 |  |
|
DREPTUL FAMILIEI
FAMILIA SI FUNCTIILE EI
FUNCTILE FAMILIEI
Functia de perpetuare a speciei. Familia are la baza, in primul rand atractia biologica dintre barbat si femeie, determinata de diferentierea sexuala.
Dorinta cuplului este de a avea urmasi dar aceasta dorinta este puternic influentata de conjunctura economica, legislativa si gradul de cultura.
Functia educativa. Teoretic familia are si o functie educativa.
In ultimul timp familia trebuie sa lupte impotriva influentelor negative venite din mediul exterior, a lipsei de discernamant a responsabililor politici, a celor din mass-media, a liderilor de opinie.
Intoarcerea la normalitate va avea loc atunci cand familia isi va recapata functia educativa.
Functia economica.
Familia traditionala - pe care o putem fixa in timp intre perioada matriarhatului si sfarsitul primului razboi mondial - avea ca principala caracteristica faptul ca barbatul era cel care contribuia in cea mai mare masura la intretinerea familiei - femeia ocupandu-se cu cresterea copiilor si, foarte important din punct de vedere economic, cu asa-numita "industrie casnica".
Dreptul familiei reprezinta acea ramura a sistemului de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatiile (patrimoniale si personale) de familie, pe care societatea are interes sa le indrume juridiceste.
Relatiile sociale reglementate de dreptul familiei:
a) Relatiile de casatorie - incheierea, desfiintarea, desfacerea casatoriei, precum si raporturile personale si patrimoniale dintre soti
b) Raporturile rezultate din rudenie
c) Relatii privitoare la ocrotirea parinteasca.
1.Constitutia
2.Codul Familiei - a fost pus in aplicare la data de 1.02.54/ prin Legea 4/4.01.54 - Mod. Legea 25/28.01.99.
3.Legea 119/16 oct. 1996 - cu privire la actele de stare civila.
Aceste reglementari sunt completate cu dispozitiile Codului civil, Cod procedura civila, Codului muncii, Cod penal, Cod de procedura penala si a tratatelor internationale la care Romania a aderat si au fost ratificate de catre Parlament.
Principiul monogamiei.
Principiul casatoriei liber consimtite.
Principiul ocrotirii casatoriei si familiei, a mamei si copilului.
Principiul egalitatii in drepturi si obligatii a sotilor.
Notiunea de casatorie
Casatoria este uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, incheiata in concordanta cu dispozitiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii
2.Caracterele casatoriei
In dreptul romanesc, casatoria are urmatoarele caractere:
a) Este un act civil - incheierea si inregistrarea fiind exclusiv de competenta autoritatilor de stat.
b) Este un act solemn, legea stipuland, pentru validitatea casatoriei, prezenta personala impreuna a viitorilor soti pentru exprimarea consimtamantului in fata ofiterului starii civile.
c) Casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii
Casatoria incheiata cu alt scop este sanctionata cu nulitatea absoluta.
Uniunea liber consimtita (concubinajul).
Din ce in ce mai frecvent in epoca moderna - concubinajul este o convietuire de fapt intre un barbat si o femeie o perioada relativ indelungata de timp.
Concubinajul nu este interzis de lege, dar nu se pot aplica, prin analogie dispozitiile legale referitoare la casatorie.
Conditii de fond
a)Varsta matrimoniala
Potrivit dispozitiilor art.4 C.F. "barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de 18 ani si femeia numai daca a implinit 16 ani". Pentru motive temeinice, primarul general al Municipiului Bucuresti sau Presedintele Consiliului Judetean in a carei raza teritoriala isi are domiciliul femeia pot acorda dispensa de varsta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: femeia sa fi implinit 15 ani, sa existe motive temeinice (de ex. Boala sau starea de graviditate) sa existe un aviz al medicului care sa ateste capacitatea femeii de a intretine relatii sexuale normale si starea sanatatii acesteia.
b)Consimtamantul la casatorie
Conf.art.16 si 17 din C.F. si art. 16 pct.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului la incheierea casatoriei este obligatoriu consimtamantul sotilor. Acesta se exprima in fata ofiterului de stare civila, care are indatorirea de a verifica sa nu fie viciat prin eroare sau violenta.
c)Comunicarea reciproca a starii sanatatii
Art.10 C.F. prevede obligativitatea sotilor de a-si comunica reciproc, starea sanatatii. Comunicarea starii sanatatii se realizeaza cu certificatul medical, ce urmeaza a fi anexat declaratiei de casatorie.
d) Diferentierea sexuala
Este o conditie neprevazuta expres de
lege, dar care rezulta implicit din numeroase prevederi legale (art. 1, 4,
5, 20, 25,47,52,53, si
a)Existenta unei casatorii anterioare nedesfacute.
b)Rudenia.
c)Adoptia.
d)Tutela.
e)Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa totala a discernamantului.
Art.9 C.F. interzice casatoria debililor si alienatilor mintali, iar a celor lipsiti vremelnic de facultatile mintale in perioada cat nu au discernamant.
Incheierea casatoriei de catre alienatul sau debilul mintal este sanctionata cu nulitatea absoluta.
In temeiul disp.art.13 C.F. viitori soti au obligatia sa precizeze in declaratia de casatorie ca nu exista nici o piedica pentru incheierea acesteia.
a) Formalitati premergatoare incheierii casatoriei
Declaratia de casatorie
Conf.disp.art.12 C.F., cei care vor sa se casatoreasca trebuie sa faca la oficiul de stare civila o declaratie de casatoria prin aceasta exprimandu-se vointa de a incheia casatoria.
Declaratia se da personal si trebuie sa cuprinda:
manifestarea de vointa a declaratiilor ca vor sa se casatoreasca;
identificarea fiecaruia prin datele personale
declaratia
viitorilor soti ca nu exista nici o piedica la
casatoria dintre cele prevazute de dispozitiile art.4-
declaratia acestora privind numele pe care doresc a-l purta in timpul casatoriei (art.27 C.F.);
declaratia viitorilor soti ca au luat cunostinta de starea sanatatii lor in mod reciproc.
