Etapa dezbaterilor

Etapa dezbaterilor

cea care transpune in viata principiile fundamentale a dreptului procesual civil

1.Sedinta de judecata

1.1.Activitatea premergatoare sedintei de judecata:

Inainte de inceperea efectiva a sedintei, potrivit regulamentului de functionare si organizare a instantelor judecatoresti, grefierul de sedinta are urmatoarele atributii:

cu cel putin 48 de ore inainte preia dosarele de la arhiva sub semnatura in registru de termene;

intocmeste lista cauzelor in ordinea numarului de dosar de la cel mai vechi la cel mai nou si o afiseaza cu 24 de ore inainte de sedinta;

completeaza condica de sedinta unde trece numele membrilor de sedinta, al grefierului si toate dosarele in ordinea listei;

verifica la registratura si la arhiva daca au sosit citatiile, relatiile solicitate de instanta sau actele cerute de presedintele completului;

informeaza presedintele completului despre deficiente;

preda dosarele completului.

Judecarea cauzelor civile se face de regula de catre un complet format din 1,2 sau 3 judecatori. Cand completul este colegial este prezidat catre judecatori prin rotatie;

1.2.Activitatea in timpul sedintei de judecata

Potrivit art.128alin.1 presedintele deschide, suspenda sau inchide sedinta.

Judecatorul sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin intermediul presedintelui care poate incuvinta ca acesta sa puna intrebari direct.

Sedinta este de regula publica, accesul in sala de judecata neputand fi limitat decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.

Presedintele:

exercita politia sedintei de judecata, putand lua masuri pentru respectarea ordinii si pastrarea bunei cuviinte;

poate dispune indepartarea din sala a celor care nu au loc;

poate indeparta minorii si persoanele necuvincioase;

poate indeparta pe cei ce impiedica bunul mers al dezbaterilor, dupa ce au fost rugati sa se poarte cuviincios;

poate dispune indepartarea tuturor din sala:

in cazul in care in cursul sedintei se savarseste o fapta penala poate aplica codul de procedura penala;

Daca printre cei indepartati din sala se gasesc si parti, inainte de inchiderea dezbaterilor vor fi chemate in sala si sub sanctiunea nulitatii le vor pune in vedere toate actele importante realizate in lipsa lor, precum si declaratiile martorilor. Aceasta prevedere nu se aplica daca partea are avocat care a ramas in sala.

In sala de sedinta nimeni nu poate intra cu arme in afara celor care le poarta in vederea serviciului pe care il au in instanta.

Toate persoanele care participa la sedinta sunt obligate sa aiba o purtare cuvincioasa, iar cel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare.

Toate aceste reguli se aplica si cand sedinta se desfasoara in afara sediului instantei.

Grefierul e prezent in sala cu 30 de minute inaintea inceperii sedintei si pune la dispozitia partilor dosarul pentru consultare.

Deschiderea dezbaterilor se face de catre presedintele completului si la inceput se iau cauzele pentru care se solicita amanarea, ea poate fi facuta de un singur judecator.

Cauzele care nu s-au amanat se solutioneaza in ordinea listei. Partile pot solicita luarea peste rand, daca cei aflati inaintea lor nu se impotrivesc.

Momentele sedintei de judecata

1. Apelul cauzei - se face de grefier, el fagand si un referat oral, aratand obiectul cauzei, stadiul procesului si modul de indeplinire a procedurii de citare.

In functie de situatia completa a dosarului presedintele

poate amana procesul - cand exista motive temeinice, cand ambele parti o solicita. Amanarea pe baza solicitarii partilor se poate face doar o singura data.

Poate sa suspende judecata - cand nici una din partile legal citate nu s-a prezentat si nici una nu a solicitat judecarea in lipsa.

Poate sa solutioneze cauza

Daca s-a trecut la solutionarea cauzei se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, apoi asupra celor de fond care ar face de prisos cercetarea judecatoreasca:

La Judecatorii, Presedintele inainte de a intra in dezbateri va incerca impacarea partilor, pentru aceasta solicitand prezenta personala a lor.

Dupa rezolvarea celor 3 probleme se intra in dezbateri. Adica se administreaza probele, dupa care partile pun concluzii. Primul cuvant il are reclamantul apoi paratul. Partile pot lua concluzii si in replica. Daca exista terti introdusi in proces acestia vor lua cuvantul in urmatoarea ordine:

intervenientul principal si cel chemat in judecata, dupa reclamant;

intervenientul accesoriu, dupa interventia partii pentru care a intervenit;

chematul in garantie, dupa partea care a cerut introducerea sa in proces.

Sustinerile partilor se consemneaza de grefier in caietul de sedinta si se concretizeaza in incheierea de sedinta. La cererea oricareia din parti dezbaterile pot fi stenografiate in tot sau in parte.

1.3.Activitatea ulterioara sedintei de judecata

Cand instanta se considera lamurita, presedintele inchide dezbaterile si se retrage spre deliberare

In timpul deliberarii, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri poate repune cauza pe rol.

Dupa inchiderea dezbaterilor, partile pot solicita termen in vederea depunerii de concluzii scrise. Daca instanta a refuzat amanarea pentru lipsa de aparare ea este obligata ca la cerere sa amane pronuntarea pentru a se depune concluzii scrise.

Daca judecata se amana, grefierul de sedinta pe baza notelor luate in cursul sedintei intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta care este practic un Proces-verbal a celor petrecute in sedinta de judecata.

Pentru fiecare termen al dosarului se intocmeste o incheiere de sedinta, cu exceptia sedintei in care au avut loc dezbaterile si unde aceasta incheiere formeaza practicaoa hotaraii.

Partile hotararii judecatoresti:

practica;

considerente;

dispozitiv.

Incheierile care preced hotararile se numesc incheieri premergatoare si se clasifica in:

incheieri preparatorii;

incheieri interlocutorii;

Ceea ce deosebeste cele 2 incheieri este faptul ca incheierile interlocutorii leaga instanta aceasta neputand reveni asupra celor ce a decis.

Art.268 prevede ca incheierile premergatoare se dau cu acelasi numar de voturi. Ca si hotararile, incheierile se motiveaza intotdeauna.

Incheierile premergatoare pot fi atacate, in principiu numai odata cu fondul.

- pentru ca sunt exceptate de la aceasta forma, incheierile la care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii pot fi judecate separat - exceptie de la aceasta regula.

Exista incheieri care nu pot fi atacate niciodata - cele prin care s-a incuvintat sau respins admiterea sau recuzarea.

2.Prima zi de infatisare -reglementata in art.134C.pr.civ. =acel termen la care partile legal citate pot pune concluzii.

Termenul trebuie sa indeplineasca 2 conditii:

a. Partile sa fie legal citate   si

b. Partile sa poata pune concluzii.

!!!!!Nu intotdeauna primul termen este prima zi de infatisare pentru ca pot exista vicii de procedura sau partile pot solicita termen pentru a-si angaja avocat.

La primul termen de judecata, reclamantul poate sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea de chemare in judecata. In acest caz se acorda un nou termen pentru ca paratul sa ia la cunostinta de modificarea cererii si sa-si poata pregati apararea si depune intampinarea.

Cererea de chemare in judecata nu se considera modificata si nu se va da termen in 4 cazuri prevazute in articolul 132 alin.2:

1. cand se indreapta erorile materiale din cuprinsul cererii;
2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3. cand cerere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers;in practica, paratul solicita termen, iar instantele acorda in cazul ultimului punct, in celelalte NU.

Importanta practica a primei zile de infatisare rezulta din faptul ca numai la acest termen, reclamantul si paratul pot savarsi anumite acte de procedura.

3.Exceptiile procesuale =mijloace de aparare, in general.

In sens larg prin aparare se desemneaza toate mijloacele folosite de parat pentru a optine respingerea cererii.

In sens restrans se intelege numai acele mijloace care-i permit paratului sa invoce obiectiuni indreptate impotriva fondului pretentiei reclamantului.

Clasificare:

_Dupa obiectul asura caruia poarta:

a. exceptii de procedura - care vizeaza incalcarea regulilor procedurale privind compunerea instantei, competenta acesteia si procedura de judecata;

b. exceptii de fond - vizeaza lipsurile referitoare la exercitiu dreptului de actiune;

_Dupa efectul lor:

a. exceptii dilatatorii - tind la amanarea judecatii, declinarea judecatii sau refacerea unor acte;

b. exceptii peremptorii - care tind la respingerea sau anularea cererii ori la stingerea procesului.

Unele exceptii peremptorii incep prin a avea un efect dilatatoriu in sensul ca se acorda un termen pentru implinirea lipsei si nu se anuleaza automat cererea.

Aceeasi exceptie poate produce efecte diferite: exceptia de necompetenta este de regula dilatatorie.

_Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normai incalcate:

a. exceptii absolute - care privesc incalcarea unor norme imperative si pot fi invocate de parti, procuror sau instanta din oficiu in orice fata a procesului chiar in apel sau recurs;

b. exceptii relative - care privesc incalcarea unor norme dispozitive si pot fi invocate numai de partea interesata si numai intr-un anumit termen (la prima zi de invatisare sau la urmatorul termen in care s-a savarsit neregularitatea);

Potrivit art.137C.pr.civ., instanta este obligata sa se pronunte inainte de a intra in fondul dezbaterilor asupra exceptiilor de procedura si de fond care fac de prisos in total sau in parte cercetarea in fond a pricinii. Numai in mod exceptional, exceptia poate fi unita cu fondul numai atunci cand pentru solutionarea ei este necesara administrarea unui prabatoriu legat si de fondul pricinii.

!!! Legea nu prevede ordinea in care trebuie rezolvate exceptiile in cazul in care sunt invocate concomitent.

Daca exceptia invocata este intemeiata, instanta o va admite si va pronunta o incheiere atunci cand dispune amanarea judecatii sau o hotarare.

In cazul respingerii exceptiei, instanta pronunta o incheiere interlocutorie si continua judecata.

Caracteristici

Exceptia procesuala presupune existenta unui proces in curs.

2. Exceptia procesuala este un mijloc de aparare fiind de regula folosit de parat.
3. Exceptia procesuala este un mijloc tehnic prin care se invoca incalcari ale normelor de drept material sau procesual.
4. Admiterea exceptiei constituie in cazul exceptiilor dilatatorii un obstacol temporar in solutionarea cererii principale, iar in cazul exceptiilor peremptorii un obstacol dirimant, determinand stingerea exceptiilor.
5. Admiterea exceptiei procesuale nu afecteaza in principiu dreptul reclamantului, iar hotararea pronuntata ca urmare a admiterii unei exceptii nu are putere de lucru judecat in ceea ce priveste fondul dreptului.

Principalele exceptii de procedura:

Exceptia de litispendenta-art.163C.pr.civ.

Exceptia de conexitate-art.164C.pr.civ.(a se vedea supra -Cap.4 Competenta-prorogarea de competenta)

Exceptia puterii de lucru judecat-art.166C.pr.civ. si 1201C.civ;

4.Probele in procesul civil

Sediul materiei: Codul civil, C.pr.civila, C. comercial.

Judecatorul nu poate solutiona litigiul pe baza simplelor afirmatii ale partilor, convingerea sa trebuind sa se bazeze si pe probele administrate in cauza.

Titularul dreptului subiectiv pentru a obtine satisfactie trebuie sa-si probeze sustinerile. Pentru acest motiv se vorbeste de un drept subiectiv procesual - dreptul la proba care dubleaza si intareste dreptul substantial.

In sens larg-proba= actiunea de stabilire, existentei sau inexistentei unui fapt.

In sens restrans- proba mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt care este folosit fie de sine statator, fie pentru dovedirea unui alt fapt material. In mod obisnuit notiunea de proba este folosita in sensul de mijloc de proba (expertize, martori).

Clasificarea probelor

_Dupa cum se fac in fata instantei sau in afara ei:

a.  probe judiciare:

b.  probe extrajudiciare

_Dupa natura lor:

c.  probe personale - marturisirea;

d.  proba materiale;

_Dupa cum duc direct sau nu la stabilirea faptului principal:

e.  probe directe

f.   probe indirecte

_Dupa caracterul originar sau derivat:

g.  probe primare primare ( imediate, nemijlocite);

h.  probe secundare (mediate, mijlocite);

_Dupa modul de perceptie al faptelor de catre judecator:

9. probe care constau in perceperea personala a judecatorului - cercetarea la fata locului;
10. probe care constau in perceperea de la alte persoane.

-Conventiile asupra probelor sunt in principiu admise cu conditia ca ele sa duca la largirea posibilitatilor de proba fara a se incalca normele imperative din dreptul material sau procesual. Conventia de restrangere a posibilitatilor de proba sunt nule.

Subiectul probei: este judecatorul.

Obiectul probei: sunt faptele juridice in sens larg care au creat, modificat sau stins raportul juridic ori faptele care au determinat ineficacitatea acestuia.

Sarcina probei: revine, potrivit articolul 1169, celui ce face o propunere inaintea judecatorului.

