Executarea hotararilor penale

EXECUTAREA HOTARARILOR PENALE

Notiuni generale

Savarsirea unei infractiuni conduce la nasterea unui conflict de drept penal substantial

care, la randul sau, determina declansarea unui proces penal, ceea ce implica nasterea unui raport juridic procesual penal.

Este stiut faptul ca procesul penal cuprinde trei faze: faza urmaririi penale, faza judecatii, faza puneii in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive.

Punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare are o importanta deosebita atat pentru opinia publica dar si pentru organele competente in acest caz.

Caracterul autonom al acestei faze rezida si din anumite aspecte care o individualizeaza in raport cu alte activitati judiciare ori extrajudiciare de executare efectiva a pedepsei.

2. Momentele la care hotararile judecatoresti penale raman definitive

Ramanerea definitiva a hotararii primei instante

Potrivit art.416, hotararile primei instante raman definitive:

a) la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului;

b) la data expirarii termenului de apel;

a) cand nu s-a declarat apel in termen;

b) cand apelul a fost retras inauntrul termenului;

c) la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel;

d) la data expirarii termenului de recurs, in cazul hotararilor nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins

a) cand nu s-a declarat recurs in termen;

b) cand recursul declarat a fost retras inauntrul termenului;

e) la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor mentionate la pct. 4, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;

f)  la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararilor mentionate la pct. 4.

Ramanearea definitiva a hotararii instantei de apel

1. la data expirarii termenului de recurs;

a) cand apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare si nu s-a declarat recurs in termen;

b) cand recursul declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a) a fost retras inauntrul termenului;

2. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a) , daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;

3. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a).

Ramanerea definitiva a hotararii instantei de recurs

Hotararea instantei de recurs ramane definitiva la data pronuntarii acesteia cand:

a) recursul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare;

b) cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului;

c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, in cazul respingerii recursului.

3. Instanta de executare

Potrivit art. 418, hotararea instantei penale ramasa definitiva la prima instanta de judecata, la instanta de apel sau la instanta de recurs, se pune in executare de catre prima instanta de judecata.

Hotararile pronuntate in prima instanta de catre I.C.C.J., se pun in executare, dupa caz, de catre Tribunalul Bucuresti sau de tribunalul militar teritorial cu sediul in Bucuresti.

4. Judecatorul delegat cu executarea

Actele de punere in executare a hotararilor penale definitive sunt aduse la indeplinire de un judecator delegat cu executarea.

Acest judecator actioneaza in numele instantei de executare, face parte din corpul de judecatori si este imputernicit in baza unei delegatii speciale de a efectua punerea in executare a dispozitiilor penale.

5. Modalitati de punere in executare a hotararilor penale definitive

Punerea in executare a pedepselor principale

Pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de executare, emis de executorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului prevazut in art. 418 alin. 3.

Mandatul de executare se emite de instanta de executare si se intocmeste in 3 exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si data hotararii care se executa, denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata, textul de lege aplicat, timpul retinerii si arestarii preventive, ordinul de arestare si de detinere, semnatura judecatorului delegat, stampila instantei de executare.

In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertare, odata cu emiterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a pedepsei detentiunii pe viata, judecatorul delegat amite si un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara. Ordinul se intocmeste in trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului prevazute in art. 70, pedeapsa pronuntata impotriva acestuia, numarul si data hotararii de condamnare, denumirea instantei care a pronuntat-o, numarul mandatului de executare a pedepsei emis pe numele condamnatului, dispozitia de interzicere a parasirii tarii, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.

Pentru aducerea la indeplinire a mandatul de executare, se trimit doua exemplare organului de politie, cand condamnatul este liber, a comandantului locului de detinere, cand condamnatul este arestat sau comandantului unitatii militare unde condamnatul face serviciul militar.

Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de parasire a tarii, se trimite de indata cate un exemplar organului competent sa elibereze pasaportul si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.

Pe baza mandatului de arestare, organul de politie procedeaza la arestarea

condamnatului.

Celui arestat i se inmaneaza un exemplar al mandatului si este dus la locul de detinere cel mai apropiat.

In vederea punerii in executare a mandatului emis in executarea unei hotarari definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul de arestare nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces verbal si ia masuri pentru darea in urmarire generala, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei.

Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau dupa caz procedeaza la ridicarea acestuia si i-au masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei.

Punerea in executare a pedepsei inchisorii la locul de munca (art. 422¹ - 422²)

Pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca se pune in executare prin emiterea mandatului de executare.

