Domiciliul conventional

Domiciliul conventional

1. Reglementare juridica

Reglementarea juridica a domiciliului conventional este data de urmatoarele izvoare:

Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice;

Codul de procedura civila

Codul civil

Articolul nr.19 din Codul de procedura civila arata ca "Partile pot conveni prin inscris sau declaratie verbala in fata instantei ca pricinile referitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de articolele nr.13,14,15 si 16"

Articolul nr.11 din Codul de procedura civila prevede ca in materie de asigurare, cererea privitoare "la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla domiciliul asiguratului, bunurile asigurate sau locul unde s-a produs accidentul.

Alegerea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despagubire"

Potrivit articolului nr.90 din Codul de procedura civila "Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat", arata alineatul nr.1, ca in alineatul nr.2 sa se arate ca: "Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia"

Ca exceptie si completare a regulilor aratate in articolul nr.90, "In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii"

Potrivit articolului nr.1781 din Codul civil: "Spre a opera inscriptia, creditorul si debitorul in persoana sau prin mandatar cu procuri autentice, vor prezenta presedintelui tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca.

Totodata creditorul va face si alegere de domiciliu la vreun loc din circumscriptia tribunalului"

2. Definitie

Din intreaga reglementare juridica se desprinde notiunea domiciliului conventional care poate fi definit ca fiind locuinta sau adresa stabilita prin acordul de vointa al partilor in care se executa actul juridic al partilor, la care se solutioneaza litigiul sau la care se comunica actele de procedura.

3. Natura juridica

In literatura de specialitate, domiciliul conventional este considerat o conventie accesorie cu efect de prorogare a competentei teritoriale.

Consecintele acestei calificari sunt urmatoarele:

aceasta conventie a partilor asupra domiciliului conventional face ca acesta sa fie supus cerintelor legale privind conditiile si efectele actelor juridice bilaterale;

domiciliul conventional este supus principiului de drept "accesorium sequentur principale".

4.Note

Articolul nr.13 din Codul de procedura civila se refera la cererile privind bunurile nemiscatoare care se fac "numai la instanta in circumscriptia careia se afla acesta, iar daca se afla in mai multe circumscriptii cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului daca bunul se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar daca nu, la oricare alta instanta din circumscriptia caruia se afla"

Articolul nr.15 din Codul de procedura civila prevede: "Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal"

Articolul nr.16 se refera la cererile in materie de faliment care sunt "de competenta instantei in circumscriptia careia comerciantul isi are principala asezare comerciala"