Reguli comune privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor

v      Reguli comune privind admisibilitatea

=> proba trebuie sa fie legala, sa fie verosimila, sa fie pertinenta, sa aiba legatura cu obiectul cauzei; sa fie concludenta, adica sa duca la rezolvarea cauzei.

v      Reguli comune privind administrarea

=> propunerea probelor se face de reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de parat prin intampinare. Nepropunerea probelor in aceste conditii atrage decaderea partilor din dreptul de a cere probe, afara de cazurile expres prevazute de articolul 138 C.pr. civila si anume:

1. cand nevoia dovezi reiese din dezbateri si partea nu avea cum sa o prevada;
2. cand administrarea dovezi nu pricinuieste amanarea judecatii;
3. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat. Partea care a lipsit la propunerea si incuviintarea dovezi este incuvintata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare iar in caz de impiedicare la prima zi de infatisare.

Daca o parte renunta la probele pe care le-a produs, acestea pot fi insusite de cealalta parte, iar daca ambele parti renunta instanta din oficiu poate administra probele.

Partea decazuta din dreptul de a administra probe poate sa se apere discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si dovezilor adversarului.

Probele se incuvinteaza si se resping prin incheiare motivata.

Administrarea probelor se face in fata instantelor de judecata in ordinea statornicita de catre aceasta. Dovada si dovada contrarie se va administra pe cat este posibil in acelasi timp.

v      Reguli comune privind aprecierea

=> probele se apreciaza liber de catre judecator.

Proba prin inscrisuri Vezi cursurile de anul 2: probele si prezumtiile.

Potrivit art.112 si 116C.pr.civ partile anexeaza la cererea de chemare in judecata si la intampinare, copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mijloace de proba

Daca ele sunt intr-o limba straina sau cu litere vechi se vor depune traducerile sau copii cu litere latine certificate de parti

In cazul in care se contesta traducerile se poate apela la un traducator certificat. Partile sunt datoare sa aiba asupra lor originalele inscrisurilor sau sa le depuna spre pastrare la grefa sub pedeapsa de a nu se tine seama de ele.

Toate inscrisurile depuse la dosar raman dobandite judecatii si nu se pot retrage fara invoirea celorlalte parti.

Daca partea invedereaza ca adversarul detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui. In cazul in care adversarul refuza sa raspunda la interogatoriul luat pentru dovedirea detinerii sau existentei inscrisurilor sau se dovedeste ca l-a ascuns sau distrus sau pur si simplu nu vrea sa-l infatiseze, instanta poate socoti ca inscrisul are continutul pe care-l pretinde partea care a solicitat infatisarea lui.

Cererea de infatisare a acestui act poate fi respinsa daca cuprinsul lui priveste chestiuni cu totul personale sau daca prin prezentarea inscrisului s-ar incalca indatorirea de a pastra secretul sau daca ar atrage urmarirea penala impotriva parti sau a altei persoane ori ar dispune-o dispretului public.

Daca inscrisul se gaseste la o autoritate sau o terta persoana instanta va lua masuri pentru ca acesta sa fie adus la dosar. In cazul in care inscrisul nu se poate trimite, cercetarea lui se va face cu citarea partilor la acea autoritate.

In cazul in care se contesta un inscris sub semnatura privata, legea reglementeaza institutia verificarii de scripte - aceasta inseamna ca partea careia i se impune inscrisul este obligata sa recunoasca sau sa conteste semnatura sau scrisul, singuri care pot sa adopte o pozitie neutra fiind mostenitorii si succesorii autorului actului.

Daca partea declara ca nu recunoaste scrisul sau semnatura, presedintele completului il va obliga sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris. Refuzul de a scrie sau semna va putea fi socotit ca o recunoastere a inscrisului. Daca verificarea nu este concludenta pentru instanta se va dispune efectuarea unei expertize. Pentru aceasta partile vor depune inscrisuri autentice sau sub semnatura privata urmand a se trimite toate acestea impreuna cu inscrisul tagaduit si cu probele luate de judecator, expertului .

Inscridurile depuse spre verificare vor fi semnate intotdeauna de presedinte, grefier si parti.

Dupa verificarea facuta de instanta sau in raport de concluziile expertizei ramane sau nu in proces.

In cazul inscrisurilor autentice care sunt contestate exista in Codul de procedura civila institutia procedurii inscrierii in fals. In cazul in care se declaseaza aceasta procedura, daca partea care foloseste inscrisul nu este prezenta in instanta se va amana cauza si se va dispune infatisarea partii personal sau prin mandatar cu procura speciala. La termenul prezentarii cel ce a invocat inscrisul il va depune pentru verificare si va indica mijloacele sale de aparare.

Presedintele instantei constata prin proces-verbal starea materiala a inscrisului daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari iar apoi il va semna impreuna cu grefierul si partile si il va depune la grefa.

Tot la acest termen presedintele intreaba partea care a depus inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el. Daca partea refuza sa raspunda, nu se prezinta sau declara ca nu se mai foloseste de inscris acesta va fi inlaturat din proces.

In cazul in care se staruie in defaimarea inscrisului, inscrisul impreuna cu procesul-verbal se va trimite procurorului pentru cercetari. Procurorul face cercetarile si va informa instanta.

In cazul sesizarii procurorului, daca partea care s-a inscris in fals arata si pe autorul sau complicele falsului, instanta civila poate suspenda judecata.

Proba cu martori sau testimoniala

-martorii pot fi numai persoane fizice care au cunostinta despre faptele care formeaza obiectul judecatii;

- aprecierea depozitiei martorului care este minor sub 14 ani sau este o persoana lipsita vremelnic de discernamant se va tine seama de situatiile aratate.

Art.189 - persoanele care sunt exceptate de a fi acceptate ca martori

rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv;

sotul sau fostul sot

interzisi judecatoresti si cei condamnati pentru marturie mincinoasa.

!!!Prin conventia expresa sau tacita a partilor rudele, afinii si sotul pot fi ascultati ca martori.

!!!In pricinile privitoare la starea civila sau divort se pot audia rudele si afinii cu exceptia descendentilor.

Exista o categorie de persoane care ar putea fi martori, dar pe care legea le scuteste sa depuna marturie:

cei tinuti de secretul profesional;

cei tinuti de secretul de serviciu, dar numai asupra imprejurarilor secrete de care a luat cunostinta in timpul serviciului;

cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insusi sau ar expune rudele, afini ori sotul la o pedeapsa penala sau dispretul public.

Primele 2 categorii cu exceptia preotilor pot depune marturie daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de catre cei interesati in pastrarea secretului.

Propunerea probei cu martori se face la prima zi de infatisare. Lista cu numele si adresa acestora urmand sa fie depusa sub sanctiunea nulitatii in cel mult 5 zile de la incuvintare. Instanta poate limita numarul martorilor propusi cu respectarea principiului egalitatii partilor, iar martorii care au fost incuvintati se vor asculta neputandu-se renunta la ei.

Odata propusi martorii, inlocuirea acestora se va putea face numai in caz de moarte, disparitie sau motive temeinice (certificate medicale).

Dupa incuvintare, instanta dispune citarea martorilor care pot fi ascultati in instanta sau la locuinta lor.

Daca martorul lipseste la prima citare, instanta va da mandat de aducere si daca exista urgenta mandatul se poate da de la primul termen.

Fiecare martor va fi ascultat deosebit in ordinea stabilita de presedinte, cei ce urmeaza a fi ascultati ulterior fiind indepartati din sala.

Inainte de a se lua marturia, presedintele ii cere martorului

sa arate domiciliul, profesia, varsta;

daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;

daca se afla in serviciul unei parti si daca este in judecata, dusmanie sau legatura de interese cu vreuna din parti, dupa aceasta martorul depune juramantul.

Martorii fara confesiune jura pe constiinta, iar cei care din motive confesionale sau de constiinta nu depun juramant se obliga sa spuna adevarul si sa nu ascunda nimic.

Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramantul dar i se atrage atentia sa spuna adevarul.

In depozitia sa, martorul arata imprejurarile pe care le cunoaste si raspunde la intrebarile presedintelui si ale partilor. El nu are voie sa citeasca un raspuns dinainte dar cu incuvintaea presedintelui se poate cu privire la cifre si denumiri.

Daca presedintele gaseste ca intrebarea pusa de parti nu este concludenta, jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire este oprita de lege o va respinge. Respingerea impreuna cu motivarea se trec in incheierea de sedinta. Marturia se face orar si se consemneaza in scris de frefier la dictarea presedintelui. Depozitia este semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de presedinte, grefier si martor dupa ce citeste declaratia.

Cand cel care urmeaza sa fie martor este mut sau surd si nu poate fi inteles va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie se folosesc expertii interpreti.

Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in depozitie se vor semna de judecator, grefier si martor sub sanctiunea neluarii lor in seama. Locurile nescrise se bareaza pentru a nu se adauga nimic.

Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta daca instanta nu decide altfel.

Daca instanta are banuieli puternice ca marturia este mincinoasa sau martorul este mituit, incheie un proces-verbal si sesizeaza procurorul.

La aprecierea probelor in cazul in care instanta fata de restul probatoriului administrat ajunde la concluzia ca marturia nu este sincera o inlatura si scrie motivarea.

Proba cu interogatoriu sau marturisire

Interogatoriul este admis in toate materiile si toate procesele civile. O exceptie expres prevazuta de lege exclude interogatoriu in procesele de divort pentru dovedirea motivelor de divort. Pentru celelalte capete de cerere pentru divort se poate lua interogatoriu.

Marturisirea are ca obiect numai fapte si este admisibila numai in legatura cu drepturile de care o parte poate sa dispuna.

In anumite procese marturisirea singura nu poate duce la admiterea actiunii.

Marturisirea fiind un act personal poate fi facuta numai personal de parte scop in care daca nu este prezenta va fi citata cu mentiunea personal la interogatoriu.

Partea care vrea sa recunoasca apararile, pretentiile patii adverse o poate face si printr-un mandatar cu procura speciala.

Cand partea are domiciliul in strainatate interogatoriu se comunica in scris mandatarului care va depune raspunsul partii in cuprinsul unei procuri speciale si autentice.

Presedintele poate respinge din interogatoriu acele intrebari care nu sunt concludente sau jignitoare. Raspunsurile se trec pe aceeasi foaie cu intrebarile si fiecare pagina va fi semnata de presedinte, grefier, de cel care l-a propus si de partea care a raspuns.

Statul si persoanele juridice de drept privat sau public raspund in scris la interogatoriu care li se comunica.

Daca partea, desi a fost citata nu se prezinta la interogatoriu sau desi se prezinta refuza sa raspunda fara a avea motive temeinice, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau ca un inceput de dovada scrisa.

Expertiza judiciara

- ca proba este folosita atunci cand pentru lamurirea faptelor care formeaza obiectul unui proces este necesara parerea unei persoane care are cunostinte de specialitate in acel domeniu.

- mijloc de proba prin care expertul aduce la cunostinta instantei pe baza unor cercetari concrete, situatie de fapt concreta.

- exista situatii in care expertiza este obligatorie:

la punerea sub interdictie - expertiza psihiatrica;

la inregistrarea tardiva a nasterii - expertiza medico-legala cu privire la stabilirea varstei;

la expropriere - expertiza topografica;

- propunerea ei se face de parti sau instanta din oficiu dupa punerea in discutie a partilor.

- se efectueaza de expertii judiciari atestati de Ministerul Justitiei.

- pentru numirea expertului, completul solicita biroului local de expertize o lista de experti din care va numi prin incheiere pe cel desemnat cu efectuarea expertizei.

- prin aceeasi incheiere se stabilesc obiectivele expertizei, onorariul provizoriu si data depunerii lucrarii.

- daca efectuarea expertizei necesita o lucrare la fata locului, expertul este obligat sub sanctiunea nulitatii sa citeze partile prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire , aratand zilele si orele la care va fi prezent in teren.

- dupa numirea sa ca expert, acesta este obligat sa vina la instanta si sa depuna un juramant in camera de consiliu fara citarea partilor in fata instantei. Instanta constata depunerea juramantului prin incheiere.

- daca partile nu se invaiesc cu privire la numirea expertului, instanta va stabili expertul prin tragere la sorti.

- lucrarile se concretizeaza intr-un raport de expertiza care se depune la instanta in atatea exemplare cate parti sunt + 1 exemplar pentru instanta.

- daca partile sau instanta au obiectiuni intemeiate se poate dispune completarea raportului sau o noua expertiza.

- expertul poate fi convocat in instanta pentru a da lamuriri asupra expertizei.

- instanta nu este legata de concluziile expertizei insa ea trebuie sa-si motiveze pozitia, insa este legata de constatarile de fapt, de cercetarile efectuate la fata locului si de sustinerile partilor, ele facand dovada pana la inscrierea in fals.

- in domeniile in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererile partii, instanta poate solicita puncte de vedere a unora sau unui specialist in domeniul respectiv sau la autoritati.

- punctul de vedere se prezinta in camera de consiliu sau in sedinta publica cu prezenta partilor.