Indicarea locului unde se va incheia casatoria in situatia in care declaratiile au fost facute in localitati diferite;
La declaratiile de casatorie se anexeaza urmatoarele acte:
certificatele de nastere ale declarantilor in original dar la dosar se retin numai copiile legalizare sau certificate de catre ofiterul de stare civila;
actele de identitate care dupa verificare, se restituie de catre ofiterul de stare civila, urmand a fi prezentate in momentul incheierii casatoriei.
Hotararea judecatoreasca de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau certificatul de deces al sotului anterior.
Certificatele medicale dovedind starea sanatatii viitorilor soti si care sunt valabile 30 zile de la eliberarea lor
Decizia pentru incuviintarea casatoriei inainte de expirarea termenului de 10 zile, prevazut de lege, daca este cazul (art.29 din Legea 119/1996).
Decizia de acordare a dispensei de varsta, de rudenie sau de adoptie, daca e cazul.
b)Procedura incheierii casatoriei
Potrivit art.11 din C.F. localitatea in care se va incheia casatoria este determinata de domiciliul sau resedinta oricaruia dintre viitori soti.
Conf.art.16 din C.F. sotii sunt obligati a se prezenta, impreuna, la sediul serviciului de stare civila. In cazuri exceptionale casatoria poate fi incheiata si in afara sediului serviciului de stare civila (unul dintre soti sufera de o boala grava, este infirm sau sotia este gravida intr-o faza avansata).
c)Atributiile ofiterului de stare civila
Potrivit art.3 din C.F. numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila produce efecte juridice, iar ofiterul de stare civila competent este acela al consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau sectorului in raza caruia domiciliaza sau isi au resedinta unul sau ambii dintre viitori soti.
Ofiterul de stare civila competent va proceda in felul urmator la data fixata pentru celebrarea casatoriei:
identifica viitori soti si constata ca nu exista opozitii si impedimente la casatorie si verifica prezenta a doi martori
constata ca sunt indeplinite conditiile de fond la incheierea casatoriei, dupa ce ia consimtamantul ambilor soti.
declara casatoria incheiata
intocmeste actul de casatorie in registrul de stare civila, ce se semneaza de ofiterul starii civile, de catre soti si de cei doi martori.
Face mentiunea pe buletinul sotului care si-a schimbat numele.
Elibereaza sotilor certificatul de casatorie.
d)Solemnitatea si publicitatea casatoriei
Casatoria are un caracter solemn. De asemenea are un caracter public, orice persoana are acces in locul unde se celebreaza casatoria.
e)Momentul incheierii casatoriei.
Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila constata ca sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru incheierea unei casatorii valabile si ii declara pe viitori soti casatoriti.
f)Proba casatoriei
Casatoria
nu poate fi dovedita decat prin certificatul de casatorie
eliberat pe baza actului intocmit in registrul actelor de stare civila -
art.
6.EFECTELE CASATORIEI
Intre soti casatoria da nastere la efectele cu privire la relatiile personale si la capacitatea de exercitiu. De asemenea, casatoria produce efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti.
a)Relatiile personale intre soti
Potrivit art. 44 pct. 1
din Constitutia Romaniei si art. 1 alin.
b)Obligatiile reciproce dintre soti
- Obligatia de sprijin reciproc moral
- Obligatia de fidelitate
- Obligatia de a locui impreuna.
- Indatoririle conjugale
c)Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de exercitiu
Femeia se poate casatori la varsta de 16 ani, iar cu dispensa la 15 ani. Femeia casatorita in conditiile aratate, dobandeste capacitatea deplina de exercitiu (art. 8 alin. 3 - Decretul 31/1954).
d)Relatiile patrimoniale dintre soti
Dreptul comun nu este suficient pentru reglementarea acestor raporturi patrimoniale. De aceea, a fost necesara reglementarea, prin normele dreptului familiei, a raporturilor patrimoniale dintre soti.
Potrivit regimului matrimonial din dreptul nostru sotii au doua categorii de bunuri:
-bunuri comune ambilor soti;
-bunuri proprii fiecaruia dintre ei.
e)Regimul comunitatii de bunuri este un regim matrimonial si obligatoriu
Comunitatea de bunuri este un regim matrimonial stabilit prin lege, nu prin conventie, adica este un regim matrimonial legal.
Dupa ce alin. 1 art.
f)Neintelegerile dintre soti
Conform art.1 alin.
g)Contributia sotilor la cheltuielile casatoriei
In conformitate cu art.
h)Obligatia de sprijin material
Sotii au obligatia de a-si acorda, unul altuia, sprijin material (art.2 C.F.).
7.BUNURLE SOTILOR
Categorii de bunuri ale sotilor
Prin bunuri intelegem atat bunurile corporale mobile sau imobile), precum si toate drepturile reale (principale si accesorii) si drepturile de creanta, adica tot ceea ce se afla in circuitul civil.
Sunt bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti:
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legal sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele sunt comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti;
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri.
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
Sunt bunuri comune sotilor:
- bunurile dobandite de soti sau de unul dintre ei; cu conditia ca:
dobandirea sa fi avut loc in timpul casatoriei;
- bunurile sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii.
a) venitul din munca
b) imobilele
c) constructiile efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei
d) reparatii si adaosuri la constructii vechi
e) sumele depuse la banci sau C.E.C.
In privinta acestor sume s-a impus opinia conform careia sunt bunuri comune daca sunt depuse in timpul casatoriei, indiferent ca sunt numai pe numele unuia dintre soti sau al amandurora, cu exceptia cazului cand se incadreaza in vreuna din categoriile de bunuri prevazute la art. 31 Codul familiei, ca bunuri proprii.
f) Castigurile la diferite sisteme de loterie si pe librete C.E.C.
Castigurile realizate la loto, pronosport, Bingo, etc., sunt bunuri comune sau proprii dupa cum sumele cu care s-a jucat apartin uneia sau alteia din cele doua categorii de bunuri.
Drepturile sotilor asupra bunurilor comune
Conform art. 35 Codul familiei: "sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispune tot astfel de ele".
Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune daca nu are consimtamantul celuilalt sot.
a) Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei
Are un caracter de exceptie si poate fi ceruta de unul dintre soti sau de creditorii personali ai sotilor, insa numai pentru "motive temeinice".
b) Impartirea bunurilor comune la desfacerea casatoriei
La desfacerea
casatoriei, potrivit art. 35 alin.
8.Nulitatea casatoriei
Cazuri de nulitate absoluta
Incheierea casatoriei fara respectarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (art. 19, art. 4 Codul familiei).
Casatoria a fost incheiata de o persoana care este deja casatorita (art. 19 si art. 5 Codul familiei).
Casatoria a fost incheiata intre rude in grad prohibit de lege (art. 19 si 6 Codul familiei).
Casatoria incheiata intre persoane legate prin adoptie.
Casatoria incheiata de alienatul sau debilul mintal
Lipsa de solemnitate
Lipsa de publicitate
Incompetenta ofiterului de stare civila
Casatoria fictiva
10.Lipsa diferentierii sexuale
11.Lipsa consimtamantului
Cazurile de nulitate relativa
Casatoria este sanctionata cu nulitate relativa in cazul viciilor de consimtamant: eroarea, dolul, violenta.
Efectele nulitatilor
Atat nulitatea absoluta, cat si cea relativa, genereaza acelasi efect si anume desfiintarea, atat pentru viitor cat si pentru trecut a casatoriei, ca si cum ea nu ar fi existat.
Ca o consecinta in privinta raporturilor nepatrimoniale dintre soti, rezulta urmatoarele efecte:
Daca numele sotilor s-a schimbat prin casatorie, ei redobandesc numele avut inainte
Inceteaza toate obligatiile specifice casatoriei, fiecare sot putandu-se casatori cu altcineva sau chiar intre ei, daca motivul de nulitate a disparut.
Se considera ca nu au avut niciodata calitatea de soti, astfel ca o actiune de bigamie nu poate continua.
Daca unul dintre soti nu na atins varsta majoratului, el nu va fi considerat, la fel ca dupa desfacerea casatoriei, ca are capacitate deplina de exercitiu (art. 8 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954).
Casatoria putativa
Casatoria putativa este aceea careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii valabile, chiar daca este nula sau anulabila, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, pentru sotul sau sotii de buna credinta la incheierea ei.
9.Incetarea si desfacerea casatoriei
Incetarea casatoriei
Potrivit art. 37 alin. 1 Codul familiei, casatoria inceteaza prin moartea sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.
a) Sotul supravietuitor care, in timpul casatoriei, a purtat numele sotului decedat, poate sa poarte numele acestuia si dupa incetarea casatoriei.
b) Daca sotul supravietuitor nu implinise 18 ani, iti mentine capacitatea de exercitiu dobandita prin casatorie.
c) Comunitatea de bunuri inceteaza. Partea din bunurile comune care se cuvenea sotului decedat formeaza masa succesorala impreuna cu celelalte bunuri ce i-au apartinut si se va deferi mostenitorilor. Sotul supravietuitor are chemare la mostenire conform prevederilor Legii nr. 319/1944.
d) Ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre parintele ramas in viata potrivit art. 98 alin. 2 Codul familiei.
Incetarea casatoriei se produce de drept si are efecte doar pentru viitor (ex. nunc).
Desfacerea casatoriei
Incetarea casatoriei este diferita de desfacerea ei, ce se poate realiza prin divort.
Divortul nu se poate realiza decat pe cale judecatoreasca. Conform art. 38 Codul familiei "instanta judecatoreasca poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila".
Alineatul al doilea al art. 38 Codul familiei reglementeaza posibilitatea desfacerii casatoriei prin acordul sotilor, pentru aceasta se cer a fi intrunite, cumulativ, doua conditii:
a) pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei;
b) nu exista copii minori rezultati din casatorie.
Alin. 3 art. 38 Codul familiei ofera posibilitatea oricaruia dintre soti de a cere divortul "cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei".
Procedura divortului
Sediul materiei - disp. art. 607 - 619 Cod procedura civila.
Actiunea de divort
Actiunea de divort avand un caracter personal, apartine in exclusivitate sotilor.
Cererea de chemare in judecata va trebui sa
cuprinda elementele prevazute la art.
La cerere se anexeaza certificatul de casatorie, in original si copii de pe certificatele de nastere a copiilor minori.
Tot prin cererea de divort se va solicita incredintarea spre crestere si educare, la unul dintre soti a copiilor minori si obligarea celuilalt parinte la plata unei contributii de intretinere in favoarea acestora.
Tot cu ocazia solutionarii divortului se va stabili si numele pe care viitorii soti urmeaza sa-l poarte dupa desfacerea casatoriei.
Instanta competenta
Prin derogare de la dreptul comun in materia competentei
teritoriale - conf. art.
Daca, insa, sotii nu a avut un domiciliu comun sau daca, la data introducerii cererii de divort, nici unul dintre soti nu mai domiciliaza in circumscriptia instantei in care au avut ultimul domiciliu comun, competenta va apartine instantei de domiciliu a paratului.
Daca paratul nu mai are domiciliul in tara sau daca reclamantul a facut dovezi in sensul ca nu cunoaste domiciliul paratului, competenta va reveni instantei de la domiciliul reclamantului. In ceea ce priveste competenta materiala, aceasta, apartine, in prima instanta, judecatoriei.
Prezenta personala a sotilor
Prin derogare de la procedura de drept comun, in cazul divortului,
potrivit arta
Numai ca in aceasta din urma ipoteza, avocatul nu poate reprezenta in proces, ci numai a asista.
De la aceasta regula, textul prevede o serie de exceptii:
a) unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate;
b) unul dintre soti este impiedicat de o boala grava;
c) unul dintre soti este pus sub interdictie;
d) unul dintre soti are resedinta in strainatate;
Pentru toate aceste imprejurari, legiuitorul acorda posibilitatea infatisarii sotului prin mandatar, chiar in fata instantei de fond.
Prezenta obligatorie a reclamantului
In faza judecatii pricinii la prima instanta prezenta reclamantului este obligatorie, in caz contrar, conf. art. 616 Cod procedura civila, daca la termenul de judecata se infatiseaza numai paratul iar reclamantul lipseste nejustificat, cererea se respinge ca nesustinuta.
