Intampinarea - act procedural care face parte din faza scrisa a procesului civil

Intampinarea

1.1.1      Notiune si importanta intampinarii

Intampinarea , la fel ca si cererea de chemare in judecata, este un act procedural care face parte din faza scrisa a procesului civil[1].

Intampinarea este actul de procedura prin intermediul caruia paratul raspunde la cererea de chemare in judecata aratand apararile sale fata de pretentiile reclamantului[2].

Totusi, pentru desfasurarea unui proces in conditii echitabile si mentinerea egalitatii procesuale a partilor, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.138/2000 a reintrodus caracterul obligatoriu al intampinarii. Este fireasca solutia la care s-a revenit prin consacrarea caracterului obligatoriu al intampinarii deoarece, asa cum reclamantul isi formuleaza in scris pretentiile sale, si paratul trebuie sa arate in scris apararile sale si mijloacele de proba.

1.1.2      Continutul intampinarii si depunerea intampinarii

Potrivit art. 1 15 C. proc. civ., intampinarea cuprinde:

1. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului. Prin intampinarea formulata, paratul poate invoca atat exceptii de procedura ( exceptia de necompetenta, exceptia dovezii calitatii de reprezentant etc.) cat si exceptii de fond (prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, autoritatea de lucru judecat, prematuritatea etc.).

Este evident ca in faza initiala a procesului, paratul invoca mai intai exceptiile pe care le cunoaste la data depunerii intampinarii; eventualele neregularitati procedurale aparute ulterior primei zile de infatisare pot fi invocate de indata ce sunt cunoscute si oral in fata instantei de judecata.

2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata de catre reclamant, ceea ce constituie de fapt, apararea de fond a paratului.

3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor.

Este necesara aratarea dovezilor pe care paratul isi formuleaza apararea deoarece intr-un proces echitabil este normal ca si reclamantul sa le cunoasca.

Dovezile vor fi indicate de catre parat in intampinare, in conditii asemanatoare ca si cele prevazute de dispozitiile legale pentru cererea de chemare in judecata.

4. semnatura.

Desi nu exista dispozitie legala expresa care sa prevada sanctiunea ce intervine cand intampinarea nu este semnata de parat sau de reprezentantul lui, consideram ca lipsa semnaturii conduce la nulitatea ei.

Potrivit art. 720⁴ alin.2 C. proc. civ., intampinarea trebuie depusa de catre parat cel mai tarziu cu 5 zile inainte termenul stabilit pentru judecata, ar in cazurile urgente cu cel putin 3 zile.

La intampinare se vor atasa atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea, se vor alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult cu un rand de copii pentru instanta(art.116 alin.l C. proc. civ.).

In cazul in care mai multi rec1amanti au un singur reprezentant sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru partile respective cate o singura copie.

De asemenea, cand sunt mai multi parat,  ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.

Spre deosebire de cererea de chemare in judecata, care se comunica de catre instanta partii adverse, intampinarea  se depune numai la dosar cu cel putin 5 zile respectiv 3 zile,inaintea termenului de judecata, urmand ca rec1amantul sa ridice exemplarul ce i se cuvine, ceea ce constituie modalitatea de comunicare a intampinarii[3].

1.1.3      Sanctiunea nedepunerii intampinarii

Caracterul obligatoriu al intampinarii asigura egalitate de mijloace de 'arme', ceea ce da satisfactie si exigentelor prevazute de art.6 pct. l din Conventia Europeana pentru drepturile omului si a libertatilor fundamentale pentru un proces echitabil[4].

In situatia in care paratul nu depune intampinare isi va putea arata pozitia sa pe cale orala, in fata instantei de judecata[5]. In acest sens, art. 118 alin.3 C. proc. civ. prevede ca, in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat presedintele ii va pune in vedere la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se face vorbire in incheierea de sedinta. Instanta ii va acorda la cerere un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

Apreciem ca aplicarea art. 118 alin.3 C. proc. civ. trebuie privita in mod diferit, si anume:

- in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, judecatorul (presedintele completului de judecata), la prima zi de infatisare, ii va pune in vedere sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, respectand in acest sens si principiul rolului activ consacrat in art. 129 C. proc. civ.;

- in cazul in care paratul isi exercita cu rea credinta drepturile procesuale, poate fi obligat la plata unor despagubiri catre partea vatamata in temeiul art.723 alin. l C. proc. ciy.

Nedepunerea intampinarii in conditiile prevazute de lege i1 expune pe parat la anumite consecinte procesuale defavorabile. Astfel, principala consecinta a nedepunerii intampinarii este decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe in aparare.

Trebuie evidentiat faptul ca, desi art.l18 alin.2 C. proc. civ. a fost abrogat odata cu adoptarea Legii nr.219/2005, sanctiunea decaderii paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, rezulta din prevederile art.136 si art.138 alin. l C. proc. Civ[6].

In spiritul principiului dreptului la aparare trebuie precizat ca sanctiunea decaderii se rezuma numai la posibilitatea de administrare a probelor, nu si la celelalte posibilitati de aparare. In aceiasi ordine de idei, art.171 C. proc. civ. prevede ca partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerii si a dovezilor partii potrivnice.