Frauda legii in dreptul international privat

FRAUDA LEGII IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

       Notiune

Frauda la lege in dreptul international privat consta in operatiunea prin care partile unui raport juridic, uzand de mijloacele legale de drept international privat, isi creeaza in mod voit conditii pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, regurgand la dispozitiile altei legi, convenabile lor.

Speta. Cazul Beauffremont. Printesa de Beauffremont, de cetatenie franceza, era separata de sotul sau si dorea sa divorteze, insa legea franceza nu permitea divortul. Ea si-a fixat domiciliul in ducatul german Saxa - Altenbourg, unde obtine cetatenia. Fiind considerata divortata, merge la Berlin pentru a se casatori cu printul Bibescu, de cetatenie romana. Printul de Beauffremont cheama pe sotia sa in judecata la Tribunalul Seine, solicitand sa se constate ca naturalizarea in ducatul german, divortul si recasatorirea sunt fara efect in Franta. El nu putea invoca ordinea publica deoarece Curtea de Casatie consacrase deja (din 1860) efectul atenuat al ordinii publice, admitand ca putea produce efecte in Franta divortul a doi soti straini, domiciliati in strainatate.

Curtea a judecat ca printesa nu poate invoca cetatenia sa germana si aplicarea legii germane care ii permite recunoasterea divortului, deoarece noua cetatenie fusese obtinuta cu intentie frauduloasa, respectiv vointa de a se sustrage legii franceze normal aplicabile. In consecinta, cetatenia, divortul si recasatorirea au fost considerate fara efect in Franta.

Conditii

Pentru existenta fraudei la lege in dreptul international privat trebuie sa fie indeplinite, in mod cumulativ urmatoarele conditii:

1) sa existe un acord de vointa a partilor (partii) de a plasa un anumit raport juridic sub incidenta unei anumite legi, prin schimbarea punctului de legatura. Prin urmare:

frauda la lege implica o activitate volitiva, frauduloasa a partilor, de schimbare a punctului de legatura;

schimbarea punctului de legatura sa fie efectiva, altfel suntem in prezenta simulatiei;

frauda la lege intervine doar in acele situatii in care normele conflictuale au puncte de legatura mobile, ca de exemplu: schimbarea cetateniei sau domiciliului; schimbarea sediului social, schimbarea locului unde se afla bunul mobil. Nu poate sa apara frauda la lege in cazul punctelor de legatura fixe, cum ar fi: locul situarii bunului, locul comiterii delictului etc.

frauda la lege poate sa apara doar in acele materii in care partile pot sa isi manifeste vointa, cum ar fi: forma si continutul actelor juridice, pavilionul navelor comerciale etc.  

2) partile sa utilizeze mijloace licite, permise de lege, dar prin care se ajunge la ocolirea legii. De exemplu, persoana juridica isi schimba sediul social intr-un alt stat, actiune licita care face incidenta o norma conflictuala care, prin punctul sau de legatura atrage aplicarea unui alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv.

3) scopul urmarit de parti sa fie ilicit. Prin urmare,

frauda la lege presupune ca element subiectiv intentia frauduloasa a partilor;

scopul urmarit de parti este inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv si atragerea ca aplicabil a unui alt sistem de drept.

frauda la lege este o forma indirecta de incalcare a normei conflictuale a forului, si deci a sistemului de drept normal competent a se aplica in cauza, prin deturnarea acestei norme de la scopul ei firesc.

rezultatul obtinut de parti sa fie ilicit, care sa contravina normei conflictuale competente.

Modalitati

De regula, fraudarea legii in dreptul international privat se realizeaza in doua modalitati:

a) in cadrul unui raport juridic de drept intern se introduce, in mod fraudulos un element de extraneitate, care declanseaza in mod artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale, se trimite la un sistem de drept, altul decat cel intern.

De exemplu, o societate comerciala romana, pentru a beneficia de un regim juridic mai favorabil din punct de vedere fiscal, isi stabileste sediul social in strainatate.Se creeaza astfel un conflict artificial de legi (elementul de extraneitate fiind sediul social aflat in strainatate) iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente lex societatis ( art.40 alin.1 din Legea 105/1992) se face aplicabil societatii sistemul de drept strain, in locul celui roman.

b) intr-un raport juridic de drept international privat partile schimba, in scop fraudulos, punctul de legatura, facand aplicabil acelui raport juridic, prin intermediul normei conflictuale aplicabile pentru noul punct de legatura, un alt sistem de drept decat cel normal aplicabil conform normei conflictuale initiale.

Materiile in care poate interveni fraudarea legii in dreptul international privat

Domeniile in care apare fraudarea legii in dreptul international privat sunt:

1. statutul persoanei fizice: stare civila, capacitate si relatii de familie. De regula in aceasta materie, frauda consta in schimbarea cetateniei, domiciliului ori resedintei.

