Drept procesual penal. Partea speciala. Test grila.

Drept procesual penal. Partea speciala. Test grila.

1. Sunt limite ale urmaririi penale:
a. punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata
b. sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata;
c. intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

2. Limitele urmaririi penale pot fi:
a. inceperea urmaririi penale in rem si trimiterea in judecata prin rechizitoriu;
b. inceperea urmaririi penale in personam si trimiterea in judecata prin rechizitoriu;
c. inceperea urmaririi penale in personam si punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

3. Urmarirea penala se desfasoara de catre:
a. procuror si organele de cercetare penala;
b. magistrati;
c. organele de cercetare penala speciale;
d. nici una din variantele de mai sus

4. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:
a. acolo unde legea prevede expres;
b. numai daca actiunea penala este pusa in miscare;
c. in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;
d. nici una din variantele de mai sus.

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:
a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza;
b. procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea;
c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa instrumenteze cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.

6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala:
a. isi declina competenta organului de cercetare penala competent;
b. indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si claseaza plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;
c. trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;
d. nici una din variantele de mai sus.

7. Ofiterii si subofiterii Jandarmeriei Romane care au constatat o infractiune in timpul misiunilor specifice:
a. nu au dreptul sa retina corpurile delicte;
b. inainteaza procurorului actele incheiate, in cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune;
c. inainteaza procurorului actele incheiate, in cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie infractiune flagranta;
d. nici una din variantele de mai sus

8. Agentii politiei de frontiera, pentru infractiunile de frontiera, au urmatoarele obligatii:
a. nu pot efectua percheziti corporale;
b. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau de indata procurorului sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba;
c. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau procurorului in termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba;
d. nici una din variantele de mai sus

9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:
a. plangerea, denuntl si plangerea prealabila;
b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plangerea, denuntl si sesizarea comandantului;
d. nici una din variantele de mai sus.

10. Pentru persoana vatamata, plangerea:
a. nu poate fi formulata de substituiti procesuali;
b. poate fi formulata de catre unul din soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti;
c. poate fi formulata de substituiti procesuali numai daca partea vatamata nu se afla in tara;
d. nici una din variantele de mai sus.

11. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b/1) C. proc. pen.:
a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;
c. dispune inceperea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus
12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazul prevazut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este:
a. ordonanta;
b. rezolutia;
c. ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei sancTiuni cu caracter administrativ;
d. nici una din variantele de mai sus.
13. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:
a. rezolutia;
b. rezolutia de neincepere a urmaririi penale;
c. ordonanta;
d. nici una din variantele de mai sus.

14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:
a. intotdeauna ordonanta;
b. intotdeauna rezolutia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus.

15. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:
a. intotdeauna ordonanta;
b. intotdeauna rezolutia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus

16. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala;
b. nu este permisa in cazul infractiunilor de falsificare de monede;
c. trebuie autorizata de judecator;
d. nici una din variantele de mai sus.

17. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
b. autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
c. durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi 180 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

18. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:
a. nu poate fi repetata;
b. trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi;
c. poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesulverbal;
d. nici una din variantele de mai sus.

19. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:
a. facultativa;
b. trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;
c. trebuie efectuata de procuror;
d. nici una din variantele de mai sus.

20. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:
a. este obligatorie;
b. este facultativa;
c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus

21. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este:
a. procesul-verbal;
b. ordonanta;
c. rezolutia;
d. nici una din variantele de mai sus.

22. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala:
a. infirma rezolutia si dispune scoaterea de sub urmarire penala;
b. infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale;
c. infirma rezolutia si dispune suspendarea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

23. Reluarea urmaririi penale se dispune:
a. daca a incetat cauza de suspendare;
b. daca a intervenit o lege mai favorabila;
c. daca actiunea penala a fost pusa in miscare;
d. nici una din variantele de mai sus.

24. In incinta institutiilor de interes public:
a. actele de urmarire penala se pot efectua cu autorizarea
judecatorului;
b. actele de urmarire penala se pot efectua numai cu autorizatia
procurorului sau cu acordul conducerii acelei unitati;
c. nu se pot efectua acte de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.

25. In ipoteza savarsirii infractiunii de abuz de incredere de catre un notar public, plangerea prealabila se adreseaza:
a. organului de cercetare penala competent teritorial;
b. parchetului de pe langa curtea de apel;
c. curtii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus

26. Plangerea prealabila trebuie introdusa:
a. de persoana vatamata;
b. in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii;
c. la instanta competenta sa judece cauza in fond;
d. nici una din variantele de mai sus

27. In cazul infractiunii flagrante pentru care este necesara plangerea prealabila:
a. organul de urmarire penala este obligat sa constate fapta si apoi sa cheme partea vatamata pentru a o intreba daca formuleaza plangere prealabila;
b. organul de urmarire penala constata fapta daca exista plangerea prealabila a partii vatamate;
c. organul de urmarire penala constata fapta, iar partea vatamata are posibilitatea sa formuleze plangerea prealabila in termen de 2 luni de la acest moment;
d. nici una din variantele de mai sus.

28. Invinuitul este:
a. persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;
b. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
c. persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.

29. Urmarirea penala poate fi suspendata:
a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;
b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;
c. daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

30. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat preventiv:
a. procurorul comunica o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;
b. instanTa care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a incheierii la administraTia locului de detinere;
c. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat;.
d. nici una din variantele de mai sus.

31. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:
a. numai partii vatamate si inculpatului;
b. autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate;
c. numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;
d. nici una din variantele de mai sus.

32. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:
a. daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca sau efectuat acte noi de cercetare penala;
b. daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
c. daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;
d. nici una din variantele de mai sus

33. Actul de sesizare a instantei de judecata este:
a. plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila;
b. numai rechizitoriul;
c. incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale;
d. nici una din variantele de mai sus

34. Reluarea urmaririi penale se dispune, dupa suspendare:
a. prin proces-verbal;
b. prin rezolutie;
c. prin ordonanta;
d. nici una din variantele de mai sus.

35. Reluarea urmaririi penale se dispune, in caz de restituire:
a. prin rezolutie;
b. prin ordonanta
c. prin hotarare judecatoreasca
d. nici una din variantele de mai sus

36. Redeschiderea urmaririi penale se dispune:
a. prin rezolutie;
b. prin ordonanta;
c. prin hotararea instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.

37. Pot face plangere:
a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul;
b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;
c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;
d. nici una din variantele de mai sus.

38. In situatia in care judecatorul admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si retine cauza spre judecare:
a. incheierea poate fi atacata separat cu recurs de catre procuror si de catre persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata;
b. incheierea poate fi atacata odata cu fondul, calea de atac fiind cea prevazuta de lege pentru cauza respectiva;
c. incheierea poate fi atacata cu apel odata cu fondul;
d. nici una din variantele de mai sus.

39. Plangerea impotriva solutiei de netrimitere in judecata:
a. va fi respinsa ca inadmisibila daca a fost gresit indreptata;
b. constituie actul de sesizare a instantei in cazul admiterii plangerii si retinerii cauzei spre judecare;
c. trebuie solutionata de judecator in terme de maxim 20 de zile de la primirea acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus.

40. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala:
a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penala;
b. trebuie formulata in termen de 20 de zile de la data la care partea a cunoscut masura sau actul de urmarire penala;
c. se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.

41. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala trebuie solutionata:
a. in termen de 20 de zile de la formularea acesteia;
b. in termen de 30 de zile de la primire;
c. in termen de 20 de zile de la primire;
d. nici una din variantele de mai sus.

42. Inculpatul trebuie ascultat:
a. inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale;
b. in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;
c. dupa prezentarea materialului de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus

43. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere:
a. dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat;
b. dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate;
c. dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.

44. Solutionand plangerea conform art. 278/1 C. proc. pen., judecatorul:
a. poate admite orice alte probe necesare si utile solutionarii cauzei;
b. nu poate admite proba cu inscrisuri;
c. verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate;
d. nici una din variantele de mai sus.

45. Judecata se poate desfasura:
a. numai la sediul instantei;
b. in alt loc decat sediul instantei numai daca prin lege speciala referitoare la competenta dupa calitatea persoanei se prevede aceasta;
c. in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere, daca aducerea acestuia la instanta nu este posibila din cauza lipsei escortei;
d. nici una din variantele de mai sus.

46. Principiul nemijlocirii presupune:
a. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;
c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
d. nici una din variantele de mai sus

47. Ca o consecinta a principiului nemijlocirii:
a. pana la pronuntarea hotararii, este posibila schimbarea completului de judecata pe tot parcursul judecarii cauzei;
b. dupa inceperea cercetarii judecatoresti, orice schimbare in compunerea completului presupune reluarea de la inceput a cercetarii;
c. pana la inceperea dezbaterilor, este posibila schimbarea completului de judecata fara vreo consecinta asupra continuarii judecatii;
d. nici una din variantele de mai sus.

48. Sedinta de judecata:
a. este publica numai daca toti inculpatii sunt majori;
b. este publica numai daca inculpatul este arestat;
c. este publica, de regula;
d. nici una din variantele de mai sus.

49. Citarea este obligatorie la fiecare termen:
a. in cazul militarilor si detinutilor;
b. in cazul minorilor;
c. in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura
de citare nu a fost indeplinita pentru acel termen;
d. nici una din variantele de mai sus.

50. Citarea este obligatorie:
a. cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii;
b. la pronuntare;
c. cand inculpatul este minor;
d. nici una din variantele de mai sus

51. Citarea nu este obligatorie:
a. in cazul expertilor, martorilor si interpretilor;
b. in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste;
c. in cazul militarilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

52. Lista cauzelor:
a. se afiseaza la instanta cu 48 de ore inainte de termenul de judecata;
b. se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
c. se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
d. nici una din variantele de mai sus.



53. Sunt atributii ale presedintelui completului:
a. asigurarea ordinii si a solemnitatii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citati
c. decide asupra cererilor formulate de parti;
d. nici una din variantele de mai sus

54. Constatarea infractiunilor de audienta:
a. este o atributie a completului de judecata
b. se mentioneaza numai in incheierea de sedinta
c. se mentioneaza intr-un proces-verbal care se ataseaza la dosar;
d. nici una din variantele de mai sus

55. Prin infractiune de audienta se intelege:
a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;
b. infractiunea savarsita in sala de sedinta;
c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

56. La prima infatisare:
a. instanta este obligata sa verifice regularitatea actului de sesizare;
b. instanta poate sa verifice regularitatea actului de sesizare;
c. instanta verifica regularitatea actului de sesizare la cererea partilor;
d. nici una din variantele de mai sus

57. Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:
a. latura penala;
b. latura civila;
c. latura penala si latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.

58. In situatia in care motivul suspendarii priveste numai pe unul dintre inculpati:
a. instanta dispune suspendarea intregii cauze numai daca motivul suspendarii a fost boala grava de care sufera unul dintre inculpati;
b. instanta de judecata dispune suspendarea intregii cauze numai daca motivul suspendarii a fost formularea unei cereri de extradare pasiva;
c. instanta dispune suspendarea intregii cauze numai daca disjungerea nu este posibila;
d. nici una din variantele de mai sus.

59. Recursul formulat impotriva incheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a judecatii pentru ca s-a formulat o cerere de extradare activa:
a. este inadmisibil;
b. este suspensiv de executare;
c. se judeca in termen de 5 zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

60. Incheierea de sedinta se intocmeste:
a. de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedintei;
b. de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
d. nici una din variantele de mai sus.

61. Daca hotararea se pronunta in ziua in care au avut loc dezbaterile:
a. se intocmeste o incheiere separata;
b. se intocmeste o incheiere separata numai daca se amana pronuntarea;
c. nu se intocmeste o incheiere separata;
d. nici una din variantele de mai sus.

62. Deliberarea si pronuntarea hotararii:
a. au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor;
b. nu pot fi amanate;
c. nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat;
d. nici una din variantele de mai sus.

63. Deliberarea:
a. are loc in secret;
b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta;
c. poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in cursul cercetarii judecatoresti;
d. nici una din variantele de mai sus.

64. Completul de divergenta se poate constitui:
a. in prima instanta;
b. in apel;
c. in recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
65. Daca unanimitatea completului de judecata nu poate fi intrunita:
a. hotararea se ia in complet de divergenta;
b. hotararea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol
d. nici una din variantele de mai sus.

66. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:
a. hotararea se ia in complet de divergenta;
b. judecatorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de parerea sa;
c. judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa;
d. nici una din variantele de mai sus.

67. Lipsa minutei:
a. atrage nulitatea relativa a hotararii, deoarece rezultatul deliberarii este consemnat in dispozitivul hotararii;
b. atrage nulitatea absoluta a hotararii;
c. nu are niciun efect asupra validitatii hotararii daca hotararea a fost semnata de toti membrii completului;
d. nici una din variantele de mai sus.

68. Minuta:
a. se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii completului de judecata;
b. se redacteaza in termen de 15 de zile de la data terminarii cercetarii judecatoresti;
c. se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.

69. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie:
a. se redacteaza de grefier;
b. se redacteaza de toti judecatorii din complet;
c. se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet;
d. nici una din variantele de mai sus.

70. In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest:
a. presedintele sau unul din judecatorii completului de judecata fixeaza un termen in interiorul caruia i se comunica citatia inculpatului;
b. presedintele sau unul din judecatorii completului de judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei;
c. presedintele sau unul din judecatorii completului de judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.

71. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:
a. numai daca este citat;
b. numai cand considera necesar;
c. numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu
d. nici una din variantele de mai sus.
72. Obiectul judecatii:
a. este stabilit numai de procuror;
b. se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, de regula;
c. se refera la fapta sau la persoana cu privire la care se refera extinderea;
d. nici una din variantele de mai sus.

73. Daca instanta constata, in cursul cercetarii judecatoresti, ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata:
a. pune in discutie noua incadrare juridica;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea incadrarii juridice prin rezolutie;
d. nici una din variantele de mai sus.

74. In cazul extinderii actiunii penale pentru alte acte materiale:
a. instanta dispune extinderea prin incheiere;
b. procurorul dispune extinderea actiunii penale prin declaratie orala;
c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul sa fie trimis in judecata pentru toate actele materiale;
d. nici una din variantele de mai sus.

75. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ceea ce priveste aceasta fapta;
b. instanta pune in miscare actiunea penala si pentru fapta noua;
c. obiectul judecatii nu se schimba;
d. nici una din variantele de mai sus.
76. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. instanta face aplicarea dispozitiilor privind schimbarea incadrarii juridice;
b. procurorul pune in miscare actiunea penala prin ordonanta;
c. instanta trebuie sa sesizeze, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita, daca procurorul participa la judecata;
d. nici una din variantele de mai sus
77. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;
b. instanta pune in miscare actiunea penala prin incheiere;
c. instanta sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
78. Ultimul cuvant al inculpatului:
a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;
b. inculpatului i se da cuvantul personal;
c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;

79. Nu pot fi acordate despagubiri civile daca:
a. achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
b. achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu exista;
c. achitarea s-a pronuntat pentru ca lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.

80. Procurorul poate face apel:
a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

81. Inculpatul poate declara apel:
a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;
c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;
d. nici una din variantele de mai sus.

82. Partea vatamata poate formula apel:
a. numai in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
c. numai cu privire la latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.

83. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:
a. in ceea ce priveste latura civila si latura penala;
b. numai in ceea ce priveste latura penala;
c. numai in ceea ce priveste latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.

84. Aparatorul:
a. poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila;
b. nu poate formula apel in nume propriu;
c. nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;
d. nici una din variantele de mai sus.

85. Sunt substituiti procesuali in cazul declararii apelului:
a. aparatorul partii vatamate;
b. sotul partii vatamate
c. rudele apropiate ale inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus

86. Daca apelul este introdus de o alta persoana pentru inculpat, titular al apelului devine:
a. inculpatul;
b. persoana care a introdus apelul;
c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari
d. nici una din variantele de mai sus.

87. O persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei poate declara apel:
a. daca nu este parte in proces;
b. daca ataca solutia de fond a cauzei;
c. daca masura sau actul instantei i-a produs o vatamare de natura directa si personala care decurge din solutia de fond a cauzei privind partile din proces;
d. nici una din variantele de mai sus.

88. Poate declara apel:
a. persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-o, instanta l-a achitat ca fiind de buna-credinta;
b. ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii;
c. persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea;
d. nici una din variantele de mai sus.

89. Aparatorul, ca substituit procesual, poate declara apel:
a. numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
b. daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
c. ca reprezentant conventional;
d. nici una din variantele de mai sus.

90. Apelul declarat de tatal partii civile este:
a. inadmisibil;
b. admisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.

91. Termenul de apel este:
a. de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
c. de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;
d. nici una din variantele de mai sus.

92. Termenul de apel curge:
a. de la pronuntare pentru inculpatul elev al unei institutii militare de invatamant, daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare;
b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare;
c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus.

93. Repunerea in termenul de apel se poate face:
a. daca instanta de fond constata ca apelul a fost formulat in termen de
10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
b. daca instanta de apel constata ca apelul a fost formulat in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a lipsit de la judecata, dar a fost prezenta la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus

94. Daca inculpatul care a fost prezent la pronuntare formuleaza apel dupa expirarea termenului de 10 zile, invocand lipsa din localitate din cauza obligatiilor de serviciu:
a. instanta de apel poate admite apelul peste termen;
b. instanta de apel poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
c. apelul va fi respins ca tardiv;
d. nici una din variantele de mai sus.

95. Inculpatul a lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare si a declarat recurs a doua zi dupa ce a inceput sa execute pedeapsa:
a. recursul este tardiv;
b. instanta poate admite recursul declarat peste termen;
c. instanta poate admite cererea de repunere in termenul de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

96. Apelul peste termen se poate declara:
a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
b. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata;
c. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata si la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus.

97. Apelul peste termen poate fi admis:
a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
b. daca partea a declarat apel in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a declarat apel dupa 10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.

98. Inculpatul care a fost prezent la pronuntare declara apelul dupa expirarea termenului de 10 zile si dovedeste in fata instantei de apel faptul ca a fost plecat din localitate in interes de serviciu:
a. apelul este tardiv;
b. instanta poate admite apelul declarat peste termen;
c. instanta poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.

99. Apelul se declara:
a. numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca;
b. numai prin cerere scrisa;
c. oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;
d. nici una din variantele de mai sus
100. Renuntarea la apel:
a. se poate produce dupa expirarea termenului de apel;
b. poate interveni dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului;
c. este irevocabila;
d. nici una din variantele de mai sus.
101. Retragerea apelului:
a. nu este posibila decat inainte de inceperea dezbaterilor la instanta de apel;
b. se poate face de inculpatul minor, daca apelul a fost declarat personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special;
d. nici una din variantele de mai sus

102. Aparatorul inculpatului:
a. poate retrage apelul declarat de inculpat;
b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai daca declaratia de apel a fost facuta de aparator in numele inculpatului;
c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat decat daca prezinta un mandat special in acest sens;
d. nici una din variantele de mai sus.

103. Apelul declarat in termen:
a. este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea ce priveste latura penala, daca prin lege nu se dispune altfel;
b. este suspensiv de executare numai in ceea ce priveste latura penala
c. nu este suspensiv de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

104. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:
a. apelul va fi respins ca nefondat;
b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat
d. nici una din variantele de mai sus

105. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:
a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;
b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond;
c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;
d. nici una din variantele de mai sus.

106. Efectul extensiv al apelului presupune:
a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;
b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;
c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;
d. nici una din variantele de mai sus.

107. Participarea procurorului la judecarea apelului:
a. este obligatorie;
b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii;
c. nu este obligatorie;
d. nici una din variantele de mai sus.

108. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:
a. procuror, intimat, apelant;
b. apelant, intimat, procuror;
c. apelant, procuror, intimat;
d. nici una din variantele de mai sus.

109. Recursul declarat de inculpat impotriva incheierii prin care instanta de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecatii este:
a. admisibil;
b. inadmisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus

110. Recursul:
a. trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecatii;
b. trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile inainte de primul termen de judecata;
c. poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel;
d. nici una din variantele de mai sus.

111. Raportul scris este obligatoriu:
a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. la toate instantele de recurs;
c. la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
d. nici una din variantele de mai sus.

112. Declaratia de retragere a recursului trebuie depusa:
a. la instanta de fond;
b. la instanta de apel sau la instanta de recurs;
c. numai la instanta de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

113. In cazul recursului procurorului:
a. devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;
b. devolutia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea, fie in defavoarea oricarei parti;
c. devolutia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.

114. In cazul recursului partii civile:
a. devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala;
b. devolutia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;
c. se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa care este in defavoarea ei;
d. nici una din variantele de mai sus.

115. Necompetenta teritoriala a instantei:
a. poate fi invocata in recurs, deoarece este sanctionata cu nulitatea relativa;
b. poate fi invocata in recurs, deoarece se incadreaza in dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 1;
c. nu poate fi invocata in recurs, deoarece se acopera in cazul in care nu a fost invocata in fata primei instante;
d. nici una din variantele de mai sus.