Sedinta de judecata
Judecarea cererii de divort are loc respectandu-se principiul
publicitatii, in sedinta publica, insa
legiuitorul (art.
Regimul probelor
Tot prin derogare de la dreptul comun la divort interogatoriul nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort.
De asemenea, in procesele de divort pot fi ascultati ca martori si rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv, cu exceptia descendentilor.
Hotararea de divort
In principiu, instanta de judecata se pronunta prin hotararea de divort asupra admiterii sau respingerii cererii de desfacere a casatoriei. Daca exista motive temeinice, cererea va fi admisa, iar casatoria desfiintata, fie din vina sotului parat fie din vina ambilor soti, daca si reclamantul are o parte din vina.
Prin hotararea de divort instanta de judecata urmeaza a solutiona si alte cereri accesorii divortului:
potrivit art. 40 Codul familiei instanta va statua asupra numelui pe care il vor purta dupa desfacerea casatoriei;
conf. art. 42 Codul familiei se va dispune incredintarea copiilor minori spre crestere si educare unuia dintre parinti;
instanta va dispune cu privire la contributia de intretinere datorata minorilor de catre parintele caruia nu i s-au incredintat copii si daca este cazul cu privire la stabilirea pensiei de intretinere intre soti.
Nemotivarea hotararii de divort
In situatia in care ambele parti solicita instantei potrivit dispozitiilor art. 617 alin. 2 Cod procedura civila, hotararea de divort nu se va motiva.
Caile de atac
Impotriva hotararii de divort se pot exercita ambele cai de atac ordinare, apelul si recursul, termenul fiind de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
Data desfacerii casatoriei
Potrivit legislatiei romane, casatoria se considera desfacuta pe data la care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila (art. 39 alin. 1 Codul familiei).
Efectele desfacerii casatoriei
a) efecte cu privire la relatiile personale intre soti.
Numele. Odata cu divortul, fiecare dintre soti isi va relua numele avut inainte de incheierea casatoriei.
Obligatia de sprijin moral, de fidelitate precum si cea de a locui impreuna inceteaza odata cu desfacerea casatoriei.
Capacitatea de exercitiu dobandita de femeia minora prin casatorie se pastreaza, chiar daca la data divortului ea nu implinise 18 ani.
Divortul, de asemenea, nu are nici o influenta in ceea ce priveste cetatenia.
b) efecte cu privire la relatiile patrimoniale intre soti
Comunitatea de bunuri a sotilor inceteaza prin impartirea bunurilor comune.
Inceteaza, de asemenea, obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei si de sprijin material.
Obligatia legata de intretinere dintre soti inceteaza dar ia nastere, in anumite conditii obligatia de intretinere intre fostii soti.
c) Efecte cu privire la raporturile personale dintre parinti si copii.
Incredintarea copiilor minori. Prin hotararea de divort instanta de judecata este obligata sa se pronunte asupra incredintarii copiilor minori.
Instanta va dispune incredintarea copiilor minori, chiar daca prin actiunea de divort acest lucru nu s-a cerut. Sotii se vor invoi in legatura cu incredintarea copiilor minori, insa, potrivit art. 42 alin. 4 Codul familiei, invoiala lor va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta de judecata.
Rudenia si afinitatea
Rudenia este legatura care se bazeaza pe descendenta persoanelor una din alta sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun (art. 45 Codul familiei).
O prima clasificare a rudeniei se poate face dupa izvorul ei, in:
- rudenia de sange
- rudenia civila
O a doua clasificare se face dupa linia de rudenie in:
- rudenia in linie dreapta, care se bazeaza pe descendenta unei persoane din alta, fie in mod direct, in sensul ca o persoana este copilul celeilalte, fie in mod indirect, in sensul ca intre doua persoane exista un sir neintrerupt de nasteri, deci de persoane intre care s-a stabilit legatura parinte - copil (ex. bunic-nepot).
- rudenia in linie colaterala, bazata pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun, de exemplu rudenie dintre frati, veri primari, etc.
Gradele, intinderea si efectele rudeniei
Legatura de rudenie este exprimata prin grade de rudenie, care stabilesc intinderea, dar si masura apropierii rudeniei intre doua persoane.
Conform art. 46 Codul familiei, gradul de rudenie se stabileste, in linie dreapta dupa numarul nasterilor (fiul fiind ruda de gradul intai, nepotul si bunicul de gradul doi s.a.m.d.), iar in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la persoana al carei grad de rudenie se stabileste, pana la ascendentul comun si apoi coborand pana la persoana fata de care gradul de rudenie se stabileste, astfel ca fratii sunt rude de gradul doi, verii primari sunt rude de gradul patru, etc.
Desi Codul familiei se refera numai la rudenia de sange, in mod asemanator se va stabili si intinderea rudeniei civile izvorate din adoptie.
Dovada si durata rudeniei
a) Cand se urmaresc efecte de stare civila dovada rudeniei se face, in principiu, cu actele de stare civila. De la aceasta regula exista exceptii.
b) Cand urmaresc astfel de efecte, de regula, patrimoniale, dovada rudeniei se poate face prin orice mijloc de proba.
Durata rudeniei este permanenta daca vorbim despre legatura de sange, deci despre rudenia fireasca. Rudenia bazata pe adoptie dureaza atata timp cat fiinteaza actul juridic al adoptiei.
Afinitatea
Notiune, gradele si durata afinitatii
Legatura unuia dintre soti cu rudele celuilalt sot este desemnata prin notiune de afinitate.
Pentru stabilirea gradului de afinitate se vor aplica prin asemanare regulile de la rudenie, sotul fiind afinul celuilalt sot in acelasi grad in care sotul sau este ruda cu persoana in cauza.
Rudele unuia dintre soti sunt afini cu celalalt sot indiferent daca rudenia este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
In ceea ce priveste durata afinitatii, desfacerea casatoriei duce la incetarea unora dintre efectele afinitatii, in timp ce altele supravietuiesc. De exemplu, obligatia de intretinere dintre parintele vitreg si copilul vitreg, reglementata de art. 87 Codul familiei, dainuieste chiar dupa desfacerea casatoriei.