Mandatul se emite de instanta de executare, se intocmeste in 4 exemplare si cuprinde, pe langa mentiunile prevazute in art. 420 si urmatoarele date: denumirea, sediul unitatii unde se executa pedeapsa, dispozitia de executare a pedepsei catre conducerea unitatii si de retinere si de varsare la bugetul de stat a cotei prevazute de lege.

Cate un exemplar din mandat se trimite unitatii unde va executa pedeapsa, organului de politie, condamnatului precum si consiliului local pe a carei raza isi are domiciliul condamnatul.

Punerea in executare a amenzii penale (art. 425)

Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii, la instanta de executare, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii.

Cand cel condamnat se gaseste in imposibilitate de a achita integral amenda in termenul de 3 luni, la cererea condamnatului, instanta de executare va putea dispune esalonarea amenzii pe cel mult 2 ani, in rate lunare.

In caz de neindeplinire a obligatiei de plata in intregime sau de neplata a unei rate, instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozititiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, in vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

6. Punerea in executare a pedepselor complementare (art. 426 - 427)

Potrivit art.64 - 66 Cod penal sunt pedepse complementare: interzicerea unor drepturi si degradarea militara (art. 67).

Pedeapsa complimentara a confiscarii averii a fost abrogata prin dispozitiile Legii 140/1996, pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, modificare ce a determinat si abrogarea referirilor la punerea in executare a acestei pedepse, prin Legea 141/1996.

Potrivit art.64 C.pen., pedeapsa interzicerii unor drepturi consta in drepturile prevazute in art.64 lit.a si c. ( a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si c) dreptul de a ocupa o functie sau de a executa o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii ).

Interzicerea drepturilor de la lit.b art.64 ( dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ) nu se poate pronunta decat pe langa interzicerea drepturilor prevazute la lit.a, art.64.

Potrivit art.426, pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe dispozitivul hotararii consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul precum si organului care supravegheaza executarea acestor drepturi.

Punerea in executare a pedepsei degradarii militare

Potrivit art.67 alin.1 C.pen., pedeapsa degradarii militare consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.

Aplicarea acestei pedepse este obligatorie pentru condamnatii militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata si este faculattiva in cazul condamnatilor militari si rezervisti care au savarsit infractiuni cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Potrivit art.427, pedeapsa degradarii militare se pune in executare prin trimiterea unei copii de pe extrasul hotararii de condamnare comandantului unitatii militare din care a facut parte cel condamnat sau comandantului centrului militar in a carui raza teritoriala domiciliaza cel condamnat.

7. Punerea in executare a masurilor de siguranta

A. Punerea in executare a obligarii la tratament medical

Potrivit art. 113 C. pen., masura de siguranta a obligarii la tratament medical se dispune atunci cand faptuitorul, din cauza unei boli, a intoxicarii cronice cu alcool, stupefiante ori alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate.

Prin punerea in executare a acestei masuri se urmareste inlaturarea unor stari de pericol, prevenirea comiterii unor infractiuni de catre o serie de inculpati.

Punerea in executare are loc prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii si a unei copii de pe raportul medico-legal, directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.

La luarea masurii la tratament medical, persoana la care se refera masura sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata, iar la data ramanerii definitive a hotararii si directiei sanitare.

De asemenea, instanta de executare comunica persoanei fata de care s-a luat masura, ca este obligata sa se prezinte de indata la unitatea sanitara stabilita, atragandu-i atentia ca, in caz contrar, se va dispune internarea medicala.

Daca masura obligarii la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata sau priveste o persoana aflata in stare de retinere, comunicarea copiei de pe dispozitivul hotararii si a raportului medico-legal se face catre administratia locului de detinere.

Potrivit art.430, unitatea sanitara are anumite obligatii fata de cel care a fost obligat la aceasta masura pentru ca acesta sa fie redat societatii.

De asemenea, unitatea sanitara are obligatia sa informeze instanta cu privire la prezenta condamnatului la tratament sau, in caz contrar, sa solicite revocarea acestei masuri.

Inlocuirea tratamentului medical

In cazul inlocuirii acestei masuri instanta de executare va dispune efectuarea unui raport medico - legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care este luata masura.

Dupa primirea raportului medico - legal si a concluziilor medicului de specialitate instanta va asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si aparatorul acesteia, precum si ale expertului si medicului specialist, dispunand fie inlocuirea tratamentului fie internarea medicala.