116. In cazul decesului partii civile, mostenitorii acesteia, introdusi in procesul civil:
a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;
b. pot declara recurs ca substituiti procesuali;
c. pot declara apel in numele partii civile;

117. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:
a. procurorul are intotdeauna primul cuvant;
b. inculpatul are ultimul cuvant
c. intimatul are ultimul cuvant
d. nici una din variantele de mai sus.

118. Constituie motive de contestatie in anulare:
a. faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar;
b. faptul ca doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot concilia;
c. faptul ca impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta;
d. nici una din variantele de mai sus.
119. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:
a. instanta de recurs;
b. instanta a carei hotarare este atacata;
c. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;
d. nici una din variantele de mai sus.
120. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:
a. cu citarea partilor, in sedinta publica;
b. fara citarea partilor, in sedinta publica;
c. fara citarea partilor, in camera de consiliu
d. nici una din variantele de mai sus
121. Sunt supuse revizuirii:
a. toate hotararile judecatoresti;
b. numai hotararile pronuntate de instantele de recurs;
c. toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus.

122. Revizuirea poate fi ceruta cand:
a. fata de aceeasi persoana si aceeasi fapta s-au pronuntat doua hotarari definitive;
b. s-au pronuntat doua hotarari definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a savarsit o infractiune;

123. In cazul in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, se poate cere revizuirea:
a. numai de catre procuror;
b. numai daca necunoasterea acestora a dus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice;
c. numai daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare;
d. nici una din variantele de mai sus

124. Pot cere revizuirea:
a. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;
b. procurorul;
c. sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus.

125. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:
a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;
b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. oricand;
d. nici una din variantele de mai sus.

126. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:
a. numai procurorul;
b. numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia;
c. sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia
d. nici una din variantele de mai sus

127. Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:
a. poate fi atacata cu recurs;
b. poate fi atacata cu apel;
c. este definitiva;
d. nici una din variantele de mai sus.

128. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:
a. instanta de executare, procurorul, condamnatul;
b. instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica;
c. administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica;
d. niciuna din variantele de mai sus

129. Hotararea instantei de apel ramane definitiva:
a. la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;
b. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;
c. la data pronuntarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului;
d. nici una din variantele de mai sus.

130. Hotararile penale se pun in executare de catre:
a. instanta care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;
b. instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;
c. Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
d. nici una din variantele de mai sus.

131. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:
a. se intocmeste in patru exemplare;
b. se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva;
c. instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand condamnatul este arestat;
d. nici una din variantele de mai sus.

132. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:
a. se emite in trei exemplare;
b. un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul;
c. un exemplar ramane la instanta de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

133. In cazul punerii in executare a obligarii la tratament medical:
a. instanta de executare comunica o copie a hotararii directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
b. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii si o copie de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
c. instanta de executare comunica o copie a raportului medico-legal unitatii sanitare stabilite;

134. Inlocuirea pedepsei amenzii se dispune:
a. numai de instanta de executare;
b. de instanta de executare sau de instanta corespunzatoare de la domiciliul condamnatului;
c. de instanta de executare sau de instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere, in situatia in care condamnatul se afla in stare de detinere;
d. nici una din variantele de mai sus.

135. Liberarea conditionata se dispune:
a. numai de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
b. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
c. de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau de judecatoria instanTa de executare;
d. nici una din variantele de mai sus

136. Cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii:
a. are ca efect suspendarea executarii mandatului pana la solutionarea cererii;
b. poate fi formulata in termen de 10 zile de la emiterea mandatului de executare;
c. poate fi retrasa de cel care a formulat-o;
d. nici una din variantele de mai sus

137. Recunoasterea de catre tatal condamnat a unui copil nascut din concubinaj:
a. poate constitui un motiv de intrerupere a executarii pedepsei in temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;
b. poate constitui un motiv de intrerupere a executarii pedepsei in temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. in situatia in care copilul este mai mic de 1 an;
c. nu poate constitui motiv de amanare a executarii pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.

138. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:
a. instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;
b. instanta de executare
c. instanta la care s-a judecat fondul cauzei
d. nici una din variantele de mai sus.




139. Condamnata se afla in executarea unei pedepse cu inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de omor calificat fata de fiul sau nou nascut. Cererea sa de intrerupere a executarii pedepsei pentru ca a nascut un copil este:
a. inadmisibila;
b. admisibila, daca este solicitata pana cand copilul implineste un an;
c. neintemeiata;
d. nici una din variantele de mai sus.

140. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:
a. de maxim 3 luni;
b. de 3 luni;
c. de minim 3 luni;
d. nici una din variantele de mai sus

141. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:
a. cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;
b. cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;
c. cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor
d. nici una din variantele de mai sus

142. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine:
a. judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
b. instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare;
c. numai instantei de executare;
d. nici una din variantele de mai sus.
143. Timpul cat pedeapsa a fost intrerupta:
a. intra in durata pedepsei executate;
b. se scade din durata pedepsei;
c. nu se socoteste in executarea pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.
144. Aplicarea amnistiei:
a. se face de judecatorul de la instanta de executare;
b. se face de judecatorul de la instanta de executare sau de judecatorul de la instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
c. se face de judecatorul de la instanta de executare sau de judecatorul de la instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere, daca intervine dupa condamnarea definitiva;
d. nici una din variantele de mai sus

145. In situatia in care se iveste o impiedicare la executare, competenta de solutionare a contestatiei la executare apartine:
a. instantei de executare sau instantei corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
b. numai instantei care a pronuntat hotararea care se executa;
c. numai instantei de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

146. Contestatia privitoare la amenzile judiciare se solutioneaza de:
a. instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
b. numai instanta de executare
c. numai instanta care le-a pus in executare
d. nici una din variantele de mai sus

147. Daca ulterior intocmirii procesului-verbal de constatare a infractiunii flagrante se impune ascultarea altor persoane:
a. se adauga declaratiile acestor persoane in continuarea procesului verbal, care se semneaza de aceste persoane si de organul care a intocmit procesul-verbal;
b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece dupa incheierea procesului verbal nu mai este posibila continuarea acestuia;
c. declaratiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite
d. nici una din variantele de mai sus.

148. In cazul infractiunii flagrante:
a. retinerea invinuitului este lasata la aprecierea organului de cercetare penala care constata fapta;
b. retinerea invinuitului este supusa aprecierii procurorului care supravegheaza cercetarile in cauza;
c. retinerea invinuitului este obligatorie, daca sunt indeplinite conditiile masurii preventive;
d. nici una din variantele de mai sus

149. Daca instanta constata ca nu sunt intrunite conditiile referitoare la cazurile de aplicare a procedurii speciale:
a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite;
b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmarirea penala conform procedurii obisnuite;
c. dispune achitarea inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.

150. In cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor infractiuni flagrante:
a. prezenta partii vatamate este obligatorie;
b. retinerea si arestarea preventiva a invinuitului sunt obligatorii;
c. judecata poate avea loc in lipsa inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.

151. Hotararea instantei in cazul procedurii speciale referitoare la infractiunile flagrante:
a. trebuie pronuntata in prezenta inculpatului aflat in stare de detinere;
b. trebuie redactata in cel mult doua zile de la pronuntare;
c. trebuie pronuntata in ziua in care s-au incheiat dezbaterile sau cel mult in 24 de ore;
d. nici una din variantele de mai sus

152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului in cazul infractiunilor flagrante este de:
a. 10 zile de la pronuntare
b. 3 zile de la pronuntare, pentru partile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare
c. 3 zile de la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus

153. Procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante nu se aplica:
a. infractiunilor savarsite de minori
b. infractiunilor pedepsite la plangere prealabila
c. infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.

154. Daca invinuitul sau inculpatul nu a implinit 16 ani:
a. citarea parintilor este obligatorie la prezentarea materialului de urmarire penala;
b. citarea parintilor este obligatorie la orice ascultare a minorului in cursul urmaririi penale;
c. citarea parintilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea materialului de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.

155. Inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor:
a. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori, chiar daca a implinit 18 ani inainte de sesizarea instantei;
b. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanta a fost sesizata inainte ca minorul sa devina major;
c. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanta apreciaza ca este necesara aceasta procedura;
d. nici una din variantele de mai sus.

156. Cand in aceeasi cauza sunt inculpati minori si inculpati majori:
a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpatii minori sa fie judecati potrivit procedurii speciale;
b. daca nu se poate dispune disjungerea, instanta judeca dupa procedura obisnuita, aplicand cu privire la inculpatii minori dispozitiile speciale referitoare la acestia;
c. daca nu se poate dispune disjungerea, instanta judeca dupa procedura obisnuita;
d. nici una din variantele de mai sus

157. Este competenta sa hotarasca asupra cererii de reabilitare:
a. instanta care a pronuntat condamnarea
b. instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea
c. instanta in a carei raza teritoriala se afla ultimul loc de detinere in care pedeapsa a fost executata
d. nici una din variantele de mai sus

158. Este competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti:
a. judecatoria in circumscriptia careia locuieste condamnatul, chiar daca acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competentei dupa calitatea persoanei;
b. tribunalul in circumscriptia caruia locuieste condamnatul, cand acesta a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei dupa calitatea persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, cand condamnarea s-a pronuntat in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei dupa calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus

159. Cererea de reabilitare judecatoreasca:
a. se face numai de condamnat, daca acesta este in viata;
b. se poate face de sot sau de rudele apropiate ca substituiti procesuali, in timpul vietii condamnatului sau dupa decesul acestuia
c. nu se poate face decat de condamnat, deoarece decesul acestuia face sa inceteze orice interdictii sau sanctiuni, in conditiile in care raspunderea penala este personala
d. nici una din variantele de mai sus

160. Cererea de reabilitare judecatoreasca:
a. se poate face de procuror
b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, daca acesta a decedat;
c. nu se poate formula decat de condamnat
d. nici una din variantele de mai sus

161. Impotriva hotararii de admitere a cererii de reabilitare se poate declara:
a. apel si recurs;
b. apel sau recurs
c. recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

162. Anularea reabilitarii poate fi ceruta:
a. numai de procuror;
b. de procuror sau de partea vatamata, dupa caz
c. de condamnat, de sot sau rudele apropiate ori de procuror
d. nici una din variantele de mai sus

163. Actiunea pentru repararea pagubei, in cazul condamnarii pe nedrept, poate fi introdusa:
a. in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare;
b. in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de achitare;
c. in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de incetare a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus

164. Actiunea pentru repararea pagubei in cazul condamnarii pe nedrept poate fi introdusa:
a. numai de persoana care a fost condamnata definitiv, in timpul vietii acesteia;
b. de persoana care a fost condamnata definitiv sau de persoanele aflate in intretinerea acesteia;
c. de persoanele aflate in intretinerea persoanei condamnate definitiv, in timpul vietii acesteia
d. nici una din variantele de mai sus.

165. Competenta de a solutiona cererea pentru repararea pagubei in cazul condamnarii pe nedrept apartine:
a. tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaza persoana indreptatita;
b. tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaza persoana indreptatita sau persoanele aflate in intretinerea acesteia
c. tribunalului in circumscriptia caruia domiciliaza persoanele aflate in intretinerea persoanei indreptatite
d. nici una din variantele de mai sus

166. Actiunea in regres:
a. este obligatorie
b. se exercita de stat in cazul repararii pagubei potrivit art. 506 C. proc. pen. sau in cazul in care statul a fost condamnat de catre o instanta internationala
c. nu este obligatorie, chiar daca situatia generatoare de daune a fost provocata cu rea-credinta sau din grava neglijenta
d. nici una din variantele de mai sus


Drept procesual penal. Partea generala

1. Oficialitatea procesului penal priveste:
a. numai faza urmaririi penale
b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii
c. numai faza judecatii
d. nici una din variantele de mai sus.

2. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:
a. numai din oficiu
b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel
c. la cererea partilor
d. nici una din variantele de mai sus

3. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la:
a. sesizarea organelor de urmarire penala
b. inceperea urmaririi penale
c. punerea in miscare a actiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus

4. Prezumtia de nevinovatie:
a. este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o
hotarare penala definitiva
d. nici una din variantele de mai sus.

5. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:
a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
6. Pentru garantarea dreptului la aparare:
a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii
d. nici una din variantele de mai sus
7. In cursul procesului penal:
a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator
d. nici una din variantele de mai sus.
8. Desfasurarea procesului penal in limba romana:
a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna
d. nici una din variantele de mai sus

9. In procesul penal:
a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege
b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu ajutorul interpretilor
c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana
d. nici una din variantele de mai sus.

10. Partilor care nu se pot exprima:
a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul
d. nici una din variantele de mai sus

11. Sunt acte prin care se poate pune in miscare actiunea penala:
a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului
b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului sau incheierea instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus

12. Sunt trasaturi ale actiunii penale:
a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila
b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.

13. Actiunea penala:
a. este suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit
d. nici una din variantele de mai sus

14. Actiunea penala:
a. se poate pune in miscare, in cursul fazei de judecata, numai prin incheiere, daca procurorul participa la judecarea cauzei
b. se poate pune in miscare prin declaratia orala a procurorului care solutioneaza cauza
c. se poate exercita atat in fata instantei penale, cat si in fata instantei civile
d. nici una din variantele de mai sus

15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze:
a. condamnarea sau achitarea
b. clasarea sau incetarea procesului penal;
c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal
d. nici una din variantele de mai sus.

16. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:
a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat
b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele onstitutive ale infractiunii
c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale
d. nici una din variantele de mai sus

17. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de rescriptie a raspunderii penale, se va dispune:
a. incetarea urmaririi penale
b. scoaterea de sub urmarire penala
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus

18. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal daca:
a. s-a constat ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale nfractunii
b. s-a constat ca fapta nu este prevazuta de legea penala
c. partle s-au impacat
d. nici una din variantele de mai sus

19. Daca, dupa ce s-a constat ca a intervenit prescripta raspunderii penale, ivinuitul sau inculpatul solicita continuarea procesului penal:
a. procurorul dispune incetarea urmaririi penale, in situata in care a ntervenit o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca fapta nu este revazuta de legea penala
c. procurorul dispune incetarea urmaririi penale
d. nici una din variantele de mai sus

20. Invinuitul poate cere continuarea procesului penal daca:
a. exista o cauza de incetare a procesului penal
b. a intervenit amnistia
c. s-a impacat cu partea vatamata
d. nici una din variantele de mai sus.

21. Mostenitorii persoanei vatamate:
a. pot exercita actiunea civila in nume propriu, daca persoana vatamata a decedat inainte de a se constitui parte civila
b. pot exercita actunea civila numai in calitate de mostenitori ai victimei infractunii, daca aceasta a decedat ca urmare a savarsirii infractunii
c. pot continua actiunea civila, daca persoana vatamata a decedat dupa constituirea ca parte civila, chiar daca nu au acceptat mostenirea
d. nici una din variantele de mai sus.

22. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:
a. nu este scutita de taxa de timbru;
b. poate fi pornita oricand
c. se stinge intotdeauna prin pronuntarea unei hotarari de achitare
d. nici una din variantele de mai sus

23. In cazul actiunii civile:
a. dreptul de optiune nu functioneaza daca actiunea civila se exercita din oficiu;
b. daca persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civila in procesul penal, actiunea introdusa la instanta civila nu este admisibila daca instanta penala a suspendat procesul penal;
c. daca persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civila in procesul penal, actiunea introdusa la instanta civila nu este admisibila daca instanta penala a lasat nesolutionata actiunea civila
d. nici una din variantele de mai sus

24. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:
a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente
b. partii civile
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata
d. nici una din variantele de mai sus

25. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal:
a. se face numai in natura
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este posibila;
d. nici una din variantele de mai sus

26. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect:
a. restituirea lucrurilor
b. restabilirea situatiei anterioare
c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d. nici una din variantele de mai sus.

27. Favorizatorul raspunde civil solidar cu inculpatul:
a. daca a dat ajutor pentru asigurarea folosului infractiunii, dar numai in limitele acestuia
b. daca a savarsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, in toate cazurile in care inculpatul este obligat la plata despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.

28. Vor raspunde civil in solidar cu inculpatul, daca sunt trasi la raspundere penala in fata instantei de judecata:
a. coautorii, instigatorii si complicii
b. tainuitorul si favorizatorul pentru intregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabila civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.

29. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza:
a. numai in calitate de parte vatamata;
b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila
c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus

30. Partea responsabila civilmente:
a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;
b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare
c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti
d. nici una din variantele de mai sus.

31. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente:

a. nu se poate face in cursul urmaririi penale
b. se poate face la cererea partii civile
c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile
d. nici una din variantele de mai sus.

32. Procurorul:
a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare
b. poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exercitiu
c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa;
d. nici una din variantele de mai sus

33. In cazul in care persoana vatamata printr-o infractiune solicita sa participe in procesul penal in calitate de parte civila si, in acelasi timp, introduce o actiune la instanta civila:
a. hotararea definitiva si irevocabila a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia;
b. hotararea definitiva a instantei civile are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia;
c. judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale
d. nici una din variantele de mai sus

34. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:
a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal
c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;
d. nici una din variantele de mai sus

35. Partea vatamata este:
a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii;
b. subiectul pasiv al infractiunii
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

36. Inculpatul:
a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala
d. nici una din variantele de mai sus

37. Partea vatamata participa in procesul penal:
a. in ceea ce priveste latura penala
b. in ceea ce priveste latura civila
c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus

38. Persoana vatamata:
a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat savarsirea infractiunii
b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.

39. Este parte in faza de judecata a procesului penal:
a. partea responsabila civilmente;
b. invinuitul;
c. procurorul
d. nici una din variantele de mai sus.

40. Are calitatea de inculpat:
a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala
c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale
d. nici una din variantele de mai sus

41. Parte vatamata in procesul penal poate fi:
a. numai victima infractiunii;
b. numai o persoana fizica
c. o persoana fizica sau o persoana juridica
d. nici una din variantele de mai sus

42. Competenta dupa calitatea persoanei:
a. stabileste numai instanta judecatoreasca imputernicita sa judece in prima instanta
b. stabileste instanta judecatoreasca imputernicita sa judece in prima instanta si, implicit, instantele care judeca in apel si in recurs
c. stabileste numai parchetul competent sa efectueze urmarirea penala
d. nici una din variantele de mai sus

43. Sectii maritime si fluviale functioneaza:
a. numai la tribunale si curti de apel;
b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie
c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;
d. nici una din variantele de mai sus

44. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:
a. Galati;
b. Braila
c. Calarasi;
d. nici una din variantele de mai sus
45. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:
a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;
b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel
d. nici una din variantele de mai sus

46. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:
a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala;
b. competenta speciala si competenta personala;
c. competenta functionala si competenta materiala
d. nici una din variantele de mai sus

47. Competenta speciala:
a. este prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute si nu poate fi invocata oricand pe parcursul procesului penal, pana la ramanerea definitiva a hotararii;
b. reprezinta o forma de competenta subsidiara;
c. se intalneste numai la instantele si parchetele militare
d. nici una din variantele de mai sus

48. Instantele militare judeca:
a. numai infractiunile savarsite de militari;
b. numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu
c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.

49. Infractiunea de omor savarsita asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecata de:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.

50. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.

51. Conflictele de competenta intre tribunalele militare:
a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni
contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus

52. Curtea Militara de Apel:
a. judeca numai in prima instanta si in recurs;
b. judeca in fond, in apel si in recurs;
c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus

53. Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale savarsita de un avocat:
a. presupune, in vederea inceperii urmaririi penale, avizul ministrului justitiei;
b. este de competenta curtii de apel;
c. implica o judecata care se poate desfasura pe trei grade de jurisdictie: fond, apel, recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

54. In cazul in care un avocat a savarsit o infractiune, competenta de solutionare a cauzei apartine:
a. curtii de apel, daca infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului;
b. instantei competente dupa gravitatea infractiunii savarsite;
c. curtii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.

55. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c. recursurile in interesul legii
d. nici una din variantele de mai sus.

56. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:
a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora
b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Completul de 9 judecatori;
d. nici una din variantele de mai sus.

57. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de fond:
a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.

58. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:
a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

59. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanta de:
a. curtea de apel;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei
d. nici una din variantele de mai sus.

60. In situatia infractiunilor continuate:
a. instanta de la locul unde s-a produs rezultatul este competenta sa judece cauza;
b. instanta de la locul unde s-a comis primul act material este competenta sa judece cauza;
c. oricare dintre instantele de la locul unde s-au comis oricare din actele materiale sau instanta de la locul unde s-a produs rezultatul
d. nici una din variantele de mai sus.

61. Regulile de stabilire a competentei teritoriale:
a. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen.;
b. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen. numai daca sesizarile sunt simultane
c. nu exista o ordine de prioritate intre criteriile prevazute in art. 30 C. proc. pen., indiferent de data sesizarii
d. nici una din variantele de mai sus

62. Cand urmarirea penala s-a efectuat de un organ central caruia ii corespund mai multe instante competente potrivit criteriilor prevazute in art. 30, judecarea cauzei revine:
a. instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea
b. instantei in circumscriptia careia isi are sediul organul de cercetare penala;
c. instantei stabilite de procuror
d. nici una din variantele de mai sus.