Exemple: Speta Bertola: doi cetateni intalieni domiciliati in Romania au cerut divortul in fata instantelor romane, care au respins actiunea, pentru ca legea italiana competenta nu permitea divortul. Pentru a frauda legea italiana, sotii au facut demersuri pentru pierderea cetateniei italiene, devenind apatrizi. Dupa aceea, s-a introdus o noua cerere de divort, de data aceasta, actiunea a fost admisa, facandu-se aplicarea legii romane, competenta in situatia apatrizilor. Prin aceste demersuri, a fost fraudata legea italiana.

De remarcat, ca in prezent, ca urmare a aplicarii dispozitiilor art.22 coroborat cu art.20 alin.2 din Legea 105/1992, o asemenea frauda nu mai este posibila, intrucat legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor, care guverneaza si divortul, continua sa reglementeze si efectele casatoriei in cazul in care unul dintre soti isi schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.

Speta Mihaiescu: Dna. Mihaiescu, cetatean roman a avut in Franta, un copil din afara casatoriei, cu un cetatean francez. In fata instantelor franceze a fost introdusa o prima actiune, pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, permisa de legea franceza, dar interzisa de legislatia romana. Intrucat copilul figura in cadrul actiunii ca cetatean roman, prin aplicarea legii personale a acestuia actiunea a fost respinsa. Mai inainte de a ajunge procesul in caile de atac, mama copilului a obtinut pentru acesta cetatenia franceza. Prin aceasta, s-a obtinut ca instanta superioara sa aplice legea franceza (comuna atat pretinsului tata cat si copilului) si ca actiunea sa fie admisa. In acest mod, s-a fraudat legea romana, care interzicea stabilirea paternitatii din afara casatoriei.

In prezent asemenea frauda nu mai este posibila in fata instantelor romane, deoarece, conform art.28 din Legea 105/1992, filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a acestuia de la data nasterii sale.

2. statutul persoanei juridice

In acest caz, frauda la lege consta, de cele mai multe ori, in mutarea sediului social, de pe teritoriul statului forului pe cel al unui stat considerat « paradis fiscal » (precum Monaco, Liechtenstein, Panama, Liberia etc), in scopul evaziunii legilor fiscale ale forului, cu precizarea ca persoana juridica respectiva continua sa functioneze pe teritoriul statului forului, ca persoana juridica straina. In acest caz, sediul social nu este serios, avand caracter fraudulos.

3. regimul juridic al bunurilor mobile

Frauda consta - in aceasta materie - in schimbarea locului situarii bunului mobil intr-un alt stat.Intra in aceasta situatie si schimbarea pavilionului navei sau aeronavei intr-un stat considerat « paradis fiscal ».

4. forma exterioara a actelor juridice

In aceasta situatie, frauda consta, de regula in faptul ca se incheie un act juridic intr-un alt stat si, prin efectul normei conflictuale « locul regit actum » se aplica acelui act o lege mai favorabila pentru parti decat cea normal competenta a se aplica in cauza. De exemplu, partile beneficiaza de conditii mai usoare pentru incheierea casatoriei.

In prezent, aceasta forma de frauda este exclusa in temeiul art.72 din Legea 105/1992 conform caruia, in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici una din celelalte legi care pot carmui forma sa ( anume: legea locului unde a fost intocmit, legea nationala sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit, legea autoritatii care verifica validitatea actului) nu poate sa inlature aceasta cerinta, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate.

5. succesiunile

De exemplu, atunci cand partea doreste sa aiba o cotitate disponibila mai mare decat ii permite legea sa personala, schimba cetatenia, dobandind alta, a unui stat a carui legislatie ii permite o cotitate disponibila mai mare.

Dovada fraudei la lege

Frauda la lege in dreptul international privat este o situatie de fapt ce poate fi probata prin orice mijloc de proba.

Dificultatea consta in aceea ca trebuie dovedit un elemnt subiectiv, adica intentia frauduloasa a partilor.

Delimitarea fata de alte institutii juridice

1. Comparatie cu frauda la lege din dreptul intern

In dreptul intern fraudarea legii se poate realiza atunci cand partile unui raport juridic aplica o dispozitie prin deturnarea ei de la scopul in care a fost edictata, eludand astfel prevederile unei alte legi interne, care le este defavorabila.

Intre cele doua institutii juridice exista asemanari (conditiile fraudei la lege: un act de vointa al partilor, un mijloc licit, un scop ilicit si rezultatul ilicit) dar si deosebiri in principal sub urmatoarele aspecte: obiectul fraudei (in dreptul intern: o lege interna in favoarea altei legi interne pe cand in dreptul international privat: o norma conflictuala a forului, si prin aceasta, un sistem de drept in favoarea altuia) ori mecanismul fraudei (in cazul fraudei la lege in dreptulintern se schimba continutul faptic al raportului juridic, care duce in mod fraudulos la aplicarea altei legi, in cazul fraudei la lege in dreptul international privat se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la fraudarea sistemului de drept normal competent).

2. Comparatie cu ordinea publica de drept international privat

Intre frauda la lege si ordinea publica de drept international privat asemanarea consta in aceea, ca in ambele cazuri, nu se aplica sistemul de drept normal competent.

Ambele constituie exceptii de la aplicarea legii competente in mod firesc raportului juridic respectiv.

Deosebirile constau in:

cauza neaplicarii legii normal competente.