Dovada si efectele afinitatii
Dovada afinitatii se face prin dovada casatoriei din care rezulta si prin dovada rudeniei.
AFINITATEA produce numeroase efecte juridice ca de exemplu:
in materie de nedemnitate succesorala, nedenuntarea omorului este considerata scuzabila pentru afinii in linie dreapta ai faptuitorului (art. 656 Cod civil).
In materie de recuzare a judecatorilor si expertilor (art. 27-28 Cod procedura civila).
In materie de stramutare a proceselor (art. 37-39 Cod procedura civila).
In materia probelor testimoniale (art. 189-190 Cod procedura civila).
art. 17 al Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat reglementeaza un efect al afinitatii. Conform textului, profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau parchetul unde sotul sau ruda ori afinul pana la gradul al treilea inclusiv, indeplineste functia de magistrat.
Filiatia
Desemneaza un sir de nasteri neintrerupt care leaga o persoana de un stramos al ei, un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legaturi de la parinte la copil.
Filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui. Filiatia se intemeiaza pe legaturi de sange dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si conceptiei.
Filiatia fata de mama (maternitatea).
Poate fi din casatorie sau din afara ei dovada filiatiei fata de mama rezulta din faptul nasterii si inregistrarea fatului. Potrivit art. 51/Codul familiei starea civila care rezulta din certificatul de nastere si folosinta starii civile conforme cu acest certificat nu poate fi pusa in discutie nici de copil, care ar reclama o alta stare civila, nici de o alta persoana care ar contesta-o.
Dovada nasterii in cazul adoptiei.
Se intocmeste in aceasta situatie un nou act de nastere pentru cel adoptat in care adoptatorii sunt trecuti ca parinte firesti. Acest act nou, nu face dovada faptului nasterii fata de mama fireasca a copilului adoptat. Legea prevede ca vechiul act de nastere se pastreaza si se face mentiune pe el despre intocmirea celui nou si la nevoie dovada nasterii se face cu actul vechi in vederea stabilirii impedimentelor la casatorie pentru a justifica dreptul de a cere desfiintarea adoptiei sau redobandirea drepturilor parintesti.
Recunoasterea filiatiei fata de mama
Se intelege actul prin care o femeie declara legaturi de filiatie dintre ea si un copil despre care pretinde ca este al sau.
Formele recunoasterii maternitatii(art. 49 alin. 2/Codul familiei).
Declaratia la serviciul de stare civila.
Inscris autentic.
Testament.
Caracterele recunoasterii
I. Recunoasterea este un act declarativ de filiatie si nu atributiv de filiatie, adica nu creaza o stare de lucruri noi si nici o filiatie noua si nici nu modifica nimic. Deci, recunoasterea produce efecte in mod retroactiv chiar de la conceptie si pentru toata lumea.
II. Recunoasterea e un act irevocabil (nu se mai poate reveni asupra sa).
III. Recunoasterea e un act personal, apartine numai mamei, ceea ce nu exclude insa posibilitatea ca recunoasterea sa poata fi facuta in numele mamei de catre un mandatar cu procura speciala si autentica.
IV. Este un act unilateral, se realizeaza numai prin vointa expresa a mamei copilului.
V. Recunoasterea se poate face numai prin formule limitative prevazute de lege.
Capacitatea necesara pentru recunoastere.
Fiind nu numai un act juridic, ci si marturisirea unui fapt anterior, recunoasterea nu presupune pentru a fi valabil facuta existenta capacitatii de exercitiu necesara pentru intocmirea actelor juridice fiind suficient ca mama care o face sa aiba discernamant, adica sa-si dea seama de realitatea celor recunoscute.
Actionarea in justitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama
In cazurile in care maternitatea nu poate fi dovedita prin actul legal de nastere, aceasta se poate stabili prin recunoastere sau prin justitie.
Actiunea are un caracter asemanator cu cel al actiunii in reclamatiile de stare civila al carui obiect este limitat la stabilirea maternitatii.
Cazuri de porniri a actiunii. art. 50/Codul familiei:
cand din orice imprejurari dovada maternitatii nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii.
Cand se contesta realitatea celor cuprinse in art. 7 constatatoare al nasterii;
Situatii speciale intalnim la adoptia cu efecte depline in interesul copilului adoptat si in interes general.
Exercitarea dreptului la actiune pentru stabilirea maternitatii,
apartine numai copilului - art. 51 alin. 2/Codul familiei.
Situatia legala a copilului din afara casatoriei.
Copilul din afara casatoriei care si-a stabilit filiatia are aceeasi situatie legala cu a copilului din casatorie, atat fata de parinte, cat si fata de rudele acestuia.
Filiatia fata de tata
Filiatia fata de tata sau paternitatea consta in legatura juridica bazata pe faptul conceptiei care exista intre tata si fiu.
Stabilirea filiatiei fata de tatal din casatorie.
Prezumtia de paternitate.
Art. 53 alin. 1 Codul familiei prevede: "copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei".
Timpul legal de conceptie
Art. 61 Codul Familiei prevede: "timpul cuprins intre a 300-a si a 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal de conceptie".
In virtutea acestei prezumtii pentru ca un copil nascut dupa desfacerea, incetarea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei sa fie considerat conceput in timpul casatoriei, nasterea sa trebuie sa fi avut loc inainte de implinirea a 300 de zile de la desfacerea, incetarea sau desfiintarea casatoriei.
Actiunea in tagada paternitatii
Titular al actiunii este sotul mamei. Mostenitorii acestuia pot continua actiunea introdusa anterior.
Actiunea se introduce in termen de 6 luni de la data cand sotul mamei cunoaste nasterea copilului.
Dovada paternitatii.
Art. 54 alin. 1 Codul familiei prevede ca: "paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului".
Pe langa celelalte probe obisnuite (inscrisuri, martori, interogatoriu) de regula in procesele de tagada a paternitatii se dispune expertiza medico-legala. Expertizele genetice efectuate in sistemul HLA, care se bazeaza pe sistemul transmiterii genetice a caracterelor, pot stabili cu o probabilitate de 99% paternitatea unui copil.
Efectele admiterii actiunii in tagada paternitatii.
Daca actiunea in tagada paternitatii s-a admis, copilul devine, retroactiv, copil din afara casatoriei.
Stabilirea paternitatii prin actiune in justitie.
Dreptul la actiune apartine copilului si se porneste in numele sau de catre mama in termen de un an de zile de la nasterea copilului, de la ramanerea definitiva a hotararii prin care copilul si-a pierdut calitatea de copil din casatorie, de la data incetarii convietuirii mamei cu pretinsul tata sau incetarea intretinerii prestate de acesta copilului.
Prin hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii barbatului chemat in judecata este declarat tatal copilului.
Drepturile si indatoririle parintesti
Drepturi si indatoriri privitoare la persoana copilului
Dreptul de a stabili locuinta si de a-l tine
Dreptul de indrumare a copilului minor
Dreptul de a avea legaturi personale cu copilul si de a veghea la cresterea, educarea, invatarea si pregatirea profesionala a acestuia.
Dreptul parintelui de a consimti la adoptia copilului
Dreptul de a-l reprezenta pe minor in actele civile ori de a-i incuviinta actele juridice.
Indatorirea de a creste copilul
Drepturile si indatoririle parintesti privitoare la bunurile copilului.
TUTELA MINORULUI
Aceste situatii sunt reglementate de Codul familiei si privesc protejarea minorului lipsit de ocrotire parinteasca, respectiv a celui care necesita reprezentare in cazuri speciale.
Tutela minorului. Deschiderea tutelei
Tutela minorului, ca institutie juridica, grupeaza ansamblul normelor juridice care reglementeaza ocrotirea unui minor lipsit de ocrotire parinteasca prin intermediul unei persoane numita tutore si care-si exercita atributiile sub supravegherea autoritatii tutelare.
Tutela se deschide cand minorul este lipsit de ocrotire parinteasca, deci de ingrijirea ambilor parinti, cazurile fiind cele prevazute de art. 113 Codul familiei, si anume:
ambii parinti sunt morti sau declarati morti;
ambii parinti sunt necunoscuti sau disparuti;
ambii parinti sunt pusi sub interdictie;
ambii parinti sunt decazuti din drepturile parintesti
Un alt caz de deschidere a tutelei este cel reglementat de art. 22 alin. 4 Ordonanta de Urgenta nr. 25/1997. Astfel, la desfacerea adoptiei, instanta, considerand ca nu este in interesul minorului ca parintii firesti sa redobandeasca drepturile si obligatiile parintesti, poate decide o alta masura de protectie, care ar putea fi si tutela minorului.
Numirea tutorelui se face de catre autoritatea tutelara, chiar daca instituirea tutelei s-a decis de catre instanta judecatoreasca. Alegerea tutorelui trebuie facuta astfel incat sa fie ocrotite interesele minorului, preferabila fiind numirea unei rude.
Caracterele generale ale tutelei
a) Tutela se exercita numai in interesul minorului (art.114 Codul familiei).
Ea se instituie in toate cazurile in care un minor este lipsit de ocrotire parinteasca si are ca scop suplinirea acestei ocrotiri.
b) Tutela este o sarcina legala, obligatorie (art.118 Codul familiei)
c) Tutela este o sarcina gratuita (art.121 Codul familiei).
d) Tutela este o sarcina personala
e) Tutela se exercita sub supravegherea, indrumarea si controlul autoritatii tutelare (art. 136 Codul familiei).
Exercitarea tutelei. Drepturile si indatoririle tutorelui.
a) Exercitarea tutelei asupra persoanei minorului.
Continutul tutelei in aceasta privinta este identic cu cel al ocrotirii copilului prin parintii firesti.
b) Exercitarea tutelei asupra bunurilor minorului.
Cand minorul nu a implinit 14 ani, tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta in actele civile.
Incetarea tutelei.
Tutela inceteaza atunci cand dispar cauzele care au dus la deschiderea ei. Astfel de situatii sunt:
implinirea varstei de 18 ani de catre minorul ocrotit;
casatoria minorei peste 16 ani si dobandirea capacitatii depline de exercitiu;
parintii minorului au fost identificati, au reaparut (in urma disparitiei sau a declararii mortii) sau li s-a ridicat sanctiunea decaderii din drepturile parintesti.
Minorul moare sau este declarat mort prin hotarare judecatoreasca definitiva
5.Raspunderea tutorelui.
Intrucat sarcina tutelei este deosebit de importanta si poate avea urmari asupra dezvoltarii psihico-fizice si sociale a persoanei ocrotite, legiuitorul a instituit raspunderea tutorelui, diferit, functie de natura si consecintele faptelor sale.
a) Raspunderea civila, care poate fi patrimoniala sau nepatrimoniala.
Raspunderea nepatrimoniala specifica este indepartarea de la tutela atunci cand savarseste un abuz, o neglijenta grava sau fapte care il, fac nevrednic de a fi tutore (art.138 alin.2 Codul familiei).
Raspunderea patrimoniala se intemeiaza pe principiile raspunderii civile delictuale prevazute de art.998-999 Cod civil.
b)Raspunderea administrativa intervine, ca si in cazul parintilor in cazul savarsirii unor contraventii.
c)Raspunderea penala poate interveni atunci cand faptele savarsite sunt grave si intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni ca: rele tratamente aplicate minorului, punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji.
Curatele reprezinta o institutie de ocrotire a minorului care are caracter temporar si subsidiar. Curatele nu este specifica ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu ci poate interveni si in cazul persoanelor capabile, care din diferite motive, nu-si pot apara interesele (art.125 Codul familiei).
In cazul minorului, curatorul este chemat sa inlocuiasca parintii firesti sau tutorele fie la incheierea anumitor acte juridice, fie la incheierea tuturor actelor presupuse de ocrotirea minorului, insa numai provizoriu.
Curatele minorului se instituie:
- cand exista contrarietate de interese intre ocrotitorul legal si minor (art.132 si 105 Codul familiei);
- cand ocrotitorul legal, parinte sau tutore este vremelnic impiedicat sa-si indeplineasca indatoririle (art.152 lit.c Codul familiei);
- cand pentru numirea sau inlocuirea tutorelui este nevoie de o perioada mai indelungata (art.139 Codul familiei);
- pana la solutionarea cererii de punere sub interdictie a minorului (art.146 Codul familiei).
Exercitarea curatelei se face aplicandu-se prin asemanare regulile prevazute la tutela minorului. Curatela inceteaza cand dispar cauzele care au dus la instituirea ei.
Bibliografie obligatorie
Ion P. Filipescu -Tratat de dreptul familiei,Ed.All, Bucuresti, 1998;
Ion. P. Filipescu - Dreptul international privat, Vol.II, Ed
"ACTAMI", Bucuresti, 1997.
Tudor R. Popescu - Dreptul familiei - Tratat, Vol. I, Ed. "Didactica si pedagogica", Bucuresti, 1965;
Adrian Pricopi - Dreptul familiei - Ed. "Lumina Lex", Bucuresti, 2004.
Bibliografie facultativa
- Constitutia Romaniei - R.A. "Monitorul Oficial", Buc., 1991;
- Codul familiei, Ed. "Lumina Lex", Buc., 1995;
- Codul civil-Decizii ale Curtii Constitutionale si ale Curtii Supreme de justitie, Ed. "Rosetti, Buc., 2001.
- Codul de procedura civila cu modificarile aduse prin OUG nr.138 din 2000, OUG 290/2000 si OUG 59/2001-Decizii ale Curtii Constitutionale si ale Curtii Supreme de Justitie,Ed."Rosetti", Buc.,2002;
- Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice;
- Legea nr.273/2004 privind noul regim al adoptiei, intrata in vigoare la 01 Ianuarie 2005;
-Legea nr.47/1993 cu privire la declansarea judeca- toreasca a abandonului de copii;
- Legea nr.21/1991 privind cetatenia romana;
- Ordonanta de urgenta a guvernului nr.26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate.
a) da ;
b) nu.
a) este un act administrativ, ofiterul de stare civila fiind un functionar al aparatului administrativ;
b) este un act civil, incheierea si inregistrarea fiind exclusiv de competenta autorititilor de stat;
c) este un act specific, in sensul ca nu este nici act civil dar nici administrativ.
a) are drept consecinta nulitatea absoluta a casatoriei incheiata initial;
b) are consecinte exclusiv in dreptul familiei, respectiv nulitatea casatoriei astfel incheiate;
c) are drept consecinta nulitatea relativa a celei de-a doua casatorii;
d) are drept consecinta nulitatea relativa a celei dintai casatorii;
e) are drept consecinta nulitatea absoluta a celei de-a doua casatorii.
a) trei, existand posibilitatea ca Primarul General al Capitalei sau Presedintele Consiliului Judetean sa acorde dispensa de rudenie, pentru rudele in linie colaterala de gradul patru;:
b) patru, existand posibilitatea ca Primarul General al Capitalei sau Presedintele Consiliului Judetean sa acorde dispensa de rudenie, pentru rudele in linie colaterala de gradul patru;:
c) patru, existand posibilitatea ca Primarul General al Capitalei sau Presedintele Consiliului Judetean sa acorde dispensa de rudenie, pentru rudele in linie dreapta de gradul patru;
d) cinci, neexistand posibilitate de dispensa de rudenie.
a) intre copiii celui care adopta si cel adoptat, in orice situatie;
b) intre cei adoptati de catre aceeasi persoana, in orice situatie;
c) intre adoptator si copiii adoptatului, neconditionat;
d) intre adoptatii de catre aceeasi persoana, cu dispensa, pentru motive temeinice.
sensul ca acestia nu au fost privati de dretul de a se casatori, o astfel de casatorie nefiind sanctionata cu nulitatea absoluta. Care este parerea dumneavoastra ?
activitate este posibila? Si in ce conditii ?
conditie de fond sau de forma ? Si de ce ?
casatoriei, in ipoteza in care aceasta nu este intemeiata, de catre cine se dispune ?
27. Existenta unui impediment la casatorie poate fi sesizat din oficiu de
catre instanta de judecata, ofiterul de stare civila nefiind indrituit a invoca din oficiu existenta vreunui impediment? Care este parerea dumneavoastra ?
28. Localitatea in care se va incheia casatoria este determinata de domi-
ciliul sau resedinta oricaruia dintre soti?
29. Casatoria nu poate fi incheiata, in nici o situatie, in afara sediului
serviciului de stare civila, avand in vedere caracterul formal si solemn
casatoriei. Astfel fiind, nu exista derogare in ceeea ce priveste locul
incheierii casatoriei. Ce parere aveti ?
30. Prin ce mijloace de proba se face dovada casatoriei ?
31. Prezumtia de paternitate, instituita prin art. 53 Cod fam, se intemeiaza
pe obligatia de fidelitate a sotiei?
32. Sotii pot locui separat? Care sunt explicatiile dumneavoastra legale ?
33. Care este numele pe care il vor purta sotii in timpul casatoriei?
34. Clasificati bunurile supuse regimului matrimonial care guverneaza relatiile patrimoniale dintre soti ?
35. Regimul comunitatii de bunuri are un caracter de exceptie, iar se-
paratia de bunuri intre soti are un caracter precumpanitor, de regula?
36.Munca femeii depusa in gospodarie si pentru educarea copiilor instituie in favoarea sa un drept de creanta si retentie ? Explicati.
39. Care sunt bunurile proprii fiecaruia dintre soti?
41.Din categoria bunurilor comune, fac parte:
a) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, intrucat si
venitul obtinut este un bun comun?
b) manuscrisele stiintifice si literare ?
c) venitul din munca si bunurile dobandite cu titlu de recompensa ?
d) imobilele, daca in actul de dobandire figureaza ambii soti ?
e) constructiile efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei ?
43.Definiti notiunea de acte de administrare in sensul dreptului familiei.
44. Definiti notiunea de acte de conservare in sensul dreptului familiei.
45. In ce sens mandatul tacit reciproc este limitat de legiuitor ?
46. Este posibila participarea sotilor, impreuna la constituirea
unei soci-
etati comerciale fara a fi necesara, in prealabil, separatia de patrimonii. Da sau Nu. Si de ce?