63. Prin locul savarsirii infractiunii se poate intelege:
a. locul unde a fost prins faptuitorul
b. locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte;
c. locul unde au fost desfasurate actele premergatoare savarsirii infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus

64. Cauzele sunt reunite:
a. numai in fata primei instante de judecata
b. in fata primei instante de judecata, chiar dupa desfiintarea hotararii cu trimitere de catre instanta de apel sau dupa casarea cu trimitere de catre instanta de recurs, in fata instantei de apel sau a instantei de recurs, daca se afla in acelasi stadiu de judecata;
c. in fata instantei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de competenta
d. nici una din variantele de mai sus

65. Exista indivizibilitate:
a. cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
b. cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite in timp si loc diferit, dar dupa o prealabila intelegere intre infractori;
c. cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura, iar reunirea cauzelor se impune pentru o mai buna infaptuire a justitiei
d. nici una din variantele de mai sus

66. Exista conexitate:
a. in cazul infractiunii continue sau continuate;
b. in cazul in care la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
c. cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.

67. Cauzele trebuie reunite intotdeauna:
a. in cazurile de conexitate in care o infractiune a fost savarsita pentru a ascunde sau a inlesni savarsirea unei alte infractiuni
b. in toate cazurile de conexitate in care la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
c. in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune;
d. nici una din variantele de mai sus.

68. In cazul normelor de competenta teritoriala:
a. exceptiile pot fi invocate numai pana la citirea actului de sesizare;
b. exceptiile pot fi invocate oricand, in orice stadiu al procesului, de catre oricare dintre parti;
c. exceptiile pot fi invocate de catre oricare dintre parti, numai pana la inceperea dezbaterilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

69. Exceptiile privind competenta instantei pot fi ridicate:
a. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei teritoriale
b. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei materiale
c. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei dupa calitatea persoanei
d. nici una din variantele de mai sus

70. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel
c. de instanta competenta material
d. nici una din variantele de mai sus.

71. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:
a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie;
b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta
c. cauza va fi judecata de instanta competenta material
d. nici una din variantele de mai sus

72. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:
a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin
b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute;
c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute
d. nici una din variantele de mai sus

73. Cand instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care a intervenit conflictul:
a. daca fata de a treia instanta nu este instanta ierarhic superioara comuna, trimite dosarul instantei superioare comune
b. trimite dosarul instantei competente, chiar daca fata de a treia instanta nu este instanta ierarhic comuna
c. desfiinteaza hotararea instantei care a declansat conflictul de competenta, pentru a se dispune declinarea in favoarea instantei competente
d. nici una din variantele de mai sus.

74. In cazul unui conflict de competenta pozitiv:
a. solutionarea are ca efect suspendarea judecatii, cu exceptia actelor si masurilor care reclama urgenta;
b. sesizarea instantei ierarhic superioare se face de instanta care si-a declarat prima competenta;
c. sesizarea instantei ierarhic superioare se face de instanta care si-a declinat ultima competenta;
d. nici una din variantele de mai sus
75. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala:
a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe;
b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala
d. nici una din variantele de mai sus

76. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:
a. intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis;
b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.

77. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:
a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu una din parti
b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalti judecatori care face parte din complet
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu procurorul
d. nici una din variantele de mai sus

78. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:
a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului;
b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala
d. nici una din variantele de mai sus.

79. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:
a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului
b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati
c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;
d. nici una din variantele de mai sus.

80. In cazul in care partea afla cazul de incompatibilitate dupa pronuntarea hotararii:
a. poate formula cererea de recuzare in apel;
b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru acest motiv;
c. poate formula cererea de recuzare, chiar daca hotararea a ramas definitiva prin neapelare;
d. nici una din variantele de mai sus.

81. Cererea de recuzare poate fi formulata:
a. numai de catre parti;
b. de catre parti sau de procuror
c. de orice persoana interesata si de procuror
d. nici una din variantele de mai sus

82. Daca in cauza sunt arestati preventiv, iar partea vatamata formuleaza o cerere de recuzare a judecatorului:
a. cererea este inadmisibila
b. cererea va fi solutionata de un alt complet, dar completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat, hotaraste asupra masurilor preventive;
c. cererea va fi solutionata de un alt complet, care va hotari si asupra masurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.

83. Cererea de abtinere formulata de procurorul de sedinta:
a. este inadmisibila, intrucat acesta nu solutioneaza cauza si nici nu efectueaza acte necesare desfasurarii procesului penal;
b. se depune la conducatorul parchetului, care o inainteaza presedintelui instantei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezolutie;
c. se solutioneaza de instanta
d. nici una din variantele de mai sus.

84. Constituie motiv de recuzare:
a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;
b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza
c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza
d. nici una din variantele de mai sus.

85. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:
a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii
b. numai de Ministrul Justitiei;
c. de presedintele instantei superioare in grad celei la care se afla cauza;
d. nici una din variantele de mai sus

86. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:
a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca
d. nici una din variantele de mai sus.

87. Stramutarea unei cauze se poate cere:
a. numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond;
b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante
c. numai daca aceasta nu se afla in apel;
d. nici una din variantele de mai sus

88. Cererea de stramutare:
a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare
b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare;
c. se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
d. nici una din variantele de mai sus

89. Cererea de informatii in cazul stramutarii:
a. este obligatorie in toate cazurile;
b. este facultativa in toate cazurile;
c. este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.

90. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;
b. instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.

91. Stramutarea:
a. se dispune de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cauzele aflate in curs de urmarire penala;
b. examinarea cererii se face in sedinta publica, cu citarea partilor;
c. se dispune prin incheiere motivata impotriva careia se poate declara recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

92. Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei:
a. se dispune de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cauzele aflate in curs de urmarire penala
b. examinarea cererii se face in sedinta publica, fara citarea partilor
c. se dispune prin incheiere motivata impotriva careia se poate declara recurs
d. nici una din variantele de mai sus

93. Stramutarea poate fi ceruta din nou:
a. oricand;
b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare
c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.

94. Probele indirecte:
a. sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala
b. dovedesc in mod direct fapta
c. sunt intotdeauna obtinute din sursa originala
d. nici una din variantele de mai sus

95. Probele directe:
a. sunt probele prin care se constata faptele probatorii;
b. sunt probele care se refera la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinta autoritatilor judiciare dintrun izvor nemijlocit;
d. nici una din variantele de mai sus.

96. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:
a. organelor judiciare;
b. politiei judiciare si procurorului
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei
d. nici una din variantele de mai sus

97. Dreptul la tacere:
a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare
c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus.

98. Probele in procesul penal:
a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti
b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile
d. nici una din variantele de mai sus

99. Declaratia invinuitului sau inculpatului:
a. are o valoare probatorie absoluta
b. are o valoare probatorie relativa
c. este indivizibila;
d. nici una din variantele de mai sus

100. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat, daca invinuitul sau inculpatul a acceptat sa fie audiat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza
d. nici una din variantele de mai sus.

101. Reprezinta probe concludente in procedura penala:
a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus

102. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:
a. se face separat daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, in faza de urmarire penala;
b. se face separat daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, indiferent de faza in care se afla procesul penal;
c. invinuitul poate prezenta o declaratie scrisa personal mai inainte, daca aceasta cuprinde amanunte greu de retinut;
d. nici una din variantele de mai sus.

103. Declaratiile invinuitului sau inculpatului:
a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audiovideo;
b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia
d. nici una din variantele de mai sus.

104. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;
d. nici una din variantele de mai sus

105. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:
a. se face numai la sediul parchetului sau politiei;
b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.

106. Partea vatamata poate declara ca participa in aceasta calitate in procesul penal:
a. pana la terminarea cercetarii judecatoresti
b. pana la citirea actului de sesizare
c. pana la punerea in miscare a actiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus

107. Partea civila:
a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu
b. este introdusa din oficiu in procesul penal
c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare
d. nici una din variantele de mai sus.

108. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:
a. nu este obligata sa declare ca martor
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza
d. nici una din variantele de mai sus

109. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor:
a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului
b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa
c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa
d. nici una din variantele de mai sus

110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:
a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase
c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus

111. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului:
a. nu pot fi audiate ca martori
b. nu sunt obligate sa declare ca martori
c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;
d. nici una din variantele de mai sus

112. Minorul care nu a implinit 14 ani:
a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal
b. poate fi audiat numai in sedinta secreta;
c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare
d. nici una din variantele de mai sus

113. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal;
b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor
d. nici una din variantele de mai sus

114. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:
a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate;
b. partile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus

115. Persoana vatamata:
a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal
b. poate fi obligata sa declare ca martor
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata
d. nici una din variantele de mai sus

116. Nu depune juramant:
a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a implinit 14 ani
d. nici una din variantele de mai sus

117. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:
a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;
d. nici una din variantele de mai sus.
118. Confruntarea poate fi efectuata:
a. numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;
b. numai intre invinuit sau inculpat si martori;
c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii;
d. nici una din variantele de mai sus

119. In cazul confruntarii:
a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic;
b. declaratiile se consemneaza in scris, in procese-verbale separate pentru fiecare persoana;
c. persoanele confruntate trebuie sa isi puna reciproc intrebari
d. nici una din variantele de mai sus.

120. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:
a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei;
b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila;
c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti;
d. nici una din variantele de mai sus

121. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:
a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii;
b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;
c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

122. Mijloacele de proba administrate ca urmare a interceptarilor convorbirilor si comunicatiilor:
a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului;
b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu;
c. nu pot fi supuse expertizei;
d. nici una din variantele de mai sus.

123. Nu pot fi martori asistenti:
a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;
b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei
c. persoanele interesate in cauza
d. nici una din variantele de mai sus

124. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:
a. numai de catre instanta;
b. numai de catre procuror;
c. de catre executorul judecatoresc
d. nici una din variantele de mai sus.

125. Perchezitia poate fi:
a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara
c. numai corporala;
d. nici una din variantele de mai sus.

126. Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale in grad;
d. nici una din variantele de mai sus.

127. Sunt masuri preventive:
a. retinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus

128. Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune retinerea:
a. invinuitul poate formula plangere care se solutioneaza de procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus retinerea;
b. invinuitul poate formula plangere care se solutioneaza de instanta in termen de 3 zile de la data sesizarii;
c. invinuitul nu poate formula plangere;
d. nici una din variantele de mai sus.

129. Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care se dispune retinerea:
a. invinuitul poate formula plangere, inainte de expirarea termenului de 24 de ore, plangere care se solutioneaza de procuror;
b. invinuitul poate formula plangere, inainte de expirarea termenului de 24 de ore, plangere care se solutioneaza de instanta in termen de 3 zile de la data sesizarii;
c. invinuitul nu poate formula plangere;
d. nici una din variantele de mai sus.

130. In cazul comisiei rogatorii:
a. instanta care efectueaza comisia rogatorie va dispune desemnarea unui aparator din oficiu pentru inculpatul arestat;
b. comisia rogatorie se poate adresa unei instante inferioare;
c. prezentarea materialului de urmarire penala se poate realiza prin comisie rogatorie daca se asigura transportarea dosarului;
d. nici una din variantele de mai sus

131. Masurile preventive pot inceta de drept:
a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;
b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.

132. In cazul retinerii:
a. masura nu poate fi luata daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este amenda;
b. masura nu poate fi luata decat daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea, chiar si alternativ cu amenda;
c. masura poate fi luata oricare ar fi pedeapsa prevazuta de lege;
d. nici una din variantele de mai sus.

133. Retinerea poate fi dispusa de:
a. judecator;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor;
c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.

134. Masurile preventive pot fi dispuse prin:
a. rezolutia organului de cercetare penala
b. rezolutia procurorului;
c. ordonanta procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus

135. Cazurile prevazute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:
a. nu prezinta nicio relevanTa in cazul obligarii de a nu parasi localitatea;
b. nu prezinta nicio relevanta in cazul arestarii preventive;
c. nu prezinta nicio relevanta in cazul retinerii
d. nici una din variantele de mai sus.
136. Urmatoarea masura preventiva poate fi prelungita:
a. retinerea, numai de catre procuror, pentru o perioada de 24 de ore
b. arestarea preventiva, numai de catre instanta;
c. obligarea de a nu parasi tara, numai de catre instanta;
d. nici una din variantele de mai sus
137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:
a. politiei de frontiera;
b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste
invinuitul sau inculpatul;
c. partii vatamate
d. nici una din variantele de mai sus.

138. Arestarea preventiva se dispune prin:
a. ordonanta procurorului;
b. incheierea judecatorului
c. mandatul de arestare emis de judecator
d. nici una din variantele de mai sus

139. Arestarea preventiva a invinuitului:
a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale si de catre instanta de judecata, in cursul judecatii;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus

140. Masura preventiva a retinerii:
a. nu poate fi luata daca infractiunea savarsita este pedepsita numai cu amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore in cazul in care persoana a fost retinuta administrativ;
c. poate fi luata chiar daca nu s-a inceput urmarirea penala fata de persoana respectiva;
d. nici una din variantele de mai sus

141. In situatia in care actiunea penala se pune in miscare fata de invinuitul arestat preventiv:
a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioada de maxim 30 de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv;
c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai ramas din termenul maxim de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

142. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:
a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator
b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.
143. Poate fi prelungita:
a. retinerea inculpatului;
b. arestarea preventiva a invinuitului;
c. arestarea preventiva a inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
144. Arestarea inculpatului major:
a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta;
b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

145. Sunt masuri procesuale reale:
a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;
d. nici una din variantele de mai sus.

146. Sunt acte procesuale:
a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale;
b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei
d. nici una din variantele de mai sus

147. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea judecatorilor este sanctionata cu:
a. nulitatea relativa;
b. nulitatea absoluta;
c. nulitatea relativa, care poate fi invocata la termenul urmator;
d. nici una din variantele de mai sus.

148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea:
a. asistenta juridica este obligatorie;
b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;
d. nici una din variantele de mai sus.

149. Sunt faze ale procesului penal:
a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive;
b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive;
c. urmarirea penala si judecata;
d. nici una din variantele de mai sus

150. Sunt corpuri delicte:
a. obiectele care contin o urma a faptei savarsite;
b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.

151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:
a. este obligatorie, indiferent de infractiune;
b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.