Liberarea provizorie

LIBERAREA PROVIZORIE

Notiuni preliminare

Liberarea provizorie presupune mentinerea imprejurarilor legale care au permis arestarea, dar organul judiciar apreciaza ca prelungirea starii de arest nu mai apare necesara, liberarea devenind posibila sub rezerva respectarii anumitor conditii. Liberarea provizorie este facultativa fiind lasata la aprecierea organului judiciar.

Art.160¹ C.p.p., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.281/2003, prevede ca in tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.

Liberarea provizorie a provocat multe discutii in legatura cu natura sa juridica.

Principala problema care se pune in teoria dreptului procesual penal, fata de aceasta institutie se concentreaza asupra intrebarii daca liberarea provizorie este nu o masura de preventie.

Parerea dominanta in conceptia juridica din tara noastra este ca liberarea provizorie este o masura procesuala aplicabila arestatilor dar nu o masura de preventie.

Insasi denumirea traditionala a institutiei in dreptul romanesc indica natura sa juridica. Fiind vorba de "liberare", aceasta presupune totdeauna o stare prealabila opusa, adica de privare de libertate, din care eliberarea sa se poata realiza.

Art.160¹ C.p.p. prevede ca numai invinuitul sau inculpatul arestat are dreptul sa ceara punerea in libertate provizorie, indiferent ca aceasta este sub control judiciar sau pe cautiune.

Liberarea provizorie sub control judiciar

Conditiile liberarii. Acordarea liberarii provizorii este cantonata in sfera tuturor infractiunilor savarsite din culpa indiferent de pedeapsa prevazuta de lege, iar in cazul infractiunilor intentionate numai daca legea nu prevede pedeapsa inchisorii care depaseste 12 ani (art.160² alin.1).

Arestatul nu poate beneficia de liberare provizorie sub control judiciar daca este recidivist ori exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca alte infractiuni sau ca va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.

In timpul liberarii provizorii sub control judiciar invinuitul sau inculpatul are obligatia sa respecte anumite indatoriri care ii sunt fixate de instanta de judecata si care sunt inscrise in art.160² alin.3.

Organul judiciar (judecatorul delegat cu executarea, procurorul sau organul de politie) are obligatia sa controleze daca indatoririle fixate de instanta sunt respectate.

Potrivit art.160³ controlul judiciar poate fi oricand modificat sau ridicat de instanta in total sau in parte pentru motive temeinice.

Modificarea sau ridicarea controlului judiciar se dispune de instanta prin incheiere. Dispozitiile art.160⁹ se aplica in mod corespunzator.

Liberarea provizorie pe cautiune

A doua varianta a liberarii provizorii este acordata de instanta de judecata in baza depunerii unei cautiuni.

In conformitate cu art.160⁴ alin.2 in cazul liberarii pe cautiune invinuitul sau inculpatul este obligat sa se prezinte la toate chemarile instantei, sa comunice orice schimbare de domiciliu sau resedinta si sa respecte obligatiile pe care instanta le dispune potrivit art.160² alin.3.

Potrivit art.160⁵ C.p.p. cautiunea consta intr-o garantie care asigura respectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiilor ce-i revin in timpul liberarii. Cautiunea este fixata intr-o suma de bani al carui cuantum este de cel putin 10 milioane lei. Suma reprezentand cautiunea fixata se consemneaza la o institutie financiara pe numele invinuitului sau inculpatului la dispozitia instantei de judecata.

Potrivit art.160⁵ alin.4 cautiunea se restituie cand:

a)    se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevazut de art.160¹⁰ alin.1 lit.a;

b)    se constata de catre instanta prin incheiere ca nu mai exista temeiurile care au justificat masura arestarii preventive;

c)    se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal;

d)    se pronunta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere ori cu executarea la locul de munca;

e)    se dispune condamnarea la pedeapsa inchisorii;

f) cererea de liberare a fost respinsa potrivit art.160¹⁰ alin.6.

Cand cautiunea se restituie in cazurile prevazute la literele b-e se dipune concomitent si incetarea starii de liberare provizorie.

Cautiunea nu se restituie daca invinuitul sau inculpatul se afla in cazul prevazut la lit.e cu referire la art.160^1o alin.1 lit.b (invinuitul sau inculpatul nu indeplineste cu rea credinta obligatiile ce-i revin potrivit art.160² alin.3 sau art.160⁴ alin.2 sau a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului ori a comis o alta infractiune.

Dispozitii comune

Liberarea provizorie se acorda in urma unei cereri introduse in acest sens si niciodata din oficiu.

Dreptul de a solicita liberarea o are in primul rand invinuitul sau inculpatul arestat la care se adauga sotul sau rudele apropiate si evident aparatorul. Daca cererea este facuta de alta persoana, invinuitul sau inculpatul trebuie intrebat daca isi insuseste solicitarea; declaratia data in acest sens va fi consemnata pe cererea de liberare provizorie.

Cererea de liberare provizorie trebuie sa cuprinda mentiunile aratate in art.160⁶ alin.2 si 3.

In cursul urmaririi penale rezolvarea cererii de liberare provizorie intra in atributiile instantei careia i-ar reveni competenta de a judeca cauza in fond, iar in cursul judecatii competenta revine instantei sesizate cu judecarea cauzei.

Instanta competenta examineaza cererea de liberare provizorie de urgenta verificand daca sunt indeplinite conditiile pentru admisibilitatea in principiu a acesteia.

Dupa indeplinirea acestor formalitati instanta admite in principiu cererea si fixeaza termenul de judecata.

Dupa ascultarea invinuitului sau inculpatului a aparatorului si procurorului, daca se constata ca sunt indeplinite conditiile legii instanta admite cererea dispune punerea in libertate a celui arestat si stabileste prin incheiere obligatiile pe care le are de indeplinit. Solutia adoptata se aduce la cunostinta tuturor persoanelor interesate.

Solutia opusa pe care instanta o poate lua dupa admiterea in principiu a cererii de liberare este respingerea acesteia. Instanta dispune aceasta solutie cand:

a)    nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru acordarea liberarii;

b)    cererea este neintemeiata, organul judiciar apreciind nepotrivita lasarea in libertate a invinuitului sau inculpatului;

c)    cererea este introdusa de o persoana indreptatita dar solicitarea nu a fost insusita de invinuit sau inculpat.

Potrivit art.160⁹ C.p.p. incheierea instantei prin care se solutioneaza plangerea este supusa recursului. Termenul de recurs este de 24 ore. Recursul se judeca in 2 zile.

Revocarea liberarii este reglementata de art.160¹⁰ C.p.p. si are in vedere urmatoarele situatii:

a)  descoperirea dupa acordarea liberarii provizorii a unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data rezolvarii cererii;

b)  neindeplinirea cu rea credinta de catre invinuit sau inculpat a obligatiilor ce-i revin potrivit art.160² alin.3 sau art.160⁴ alin.2.

Revocarea se dispune de instanta prin incheiere si numai dupa ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator afara de cazul cand acesta nu se prezinta la instanta.

Dispozitiile art.160⁹ C.p.p. se aplica in mod corespunzator.