In cazul fraudei la lege, cauza este de natura subiectiva, legea fiind inlaturata prin vointa partilor, in vreme ce la ordinea publica, cauza este de natura obiectiva, legea straina fiind inlaturata ca urmare a continutului ei, care incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului.

sanctiunea aplicabila

In cazul fraudei la lege, sanctiunea consta in aceea ca se inlatura legea pe care partile au facut-o aplicabila prin frauda, iar in locul ei se aplica legea corect competenta, in timp ce, la ordinea publica sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea legii forului.

rolul instantei de judecata

In cazul in care se invoca frauda la lege, instanta nu este obligata sa cunoasca continutul legii straine, deoarece ceea ce se sanctioneaza este activitatea frauduloasa a partilor.

Spre deosebire de aceasta, in cazul in care se invoca exceptia de ordine publica de drept international privat, instanta este obligata sa cunoasca continutul legii straine, numai in acest mod putand aprecia, daca legea straina incalca sau nu principiile fundamentale ale dreptului forului.

3. Comparatie cu simulatia

Asemanari:

ambele implica un act de vointa al partilor;

in ambele cazuri se creeaza sau se modifica, in mod artificial, un conflict de legi;

mijloacele folosite sunt, prin ele insele, licite;

consecinta fata de terti este, in principiu, aceeasi si anume inopozabilitatea actului fraudulos.

Deosebiri:

frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, cel fraudulos, in vreme ce simulatia implica doua acte juridice (cel real si cel aparent);

frauda la lege implica o operatiune materiala, de deplasare a punctului de legatura dintr-un sistem de drept in altul, in timp ce la simulatie, operatiunea este fictiva, adica este exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contra-inscris;

frauda la lege presupune existenta unui scop ilicit, in vreme ce la simulatie scopul poate fi si licit;

uneori, cele doua institutii juridice, produc consecinte diferite fata de parti. Astfel, in cazul fraudei, daca se constata frauda, actul fraudulos nu mai produce efecte noi intre parti, pe cand in cazul simulatiei contra-inscrisul este valabil intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal, daca nu s-au fraudat drepturi nascute de lege direct in favoarea lor.

4. Comparatie cu abuzul de drept

Abuzul de drept, consta in folosirea unui drept subiectiv civil in alt scop decat cel pentru care legea il recunoaste, si anume satisfacerea unor interese legitime ale titularului sau.

In cazul fraudei la lege, scopul urmarit este acela de a nu se aplica legea unei anumite tari, in vreme ce, in cazul abuzului de drept scopul urmarit este altul decat cel recunoscut de lege titularului sau.

Sanctiunea fraudei la lege in dreptul international privat

1. Consideratii privind modalitatea in care trebuie sanctionata frauda la lege in dreptul international privat

Parerile in literatura de specialitate sunt impartite:

- unii autori, considera ca nu trebuie sanctionata frauda la lege deoarece partile au uzitat de un drept acordat de lege, iar in caz contrar, s-ar ajunge la nesiguranta raporturilor juridice; actul incheiat in asemenea conditii nu trebuie sanctionat, intrucat cel care foloseste dreptul sau nu vatama pe nimeni.

- alti autori admit frauda la lege numai in materia formei actelor juridice si pentru contracte, dar nu si in alte materii, de exemplu cetatenia. Sanctiunea este inopozabilitatea iar nu nulitatea actului, in sistemul de drept care o sanctioneaza.

- majoritatea autorilor sustin sanctionarea fraudei la lege, fie sub motivul ca si in dreptul international privat trebuie sa isi gaseasca aplicare principiul potrivit caruia un act ilicit nu trebuie sa produca efecte, fie apreciind ca sanctionarea fraudarii legii in dreptul international privat constituie un caz de aplicare a ordinii publice.

2. Sanctionarea fraudarii legii in dreptul roman

Distingem in raport de obiectul fraudei, doua situatii:

1) situatia in care este fraudat dreptul roman, in favoarea dreptului strain.

Sanctiunea fraudarii dreptului roman in favoarea celui strain implica urmatoarele efecte:

a) unul negativ, respectiv inlaturarea de la aplicare a legii straine;

b) unul pozitiv, constand in aplicarea legii romane in golul ramas de inlaturarea legii straine.

2) situatia in care este fraudat dreptul strain normal competent conform normei conflictuale romane, in favoarea dreptului roman sau a dreptului unui stat tert.

Legislatia romana nu contine prevederi in acest sens.

Frauda legii straine trebuie sanctionata in acelasi mod ca si frauda legii romane, fata de urmatoarele argumente:

- dreptul strain este element de drept, ca si dreptul forului, si trebuie deci sa i se acorde aceeasi protectie;

- fraudarea dreptului strain competent constituie o incalcare a normei conflictuale romane;

- ceea ce se sanctioneaza, in toate cazurile este intentia frauduloasa a partilor (fraus omnia corumpit).

* Frauda la lege este reglementata in noul Cod Civil prin art.2560 alin. (1) unde se prevede ca « aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international privat roman sau ori daca aceasta aplicare a devenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana ».