QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente drept

Desfiintarea partajului succesoral



Desfiintarea partajului succesoral

Partajul succesoral prin buna invoiala poate fi desfiintat ca urmare a constatarii nulitatii absolute sau a declararii nulitatii relative a partajului la cererea unuia dintre copartasi.

Partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele.

Partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor va fi nul absolut (art. 684 C.civ.)

Partajul va fi nul absolut daca a fost facuta cu incalcarea unor norme imperative (cauza sau obiect ilicit, imoral etc.).

Partajul va putea fi anulat in cazul in care a fost facuta cu incalcarea drepturilor unuia sau unora dintre copartasi.



Astfel, un copartas poate cere anularea partajului voluntar:

a) in caz de incapacitate, cand partajul s‑a facut cu nerespectarea dispozitiilor legale privind ocrotirea celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa;

b) daca consimtamantul dat la imparteala a fost viciat prin dol sau violenta.

Simpla omisiune a unor bunuri succesorale (eroare asupra masei de impartit) nu constituie o cauza de desfiintare a impartelii, urmand sa se faca un supliment de imparteala pentru obiectul omis.

Nulitatea relativa poate fi acoperita prin ratificarea expresa sau tacita a impartelii potrivit dreptului comun.

Copartasul care dupa incetarea cauzei de anulare instraineaza un bun sau mai multe bunuri din lotul sau nu mai poate cere anularea actului de imparteala. Instrainarea va insemna ratificare tacita a partajului anulabil.

Fireste, daca partajul voluntar este facut in cadrul procesului de imparteala, motivele de nulitate relativa sau absoluta mentionate mai sus vor trebui valorificate pe si in conditiile de exercitare a cailor de atac impotriva hotararii judecatoresti.

Hotararea prin care se incuviinteaza invoiala partilor se da fara drept de apel" si este deci definitiva, putand fi atacata numai cu recurs.

Mentionam ca hotararea care consfinteste partajul voluntar al partilor, intervenit in cursul procesului, poate fi atacata cu o actiune in anulare, tranzactia judiciara fiind un contract.

In schimb, daca partajul a fost judiciar, motivele de nulitate sunt cele prevazute de Codul de procedura civila.

Nulitatea absoluta sau nulitatea relativa a actului de imparteala produce efecte retroactive (de la data partajului) facand sa renasca starea de indiviziune.

Copartasii vor fi obligati sa inapoieze in masa indiviza bunurile primite in temeiul impartelii. Ei vor trebui sa inapoieze o data cu bunurile si fructele acestora de la data impartelii daca nulitatea a fost absoluta sau de la data cererii de anulare daca nulitatea a fost relativa.

In principiu, nulitatea produce efectul desfiintarii intregului act.

In cazul participarii la partaj a unui mostenitor aparent, solutia va fi nu desfiintarea partajului, ci efectuarea unui supliment de imparteala pentru bunurile aflate in lotul acestuia.

Actele de dispozitie privind bunurile primite in temeiul impartelii vor fi retroactiv desfiintate conform principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, in masura in care nu poate fi aplicabila teoria mostenitorului aparent.

Sunt exceptate actele incheiate cu tertii dobanditori de buna‑credinta ai bunurilor mobile sau imobile (teoria mostenitorului aparent).

Daca actul de instrainare este mentinut, copartasul instrainator va fi obligat la restituirea prin echivalent banesc a bunului.

Starea de indiviziune renascuta va putea inceta printr‑o noua imparteala valabila.




"Partajul este operatia juridica prin care se pune capat starii de indiviziune in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote-parti urmeaza a se imparti in materialitatea lor intre copartasi, fiecare dintre ei devenind proprietar exclusiv asupra unei parti determinate din bun sau asupra unui anumit bun din ceea ce formeaza obiectul indiviziunii. Potrivit dispozitiilor inscrise in art. 728 si urm. din fostul Cod civil (art. 684 noul Cod civil) privitoare la partaj sau imparteala, partajul trebuie facut cu participarea tuturor copartasilor. Omisiunea de la partaj a unuia dintre copartasi atrage nulitatea hotararii." C.A. Iasi, decizia civila nr. 1487 din 9 decembrie 1998 a Curtii de Apel Iasi, publicata in Jurisparudensa Curtii de Apel Iasi in materie civila pe anul 1998 Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 60-61.

"Impartelile pot fi desfiintate pentru violenta sau dol; pentru o simpla omisiune a unuia dintre obiectivele succesiunii nu se strica imparteala; se face numai un supliment de imparteala pentru obiectul omis. Imparteala poate fi anulata .si in cazul in care la aceasta a participat un incapabil. Desigur, ca toate cele trei cazuri, ce ar putea constitui motiv de desfiintare a unui partaj, reprezinta nulitati relative, ceea ce inseamna ca partajele incheiate prin doi, violenta sau la care a participat un incapabil nu sunt nule de drept, ci numai anulabile. Dar, in afara nulitatii relative mentionate ce poate atinge valabilitatea unui partaj, pot exista si cazuri de nulitati absolute, cum sunt participarea la imparteala a unei persoane care nu a avut vocatie succesorala, ori omiterea de la aceasta a unui mostenitor." C.S.J., Sectia civila, decizia nr. 1173 din 9 mai 1991 in "Dreptul" nr. 1 din 1992, p. 109-110.

"Partajul este operatia juridica prin care se pune capat  starii de indiviziune in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote-parti, urmeaza a se imparti in materialitatea lor intre copartasi, fiecare dintre ei devenind proprietar exclusiv asupra unei parti determinate din bun sau asupra unui anumit bun din cele ce formeaza obiectul indiviziunii. Partajul trebuie facut cu participarea tuturor copartasilor. Omisiunea de la partaj a unuia dintre copartasi atrage nulitatea hotararii." C.A. Iasi, decizia civila nr. 1487 din 9 decembrie 1998, in "Culegere de practica judiciara a Curtii de Apel Iasi pe anul 1998, p. 49.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }