Fundatiile

Fundatiile

Consideratii introductive

Originea fundatiilor trebuie cautata in asa numitele universitates bononim, aparute la Roma alaturi de gruparile de persoane. Fundatiile nu erau privite ca reuniri de persoane, ci ca grupari de capitaluri, in vederea realizarii unor scopuri determinate. O indelungata perioada de timp au imbracat forma libera-litatilor in favoarea colegiilor sau municipiilor, fara a fi considerate subiecte de drept distincte. Treptat, se deschide posibilitatea crearii, prin donatie sau testa­ment, a unor patrimonii cu personalitate independenta, cunoscute sub denu­mirea de piae causae. Se pare ca un rol deosebit in aparitia fundatiilor, in sen­sul modem ai termenului, l-a avut biserica crestina. Aceasta reprezenta, la un moment dat, autoritatea suprema, avand ca scop declarat propovaduirea iubirii aproapelui, regenerarea morala, ajutarea saracilor si alinarea suferintelor. in mod firesc, personificarea juridica a Bisericii a condus la personificarea scopurilor ei de binefacere, realizate practic mai ales prin intermediul stabili­mentelor religioase, anexe ale Bisericii, Crearea fundatiilor a raspuns necesitatii de concretizare a notiunii de institutie religioasa: "personalitatea morala a Bisericei se leaga de o cladire, de o biserica-edificiu, de o capela sau paraclis, reluandu-se astfel in parte firul credintei pagane ca templul este locasul unui zeu, care poseda anumite bunuri, primeste daruri etc.'2. in consecinta, numeroase fundatii au fost afectate unor scopuri cantabile, de invatamant sau religioase: construirea de manastiri, intretinerea bisericilor, construirea unor spitale si ospicii. Asemenea institutii dobandeau personalitate juridica de plin drept, fara autorizare administrativa prealabila.

Nasterea fundatiei era subsumata cerintei existentei patrimoniului si mani­festarii de vointa a celui care afecta patrimoniul unui anumit scop. Creatorul fundatiei putea sa numeasca el insusi administratorii care vor reprezenta funda­tia Tn raporturile juridice ori putea sa-i insarcineze pe

mostenitori cu acest lucru. Imposibilitatea atingerii scopului, disparitia sau consumarea patrimo­niului constituiau tot atatea cauze ale incetarii activitatii fundatiei.

Particularitatile fundatiilor in actualul context al persoa­nelor juridice fara scop patrimonial

Vechea Lege nr. 21/1924 pentru persoanele juridice definea fundatia atat ca act juridic, cat si ca persoana juridica: "fondatiunea este actul prin care o persoana fizica sau o persoana juridica constituie un patrimoniu distinct si autonom din patrimoniul sau propriu, si-l destina in general, Tn mod permanent realizarii unui scop ideal, de interes obstesc'.

Pornindu-se de la aceste dispozitii s-au purtat discutii controversate pe marginea naturii juridice a actului de constituire a fundatiei. Unii autori au considerat fundatia o simpla varietate a donatiei sau a legatului1. intr-o alta opinie, fundatia este .o liberal itate sul generis* sau, mai exact, o a treia categorie de liberalitati alaturi de celelalte doua (donatia si legatul) la care face referire art 800 C. civ" Iar nu *p simpla varietate a donatlunii sau legatului'2.

De lege lata, fundatia este definita, pe de o parte, ca subiect de drept «infiintat de una sau mal multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod perma­nent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati' (art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, aprobata prin Legea nr. 246/2005]. Pe de alta parte, suntem in prezenta unui act juridic unilateral, mai precis a unei liberalitatl. Art. 19 alin. (1) statueaza ca moste­nitorii sl creditorii personali ai fondatorilor au fata de fundatie aceleasi drepturi ca in cazul oricarei alte liberalitatl facute de fondator. Putem deduce ca legea confera fundatiei o dubla acceptiune: persoana juridica si, in acelasi timp, act juridic'. Desi nu se prevede expres, fundatia, privita ca liberal itate, este un act juridic unilateral4. Spre deosebire de Legea nr. 21/1924, Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, atat Tn forma initiala, cat si dupa modificari, obliga la redactarea actului constitutiv sl a statutului in forma autentica.

tn mod asemanator asociatiilor, fundatiile dobandesc personalitate juridica prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor, aflat la judecatoria Tn a carei circumscriptie teritoriala si-au stabilit sediul.

§. 1. Continutul elementelor constitutive.

Potrivit art. 15 din Ordonanta 26/2000, fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati.

1. Organizarea proprie

Fundatia este condusa si administrata de consiliul director, in baza statutului si, eventual, a unui regulament intern de functionare. in linii generale, consiliul director al fundatiei are aceleasi atributii ca si in cazul asociatiei. Latura finan­ciara este de resortul cenzorilor (art. 28-29, art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000).

Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul.

Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu, acte juridice in conditiile stabilite de fundatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama fundatiei, numai pe baza hotararii prealabile a consiliului director al fundatiei.

Patrimoniul propriu.

In ceea ce priveste patrimoniul legea prevede ca activul patrimonial initial al fundatiei va include bunuri, in natura sau in numerar, a caror valoare totala trebuie sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie la data constituirii fundatiei.

Prin derogare de la dispozitiile amintite, in cazul fundatiilor al caror scop exclusiv este efectuarea operatiunilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asociatii sau fundatii, in vederea realizarii de programe de catre acestea din urma, activul patrimonial initial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie.

Asa cum am precizat mai sus in cazul asociatiilor, aceleasi conditii speciale privind patrimoniul intalnim in cazul fundatiilor de utilitate publica. Aceste persoane juridice trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca activul patrimonial pe fiecare din cei trei ani anteriori este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial. Ruperea echilibrului patrimonial justifica retragerea actului de recunoastere de catre Guvern, la propunerea autoritatii administrative competente, Ministerului justitiei, Guvernului, sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice interesate.

in vechea reglementarea Legii nr. 21/1924, patrimoniul social initial trebuia sa fie "in masura de a realiza cel putin partial scopul pentru care se constituie asociatia'1. in raport cu actuala reglementare, s-a apreciat ca, pe de o parte, intentia legiuitorului "va fi fost aceea de a pune capat practicii, constatate sub imperiul legii Legii nr. 21/1924, de acordare a personalitatii juridice unor fundatii constituite cu un patrimoniu insuficient sau chiar derizoriu'', insa, pe de alta parte, norma amintita nu este la adapost de orice critici. intre alte argumente, se arata cu temei ca lirnita patrimoniala unica, fara a deosebi dupa scopul fundatiei, va lipsi instanta de posibilitatea de a aprecia daca patrimoniul este suficient2.

Scopul propriu.

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, prin acte intre vii sau mortis causa, in baza unui patrimoniu afectat permanent si irevocabil scopului propus (scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati). Schimbarea scopului fundatiei se face numai de catre fondator ori de majoritatea fondatorilor in viata. Daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata, este necesar votul a patru cincimi din numarul membrilor consiliului director in toate cazurile, scopul poate fi schimbat doar daca a fost realizat in  totalitate sau in cea' ai mare parte ori daca nu ma. poate fi indeplinit.

Daca din prevederile statutare rezulta ca fundatia are scop lucrativ, patrimonial, se contravine legii si, pe cale de consecinta, cererea de autorizare va fi respinsa'.

§. 2. Infiintarea fundatiilor

Fundatiile* se constituie prin acte intre vii sau rnortis causa, cu respectarea unei proceduri stricte:

- depunerea cererii de inscriere la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se va gasi sediul fundatiei4. Cererea va fi insotita de actul constitutiv si de statut, ambele in forma autentica. Spre deosebire de Legea nr. 21/1924, Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 aprobata prin lege, exclude posibilitatea constituirii unei fundatii prin testament olograf1.

Actul constitutiv va include; datele de identificare ale fondatorului/ fonda­torilor (nume, domiciliu, denumire, sediu); scopul, durata de functionare a fundatiei, patrimoniul initial, componenta nominala a organelor de conducere, administrare, control sau regulile de desemnare a acestora; persoana/ persoa­nele imputernicite sa desfasoare procedura de constituire, semnaturile fondato­rilor.

Statutul va cuprinde aceleasi elemente, cu exceptia precizarilor privind componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare, control si a persoanelor care au demarat procesul de dobandire a personalitatii juridice. in plus, statutul va explica scopul si obiectivele fundatiei, categoriile de resurse patrimoniale, procedura de desemnare si modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, atributiile acestora si soarta bunurilor ramase in ipoteza dizolvarii urmate de lichidare.

Pe langa actul constitutiv si statut, se vor anexa cererii de inscriere: dovada sediului si a patrimoniului initial, dovada privind disponibilitatea denumirii noii fundatii (sau, dupa caz, refuzul motivat al eliberarii acestuia) si autori­zatiile prealabile, potrivit art. 14 din Ordonanta;

verificarea legalitatii inscrierii, dupa aceeasi procedura aratata pentru asociatiile non profit;

inscrierea fundatiei in registrul corespunzator, prin incheiere Irevocabila, marcheaza momentul dobandirii personalitatii juridice.

Pe baza hotararii autentificate a consiliului director al fundatiei, pot fi constituite filiale. Sunt aplicabile dispozitiile privind procedura de infiintare a filialelor asociatiei. Filiala fundatiei este condusa de propriul consiliu director, format din cel putin trei membri.

Modificarea actului constitutiv, precum si a statutului asociatiei sau fundatiei urmeaza dispozitiile art. 33-34 din Ordonanta. Orice modificare trebuie inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

§. 3. Capacitatea civila a fundatiilor

Capacitatea de folosinta

Capacitatea de folosinta anticipata

Inceputul capacitatii de folosinta anticipata este, dupa caz, data actului de dispozitie ai organului competent, a actului de constituire ce urmeaza a fi recunoscut, ori a actului de constituire sau infiintare, care va fi autorizat,

Legea reglementeaza un caz special in care fundatiile se bucura de capa­citate de folosinta anticipata. Daca fundatia dobandeste personalitate juridica dupa decesul fondatorului, efectele liberalizatilor facute in favoarea fundatiei anterior constituirii ei se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundatiile infiintate prin acte intre vii, si de la data mortii testatorului, pentru fundatiile Infiintate prin testament (art. 19 alin. (3) din O.G. nr. 26/2000 modificata prin Legea nr. 246/2005).

Este de remarcat ca nu toate persoanele juridice cunosc etapa capacitatii anticipate, unele dobandind direct capacitate deplina

Capacitatea de exercitiu

Persoanele juridice exercitandu-si  drepturile si indeplinindu-si obligatiile prin organele lor, in cazul fundatiilor legea prevede organele acestora ca fiind:

a) consiliul director;

b) cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al acesteia, asiguand realizarea scopului si obiectivelor fundatiei, exercitand atributiile prevazute de lege.

Regulile generale privind organizarea si functionarea consiliului director se stabilesc prin statut.

§. 4. Identificarea fundatiilor

1. Denumirea

Fundatiile dobandesc personalitate juridica prin actul constitutiv si statut. Ambele vor include, in mod obligatoriu, denumirea fundatiei (art. 16 alin. 2 si 3 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000).

Atat asociatiile cat si fundatiile pot recurge la schimbarea denumirii, sub rezerva modificarii actului constitutiv, a statutului si inscrierii operatiunii intervenite in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

2. Sediul

Ca si in cazul asociatiilor actul constitutiv, incheiat de membrii asociatiei, cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute, printre altele si sediul asociatiei, acesta reprezentand locul unde se gaseste organul de conducere si de admi­nistrare. Actul constitutiv insotind, printre altele, cererea de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.

Despre schimbarea sediului se va face mentiune atat in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei vechiului sediu, cat si in cel aflat la grefa judecatoriei noului sediu. In acest scop, o copie a incheierii prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicata din oficiu judecatoriei in circumscriptia careia asociatia urmeaza sa-si aiba noul sediu.

§. 5. Incetarea fundatiilor

In ce priveste fundatia, conform art. 58 aceasta se dizolva de drept in urmatoarele cazuri:

Implinirea duratei pentru care a fost constituita;

Realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

Imposibilitatea constituirii consiliului director in conformitate cu statutul funda­tiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutu­lui, consiliul director trebuia constituit

Constatarea dizolvarii de drept se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie fundata isi are sediul, Ia cererea oricarei persoane interesate.

Dizolvarea fundatiei prin hotarare judecatoreasca se realizeaza in aceleasi cazuri si conditii ca si dizolvarea asociatiei, asa cum sunt acestea reglementate de art 56. La cazurile de dizolvare prevazute de art. 56 ordonanta (respectiv art 59) adauga inca un caz si anume incalcarea prevederilor art 15 alin. (3), care se refera la valoarea patri­moniului inipal al fundatiei.

Potrivit art 15 alin. (2), la constituire, fundatia trebuie sa aiba un activ patrimonial in valoare de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie. Prin derogare de la aceste prevederi, in cazul fundatiilor al caror scop exclusiv este efectuarea operati­unilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asocierii sau fundatii, in vederea realizarii de programe de catre acestea din urma, art. 15 alin. (3) prevede ca activul patrimonial initial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie. Nerespectarea scopului acestor fundatii, asa cum este el pre­vazut de art 15 alin. (3), se sanctioneaza cu dizolvarea pe cale judecatoreasca[1].