- la efectuarea expertizei pot participa si experti care sunt desemnati de parti - experti consilieri.

Cercetarea la fata locului

- poba judiciara;

- se solicita de parti, din oficiu de instanta;

- se ordona prin incheiere, in care se arata imprejurarile de fapt in legatura cu care se face cercetarea;

- poate fi efectuata de intreg completul sau numai de unul dintre judecatori in prezenta partilor care vor fi citate;

- la fata locului pot fi audiati martori si experti, desfasurarea cercetarii se consemneaza intr-un proces verbal care se depune la dosar.

5.Asigurarea probelor sau a dovezilor

Reglementare: articolul 235 - 241 C.pr.civila.

Asigurarea dovezilor = posibilitate data persoanei care este interesata in constatarea de urgenta a marturiei unei persoane, a parerii unui expert a starii unor bunuri mobile si imobile sau care doreste sa le dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt, drept care sunt in primejdie sa dispara sau sunt greu de administrat in viitor.

Cererea poate fi facuta si in cazul in care nu este primesdie de intarziere dar numai cu invoiala paratului.

In cererea de asigurare de dovezi trebuie sa se arate dovezile care se solicita a fi administrate, starea de urgenta sau acordul paratului.

Se poate cere:

pe cale principala inainte de a se introduce cererea de chemare in judecata;

pe cale incidentala in timpul judecatii.

Daca cererea se introduce pe cale principala, competenta revine Judecatoriei in raza careia se afla martorul sau obiectul cercetarii.

Daca cererea este incidenta e competenta instanta care judeca pricina.

Intampinarea nu este obligatorie. Judecata se face in camera de consiliu cu sau fara citarea partilor, iar instanta se pronunta prin incheiere fie imediat, fie la un termen faxat ulterior.

Incheiarea este executorie si se ataca cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare (cu citare) sau de la comunicare (fara citare).

Incheierea data in timpul judecatii - pe cale incidenta nu poate fi atacata odata cu fondul.

Codul reglementeaza o procedura de constatare a starilor de fapt. Ea poate fi facuta cand exista urgenta, care rezida din posibilitatea incetarii ori schimbarii starii de fapt pana la administrarea dovezilor.

Cererea este de competenta instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea. Pentru facerea constatarii este delegat un executor judecatoresc. Se poate face si fara incunostintarea celui impotriva caruia se cere. Se face printr-un proces-verbal care se comunica in copie si celui impotriva caruia s-a facut. Procesul - verbal constituie davada pana la proba contrarie. Daca exista primesdie de intarziere, constatarea se poate face si in zilele de sarbatoare si in afara orelor legale dar numai cu incuviintarea magistratului.

Probele conservate prin institutia asigurarii dovezilor pot fi folosite si de partea potrivnica in derularea procesului.

Cheltuielile pricinuite cu asigurarea dovezilor vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul.

6.Incidente procesuale in cursul judecatii

Actele de dispozitie ale partilor;

a.Renuntarea

b.Achiesarea  => fiind acte de dispozitie trebuie facute personal de parte

sau cu mandatar prin procura speciala.

c.Tranzactia   

a.Renuntarea

=> Reclamantul are 2 optiuni:

sa renunte la judecarea procesului

sa renunte la dreptul dedus judecatii

Renuntarea la judecata poate avea loc oricand pe parcursul procesului si poate fi facuta verbal in sedinta sau prin cerere scrisa.

Dupa intrarea in dezbaterea fondului renuntarea reclamantului la judecata se poate face numai cu invoirea paratului.

Constatarea renuntarii la judecata se face prin incheierea data fara drept de apel.

Exceptie: divortul.

Renuntarea la dreptul dedus judecatii - nu se mai poate introduce o noua actiune.

Renuntarea la drept se poate face oricand si fara invoirea celeilalte parti. Ea se poate face in sedinta personal sau prin inscris autentic.

Instanta va pronunta o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotara asupra cheltuielilor de judecata.

b. Achiesarea => se poate prezenta in 2 forme:

Achiesarea paratului la pretentiile reclamantului => are loc prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, fie spontan, fie la interogatoriu.

- este un act unilateral si isi produce efectele fara acceptul reclamantului.

- paratul poate recunoaste partial pretentiile reclamantului, in acest caz instanta putand pronunta o hotarare partiala care este executorie de drept.