47. Cum se face impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei ?
48. In ce consta diferenta dintre nulitatea casatoriei si divort ?
49. Cazurile de nulitate a casatoriei se clasifica si in nulitati exprese si
virtuale. Care sunt nulitatile virtuale ?
50. In ce cazuri sunt incidente regulile nulitatii absolute, in materie de casatorie ?
51. Prezenta martorilor la incheierea casatoriei constituie o expresie a caracterului solemn al casatoriei, astfel incat lipsa acestora este sanctionata cu nulitatea. Despre ce nulitate se poate vorbi ? Si de ce aceasta ?
Nulitatea absoluta, spre deosebire de nulitatea relativa, genereaza desfiintarea, ex tunc si ex nunc a casatoriei ?
53. Care sunt efectele nulitatilor, casatoriei?
54. Ce efecte au hotararile judecatoresti prin care se pronunta nulitatea casatoriei ?
55. Ce reprezinta casatoria putativa.
56. Care sunt efectele casatoriei putative, in cazul in care ambii soti
au fost de buna-credinta ?
57. Cand inceteaza casatoria conform art. 37, alin.1 din codul familiei?
58. Incetarea casatoriei nu opereaza de drept ci trebuie solicitata si dispusa pe cale judecatoreasca, exclusiv ?
59. Desfacerea casatoriei prin divort nu poate fi pronuntata atunci cand culpa apartine sotului parat, reclament sau cand este comuna ?
60. Legiuitorul a reglementat prin art. 38 Cod fam. desfacerea casatoriei
prin acordul sotilor. Care sunt conditiile impuse de termenul cererii ?
61. Sotul alienat sau debil mintal, pus sub interdictie va putea figura in procesul de divort personal sau prin reprezentant ?
Daca instanta, ca urmare a probatoriului administrat, constata existenta numai a culpei reclamantului, si daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, actiunea reclamantului urmeaza a fi admisa totusi. Este adevarat sau fals ?
63. Prin derogare de la dreptul comun in materia competentei teritoriale,
competenta solutionarii cererii de divort, carei instante ii revine ?
a) au obligatia de a se prezenta personal sau pot fi asistate de avocat;
b) pot fi reprezentate de avocat, in orice situatie;
c) pot folosi interogatoriul ca mijloc de a dovedi motivele de divort
65. In ce situatii cererea de divort se respinge ca nesustinuta?
In procesele de divort se poate solicita incuviintarea probei testimoniale cu rudele si afnii pana in gradul ?
Hotararea de divort poate fi atacata cu apel sau recurs? Si in ce termen ?
Cand potrivit legislatiei romane, casatoria se considera desfacuta ?
Care sunt efectele desfacerii casatoriei ?
Definiti notiunea de rudenie in linie dreapta.
Ce reprezinta notiunea de afinitate ?
Existenta concordanta a certificatului de nastere si a folosintei starii
cvile creeaza prezumtia relativa ca starea civila aratata astfel ( filiatia fata de mama) corespunde realitatii. Ce parere aveti ?
Recunoasterea maternitatii este un act atributiv sau declarativ de filiatie si produce efecte "ex nunc"?
Cine ivesteste instanta cu actiunea pentru stabilirea maternitatii ?
Actiunea pentru stabilirea maternitatii se prescrie sau nu si in ce termen ?
Caracteristic actiunii in tagada paternitatii este faptul ca :
a) titularul este sotul sau procurorul;
b) instanta trebuie investita cu aceasta in termen de 1 an de la
data cand sotul mamei cunoaste nasterea copilului;
c). instanta trebuie investita in termen de 6 luni de la data cand
sotul mamei cunoaste nasterea copilului.
In ipoteza admiterii actiunii in tagada paternitatii, copilul devine, ex
Nunc (pentru viitor) copil din afara casatoriei ?
Cui apartine actiunea de stabilire a paternitatii si in ce termen se face ?
Definiti notiunea de adoptie.
In vederea incheierii actului juridic al adoptiei este necesar si acordul de vointa al adoptatului. Care este limita legala de varsta a acestuia ?
In ce forma si termen consimtamantul parintilor firesti, cu privire la adoptie, trebuie exprimat ?
O conditie de fond primordiala la adoptie o constituie diferenta de
varsta dintre adoptat si adoptator. Care este acesta ?
Cel care urmeaza sa fie adoptat poate sa aiba capacitate deplina de
Exercitiu sau nu ?
Competenta materiala in materia adoptiei apartine: judecatoriei, tribunalului sau curtii de apel ?
Care sunt efectele adptiei cu privire la relatiile de familie ?
a). nasterea rudeniei de sange;
b). adoptatorul va avea domiciliul la adoptat si va primi numele
adoptatului;
c). nasterea rudeniei civile.
86. Este nula adoptia intre rude colaterale ?
87. Efectele desfacerii adoptiei se produc pentru trecut "ex tunc" dar si "ex nunc" sau numai pentru viitor ?
88. Definiti obligtia legala de intretinere.
89. Copilul care a fost intretinut cel putin 10 ani de sotul parintelui este la randul sau obligat a presta intretinere acestuia ?
Care sunt caracterele obligatiei de intretinere ?
Este creanta de intretinere exceptata de la regula compensatiei legale ?
In ce situatii obligatia de intretinere este unilaterala ?
Obligatia de intretinere este o obligatie:
a) uno ictu;
b) cu executare succesiva;
c) invariabila;
d) indivizibila.
Cat timp fostul sot, din vina caruia s-a desfacut casatoria este indreptatit la intretinere (data fiind incapacitatea sa de a munci) ?
Cat timp descendentul major aflat in continuarea studiilor este indreptatit la intretinere din partea parintilor sai ?
De la ce moment se datoreaza pensia de intretinere?
Hotararile judecatoresti date in materia intretinerii se bucura de autoritate de lucru judecat, in sensul ca nu se poate da o noua hotarare, iar in ipoteza in care se formuleaza o noua cerere introductiva de instanta, se poate invoca aceasta exceptie. Este adevarat sau nu ?
Definiti notiunea de tutela a minorului.
De catre cine se poate face numirea tutorelui ?
Curatela se instituie, cand ?
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |