''.Exceptii Principiul
repunerii in situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce
s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel incat partile
raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi
incheiat. ,,Restitutio in integrum'', ca si retroactivitatea, priveste efectele
nulitatii actului juridic intre parti nu fata de terti. Exceptiile de la
principiul ,,restitutio in integrum''. sunt exceptii acele situatii in
care,pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu
sunt supuse restituirii, deci se mentin.Exceptiile de la ,,restitutio in
integrum'' sunt in acelasi timp, si exceptii de la retroactivitatea efectelor
nulitatii. Este exceptie de la ,,restitutio in integrum'', nu numai mentinerea
tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. In doctrina si in
practica sunt considerate exceptii de la ,,restitutio in integrum'': cazul
incapabilului, care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura
imbogatirii sale. cazul aplicarii principiului ,,nemo auditur propriam
turpetudinem allegons''.(nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria
incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept.). Principiul
anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (,,resolutio
jure dantis resolvitur jus accipientis'').Exceptii. Acest principiu priveste
efectele nulitatii fata de terti.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea
regula de drept in virtutea careia, anularea actului initial primar atrage
anularea si a actului subsecvent, urmaritor, datorita legislaturii sale cu
primul In practica, aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2
situatii: In cazul ,,actelor autorizate'', la anularea si a actului civil care
se intemeia pe acea autorizatie. In cazul a doua acte, din care unul este
principal, iar celalalt accesoriu, anularea actului principal atrage
desfiintarea si a actului accesoriu, prin aplicarea regulii ,,accesorium
sequitur principale''. Exceptii. cazul aplicarii art.1909, alineatul 1 din
Codul civil, coroleorat cu art.972 din Codul civil (Situatia practica este
urmatoarea: A incheie un contract de comodat - imprumut de folosinta - cu B;
comodatorul, B ,vinde, desi nu are dreptul sa o faca, bunul mobil, ce face
obiectul contractului de comodat, lui C, care este de buna credinta, adica nu
stie ca B nu este proprietarul mobilului, si inta in posesia bunului mobil;
apoi contractul de comodat este anulat - B a crezut ca A ii doneaza bunul, iar
A a avut intentia de a-i da bunul numai cu titlul de comodat).Odata anulat
contractul dintre A si B, ar urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C, iar
C,sa fierobligat sa restituie bunul respectiv; cu toate acestea, C, se va
apara, cu succes, invocand art.1909 din Codul civil, potrivit caruia posesorul
de buna credinta al unui bun mobil dobandeste chiar proprietatea bunului; cazul
aplicarii art.20, alineatul 2 din Decretul nr.31/1954: ,,Daca cel declarat mort
este in viata, se poate cere oricand, anularea hotararii prin care s-a declarat
moartea'', iar alineatul 2 dispune: ,,Cel care a fost declarat mort poate cere,
dupa anularea hotararii declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale.Cu
toate acestea, dobanditorul cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze,
decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata
moarta este in viata; cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu
oneros al unui imobil.Nu se aplica exceptia in cazul tertului achizitor, cu
titlu oneros care a cunoscut nevalabilitatea actului de proprietate, deci a
fost de rea credinta. Principii de drept care inlatura regula ,,Quod nullum est,
nullum producit effectum''. Aceste principii sunt: Principiul conversiunii actului
juridic. Conversiunea actului juridic inseamna, in esenta, inlocuirea actului
nul cu un act juridic valabil.Pentru a opera conversiunea, sunt necesare
urmatoarele conditii: sa existe un element de diferenta intre actul nul si
actul valabil; unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total; actul socotit
valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate, iar aceste conditii sa
se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat; manifestarea de vointa a
partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. Mentionam, cateva
aplicatii ale conversiunii actului juridic; cazul in care actul de instrainare
este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a legatului ce va avea ca
obiect bunul ce forma obiect si al actului de instrainare anulat. cazul in care
mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala, desi actul de
instrainare este nul, si manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca
acceptare a succesiuni. Principiul ,,error communis facit jus''. Se mai numeste
si ,,principiul validitatiiaparentei indrept''; acest principiu inlatura
nulitatea unui act incheiat intr-o situatie de eroarecomuna, obsteasca. Consacrarea
acestui principiu o gasim in art.7 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele
de stare civila (Monitorul Oficial nr.282/1996): ,,Actele de stare civila
intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de
stare civila,cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt valabile, chiar
daca acea persoana nu avea acesta calitate.'' Principiul raspunderii civile
delictuale. Principiul are in vedere pe incapabilul minor.Intre principiul
raspunderii civile delictuale si principiul ocrotiriiminorului - consacrat in
art.1159 din Codul civil -, are prioritate al doilea principiu care
echivaleaza, practic, cu mentionarea actului anulabil, ca cea mai buna reparare
a prejudiciului ce s-ar produce co-contractului prin fapta ilicita a
minorului.(in acest sens, art.1162 din Codul civil dipune: ,,Minorulnu are
actiunea in rescizuine contra obligatiilor ce rezulta din delictele sale.''