Punerea in executare a internarii medicale

Potrivit art. 432, masura de siguranta a internarii medicale se poate lua atunci cand

faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate.

Pentru punerea in exexcutare a acestei masuri, instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare, o copie de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.

Primind comunicarea, directia sanitara este obligata sa efectueze internarea si sa incunostinteze de indata instanta de executare.

B. Punerea in executare a interzicerii unei functii sau profesii

Potrivit art. 115 C.pen, masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se poate dispune impotriva celui care a savarsit o fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei functii ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau alte ocupatii.

Pentru punerea in executare a acestei masuri, instanta de executare, in conformitate cu dispozitiile art.436, comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului competent sa ia aceasta masura.

Acest organ poate fi, de exemplu, atunci cand masura de siguranta vizeaza un medic, directia sanitara judeteana in a carei raza teritoriala se afla unitatea sanitara in care asi desfasoara activitatea medicul.

C. Punerea in executare a interzicerii de a se afla in anumite localitati

Potrivit art. 116 C.pen, cand persoana condamnata la pedeapsa inchisorii a mai fost condamnata anterior pentru alte infractiuni, daca instanta constata ca prezenta acestuia in localitatea unde a savarsit infractiunea sau in alte localitati constituie un pericol grav pentru societate, poate lua fata de acesta si masura interzicerii de a se afla in localitatea sau in alte locuri anume determinate prin hotararea judecatoreasca definitiva de condamnare.

Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite locuri se poate lua si odata cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea.

In acest sens, interzicerea de a nu se afla in anumite locuri se poate dispune numai dupa ramanerea definitiva a hotararii, in vreme ce obligarea de a nu parasi localitatea este o masura procesuala proprie putand fi luata, in functie de urmarirea penala, pe cel mult 30 zile,fie in functie de judecarea pana la solutionarea cauzei.

Potrivit art.436, aceasta masura se pune in executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii de condamnare, organului indreptatit sa execute aceasta masura. Organul indreptatit este organul de politie din localitatea in care este interzisa prezenta faptuitorului.

D. Punerea in executare a masurii expulzarii

Potrivit art.117 alin.1 si 2 C.pen., masura expulzarii consta in interzicerea cetateanului

strain sau perssoanei fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii noastre si care a comis o infractiune.

Daca masura de siguranta a expulzarii insoteste pedeapsa inchisorii, aducerea la indeplinire a expulzarii are loc dupa executarea pedepsei.

Pentru executarea acestei masuri instanta de executare va proceda diferit, dupa cum masura de siguranta a expulzarii insoteste sau nu pedeapsa inchisorii.

Astfel, cind prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a expulzarii, se va face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii, ca la data liberarii condamnatului, acesta sa fie predat organului de politie care va proceda la executarea expulzarii ( art.438 alin.1).

Cand masura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii, comunicarea in vederea expulzarii se face organului de politie imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare ( art.438 alin.2 ).

In vederea punerii in executare a masurii expulzarii organul de politie poate patrunde in domiciliu sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

Daca exista motive serioase de a se crede ca perssoanele in cauza risca sa fie supuse la tortura in cazul in care urmeaza sa fie expulzate, masura de siguranta a expulzarii nu va mai fi dispusa.

Executarea confiscarii speciale

Procedura de executare a confiscarii speciale presupune, potrivit art.439, ca lucrurile confiscate sa fie predate organelor in drept a le prelua sau potrivit altor dispozitii legale.

Atunci cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta procurorului sau a judecatorului, incheindu-se in acest sens un proces verbal care se va depune la dosarul cauzei.

E. Punerea in executare a interdictiei de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata

Potrivit art.118¹ C.pen., interzicerea de a reveni in locuinta familiei se poate dispune la cererea persoanei vatamate in ipoteza in care se constata ca prezenta in locuinta a persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii de cel putin 1 an pentru infractiuni de lovire sau alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice ori psihice savarsite asupra membrilor familiei, constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei.

Prin membri de familie se intelege, potrivit art.149¹ C.pen., sotul sau ruda apropiata daca aceasta din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul.

Masura de siguranta poate fi luata pe o durata de cel mult 2 ani.

Reglementarea masurii de siguranta din punct de vedere al dreptului penal substantial a fost completata prin L.281/2003, care a instituit prin dispozitiile art.439¹, procedura aplicabila in aceasta materie.