Achiesarea partii care a pierdut procesul la hotararea primei instante => se realizeaza prin faptul ca acesta renunta la atacarea hotararii, fie cu apel fie cu recurs. Achiesarea poate fi in aceste conditii expresa sau tacita. Este tacita cand executa de buna voie si este expresa cand declara dupa pronuntarea hotararii ca renunta la calea de atac.

c. Tranzactia =actiune de dispozitie prin care partile termina un proces inceput sau pot preintampina prin concesii reciproce constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite sau promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios sau indoielnic

Reglementare: - art.271, 273C.pr.civ. iar ca drept material in art.1704, 1714 C.civ.

Partile se pot prezenta oricand in timpul procesului, chiar daca nu au fost citate pentru a cere pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca invoiala lor. Aceasta hotarare mai poarta denumirea de hotarare de expedient.

Tranzactia mai poate fi exercitata in faza caii de atac si executarii silite.

Cand partile se prezinta la termenul de judecata, tranzactia poate fi primita de un singur judecator, cand partile se prezinta intre termene hotararea se da in camera de consiliu.

Invoiala partilor se prezinta in scris, chiar de mana si va alcatui dispozitivul hotararii.

Hotararea de expedient se ataca cu recurs.

Impotriva hotararii de expedient se poate introduce actiune in anulare. La tranzactie revizuirea este inadmisibila.

Suspendarea procesului civil =oprirea cursului procesului datorita unor imprejurari voite de parti care nu mai staruie in solutionarea cauzei sau independent de vointa lor cand sunt in imposibilitate fizica sau juridica de a se prezenta.

Dupa natura imprejurarilor care a determinat suspendarea, avem:

a.  Suspendare voluntara

b. Suspendare legala

a. Suspendare voluntara => intervine datorita manifestarii de vointa a partilor care poate fi expresa sau tacita.

Pentru ca acest consimtamant tacit al partii trebuie ca la termenul respectiv ambele parti sa fie legal citate sau cu termen in cunostinta si nici una sa nu fi solicitat judecarea in lipsa. Judecata se suspenda chiar daca cererea nu este legal timbrata.

Reinceperea judecatii in aceste cazuri se face ca urmare a unei cereri de repunere pe rol facuta de partea care justifica un interes, care va trebui sa achite ½ din taxa de timbru datorata pentru proces + timbrul judiciar.

Instanta nu poate repune cauza pe rol din oficiu.

b.    Suspendare legala => poate interveni de drept sau este lasata la aprecierea instantei.

Suspendarea legala de drept - articolul 243 - reglementeaza 5 cazuri de suspendare de drept si anume:

1. - moartea uneia din parti - valabil si pentru S.C. in cazul dizolvarii si lichidarii;
2. - punerea sub interdictie sau curatera a unei parti pana la numirea tutorelui sau curaterei;
3. - moartea mandatarului uneia din parti daca a intervenit cu 15 zile inaintea termenului de judecata;
4. - incetarea functiei tutorelui sau curatorului;
5. - prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului reclamantului in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

- Suspendarea intervine daca aceste cauze au aparut inainte de inchiderea dezbaterilor.

- Judecata reincepe prin cererea de repunere pe rol facuta de persoana indreptatita.

Alte cauze de suspendare de drept:

articolul 21 - care reglementeaza conflictul de competenta;

articolul 155 - care spune ca dupa amanare in temeiul invoieli partilor daca ele nu staruie acesta va fi suspendat;

articolul 19 Cod procedura penala.

Suspendarea legala facultativa => este lasata la aprecierea instantei. Este reglementata in articolul 244. Are 2 situatii si amume

- cand deslegarea procesului atarna in tot sau in parte de existenta sau neexistenta unui drept face obiectul altei judecati;

- apare cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza a se da.

In cazul in care se dispune suspendarea in baza articolul 244 aceasta dainuie pana cand hotararea pronuntata in cauza civila sau penala a devenit irevocabila, respectiv definitiva.

In toate cazurile de suspendare instanta se pronunta printr-o incheiere care poate fi atacata separat cu recurs; recursul se declara cat timp dureaza suspendarea.

In cazul in care se respinge cererea de repunere pe rol, incheierea de respingere pronuntata este atacabila si ea cu recurs in acelasi termen ca si recursul pentru suspendare.

Suspendarea opereaza in bloc fata de toate partile din proces si are ca efect ramanerea in nelucrare a cauzei.

orice act de procedura facut in aceasta perioada este lovit de nulitate.

La repunerea pe rol la cauzele suspendate citarea partilor este obligatorie.