Pentru punerea in executare a acestei masuri, instanta de executare va comunica o copie de pe dispozitivul hotararii, organului in drept sa aduca la indeplinire aceasta masura si sa supravegheze executarea ei.

Organul in drept este organul de politie in a carui raza teritorilaa se afla familia celui condamnat la aceasta masura.

Daca pedeapsa inchisorii se executa intr-un loc de detentie, se va face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii sa i se puna in vedere celui condamnat ca la data liberarii se va prezenta la organul de politie.

8. Amanarea executarii pedepsei sau a detentiunii pe viata

Potrivit art.453, cazurile in care poate fi dispusa amanarea executarii pedepsei sau a detentiunii pe viata sunt:

a) cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa, iar instanta apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. In acest caz, executarea pedepsei se amana pana cand starea de sanatate a condamnatului se va ameliora, astfel incat pedeapsa sa poate fi pusa in executare;

b) cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de 1 an. In aceste cazuri executarea pedepsei se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea;

c) cand din cauza unor imprejurari speciale executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familia sau unitatea unde lucreaza. In acest caz executarea poate fi amanata cel mult 3 luni si numai  o singura data.

Cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata poate fi facuta de procuror, de condamnat, de persoanele aratate in art. 362 alineatul ultim, iar in cazut prevazut la lit. c) din prezentul articol, si de catre conducerea unitatii la care lucreaza condamnatul.

Cererea poate fi retrasa de cel care a formulat-o.

Hotararile prin care se dispune amanarea pedepsei sunt executorii de la data pronuntarii.

Pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul este obligat sa respecte regulile prevazute in art. 453¹.

Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este instanta de executare.

In caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor, instanta revoca amanarea si dispune punerea in executare a pedepsei privative de libertate. Organul de politie desemnat cu supravegherea de catre instanta verifica periodic respectarea obligatiilor de catre condamnat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora sesizeaza de indata, instanta de executare.

Instanta de executare tine evidenta amanarilor acordata si, la expirarea termenului, ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea lui la indeplinire. Daca nu s-a stabilit un termen, judecatorul delegat al instantei de executare este obligat sa verifice periodic daca mai subzista cauza care a incetat, sa ia masuri pentru emiterea mandatului de executare sau, dupa caz, pentru aducerea lui la indeplinire.

Intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

Cazurile in care poate fi dispusa intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau

detentiunii pe viata sunt aceleasi ca si in cazul amanarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata.

Proceduri speciale

1. Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante

Diferenta intre infractiunile flagrante si infractiunile neflagrante se face numai sub aspect procesual.

Practica judiciara a stabilit ca in ipoteze in care vinovatia faptuitorului poate fi stabilita cu certitudine din primele momente ale savarsirii infractiunii, se impune simplificarea procedurii de cercetare si de judecare pentru a se putea solutiona mai repede cauza penala.

Analizand terminologia termenului flagrant, acesta provine de la verbul latin flagro-are ( a arde ). Pornind de aici, termenul in discutie presupune prinderea faptuitorului in momentul comiterii infractiunii sau imediat dupa savarsirea acesteia.

Potrivit art.465 alin.1, infractiunea este flagranta atunci cand este decoperita in momentul savarsirii sau imedit dupa savarsire.

Potrivit art.465 alin.2, este considerata flagranta si infractiune al carei faptuitor, imediat dupa savarsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public ori este prinsa aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura sa presupuna ca a savarsit sau a participat la infractiune.

Cazurile de aplicare a procedurii speciale de urmarire si judecare a infractiunii flagrante

Aceasta procedura nu se aplica tuturor infractiunilor.

Din analiza textului rezulta ca pentru a se putea aplica aceasta procedura se cer a fi indeplinite o serie de conditii asa cum sunt ele prevazute de art.466, respectiv:

infractiunea sa fie flagranta;

infractiunea sa fie pedepsita cu inchisoarea mai mare de 1 an si de cel mult 12 ani, precum si in cazul formelor agravante ale acestor infr4actiuni;

infractiunea sa fie savarsita in municipii sau orase, in mijloace de transport in comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi, gari chiar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate mai sus precum si in orice alte locuri aglomerate.

Urmarirea penala in cadrul procedurii speciale sau a infractiunilor flagrante

Aceasta procedura este reglementata prin dispozitiile art.467-470 si se completeaza, dupa caz, cu celelalte dispozitii de drept comu.

Cu prilejul constatarii infractiunii flagrante, organul de cercetare penala trebuie sa desfasoare in ordine cronologica, urmatoarele activitati:

stabilirea martorilor asistenti;

identificarea martorilor oculari si asigurarea sprijinului persoanelor de buna credinta prezente la fata locului;

supravegherea faptuitorului;

prezentarea calitatii si luarea masurilor de intrerupere a activitatilor ilicite;

acordarea primului ajutor persoanelor vatamate;

identificarea faptuitorului;

efectuarea perchezitiei corporale;

luarea masurilor cu privire la faptuitor, la obiecte, la valori, inscriszri descoperite;

efectuarea cercetarii la fata locului;

ascultarea martorilor oculari;

fixarea rezultatelor constatarii infractiunii flagrante, in procesul verbal;

procesul verbal se citeste invinuitului si celorlalte persoane care au fost ascultate si li se atrage atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot formula obiectii cu privire la aspectele relatate.

Dupa aceste activitati procesul verbal se semneaza de organul de urmarire penala si de

invinuit precum si de persoanel mentionate.

Competenta de a efectua urmarirea penala in cadrul acestei proceduri speciale revine

organelor de urmarire penala.

Potrivit art.468 alin.1, retinerea invinuitului este obligatorie pe timp ce nu

poate depasi 24 ore.

La propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, in situatia in care se

impune luarea unei masuri preventive, procurorul poate solicita judecatorului, emiterea unui mandat de arestare a invinuitului pe o durata de cel mult 10 zile.

Trimiterea in judecata

Este posibil ca in dosarul de urmarire penala, procurorul sa considere ca sunt suficiente dovezi pentru punerea in miscare a ctiunii penale.

Potrivit art.468 alin.2, in aceasta ipoteza actiunea penala va fi pusa in miscare prin rechizitoriu.

In cazul in care organul de cercetare penala nu a putut efectua complet cercetarea in termenul de 3 zile, continuarea cercetarii penale se va face potrivit procedurii obisnuite.

Primind dosarul, potrivit art.470, procurorul va verifica lucrarile urmaririi penale si se va pronunta in cel mult 2 zile de la primire, putand dispune trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale sau restituirea cazei in vederea completarii sau refacerii acesteia.

Daca procurorul dispune trimiterea in judecata, va intocmi rechizitoriul si va inainta, de indata, instantei, dosarul cu propunerea de arestare preventiva.

Instanta competenta

Potrivit art.471 alin.1, in cauzele privitoare la infractiunile flagrante, carora li se aplica procedura speciala, competenta de judecata este cea obisnuita.  

Masurile pregatitoare sedintei de judecata

Presedintele instantei fixeaza termen de judecata, care nu poate depasi 5 zile de la primirea dosarului.

Odata cu fixarea termenului de judecata, presedintele instantei dispune aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate.

Participarea procurorului este intotdeauna obligatorie.

Judecata in prima instanta

Desfasurarea judecatii in prima instata cuprinde aceleasi etape ca si in procedura obisnuita insa cu unele trasaturi specifice determinate de caracterul flagrant al procedurii speciale.

Potrivit art.473 alin.1, instanta procedeaza la judecarea cauzei, ascultand pe inculat, martorii prezenti precum si persoana vatamata, daca este de fata.

Din aceste reglementari rezulta ca daca persoana vatamata nu este de fata, cauza nu se amana.

Legea prevede ca judecata se face numai pe baza declaratiilor administrate in faza de urmarire penala.

Este posibila si administrarea de probe noi in care scop instanta poate acorda termene care in total sa nu depaseasca 10 zile.

In cadrul sedintei de judecata, instanta examineaza si actiunea civila numai daca persoana vatamata este prezenta si se constituie parte civila iar pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii.

Potrivit art.475, instanta este obligata sa se pronunte asupra cdazei in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile sau in cel mult 2 zile.

La pronuntare este adus inculpatul in stare de detinere.

Hotararea trebuie redactata in cel mult 24 ore.

In legatura cu exercitare cailor de atac ordinare sunt aplicabile dispozitiile art.477.

In acest sens, termenele de apel si de recurs sunt de 3 zile de la data pronuntarii si, spre deosebire de procedura comuna, acestea sunt mai scurte si se calculeaza numai de la pronuntare hotararii.

Dosarul cauzei se inainteaza instantei de apel sau de recurs, dupa caz, in urmatoarele 24 ore de la declararea caii de atac.

Judecta in apel si in recurs se face de urgenta.