 |  |
|
In scopul nerespectarii conditiilor de fond si de forma cerute de lege pentru incheierea valabila a unei casatorii, sanctiunea care intervine este nulitatea casatoriei.
S-a pus problema daca in afara cazurilor expres prevazute de lege mai exista si alte cazuri de nulitati (virtuale). Astfel, literatura de specialitate si practica judiciara admite alte doua cazuri de nulitate:
casatoria fictiva
casatoria intre persoane al caror sex nu este diferentiat
Prin derogare de la dreptul comun, legea poate admite ca valabila si casatoria incheiata cu nerespectarea varstei cerute de lege (daca sotul care nu avea 18 ani i-a implinit intre timp sau daca sotia a ramas insarcinata sau a dat nastere unui copil).
|
v Nerespectarea sau neindeplinirea altor cerinte de fond sau de forma cerute de lege, in afara celor mentionate, nu duce la nulitatea casatoriei, ci doar la tragerea la raspundere disciplinara a delegatului de stare civila (de exemplu incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului de 10 zile). |
Efectele retroactive ale nulitatii retroactive sunt inlaturate fata de sotul de buna credinta (prin reglementarea casatoriei putative).
Nulitatea nu produce efecte fata de copiii rezultanti dintr-o casatorie care a fost desfiintata.
Ca si in dreptul comun, nulitatea poate fi de doua feluri:
a) nulitate absoluta
b) nulitate relativa.
Insa intre aceste doua feluri de nulitati exista unele deosebiri in ceea ce priveste distinctia (in dreptul familiei, in cazul nulitatii absolute, casatoria poate fi mentinuta prin confirmare de catre parti, in unele cazuri).
Sanctiunea nulitatii absolute a casatoriei intervine in urmatoarele cazuri:
A. casatoria a fost incheiata cu nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (18 ani la barbati si 16 ani la femei ori in mod exceptional 15 ani) - art. 19 din Codul familiei.
Totusi aceasta nulitate poate fi acoperita, conform art. 20 / Codul familiei., in urmatoarele cazuri:
sotul care nu avea varsta legala la casatorie, a implinit-o pana la constatarea nulitatii;
sotia a ramas insarcinata;
sotia a dat nastere unui copil, pana la constatarea nulitatii.
B. casatoria a fost incheiata de o persoana deja casatorita (art. 5 si 19 / Codul familiei.)
Aceasta nulitate are drept scop apararea principiului monogamiei casatoriei.
Conform art. 5 / Codul familiei.: "este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita".
Cea de-a doua casatorie este lovita de nulitatea absoluta, chiar daca prima casatorie a incetat sau a fost desfacuta prin divort dupa data incheierii celei de-a doua.
Declararea nulitatii absolute a casatoriei pentru bigamie presupune intrunirea cumulativa a doua conditii:
- existenta unei casatorii anterioare a unuia dintre soti, neincetata sau nedesfacuta prin divort
- cea de-a doua casatorie s-a incheiat conform legii
O situatie deosebita este reglementata de art. 22 / Codul familiei.: "in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte s-a anulat, casatoria cea noua ramane valabila".
Insa, daca sotul celui declarat mort a fost de rea-credinta, atunci cea de-a doua casatorie este nula prin bigamie.
C. casatoria incheiata intre persoane care sunt rude in gradul prohibit de lege (art. 6 si art. 19 din Codul familiei.)
Este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la gradul al patrulea inclusiv. Dar pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea este permisa (insa doar dupa ce au obtinut incuviintarea prealabila) - art. 6 alin 2 din Codul familiei.
D. casatoria incheiata intre cel care adopta sau ascendentii lui pe de o parte si cel adoptat ori descendentii lui pe de alta parte (art. 7 lit a si art. 19 din Codul familiei.)
Art. 7 lit a / Codul familiei. prevede:
"Este oprita casatoria intre cel care infiaza sau ascendentii lui pe de o parte si cel infiat sau descendentii acestuia, pe de alta parte".
E. casatoria incheiata de o persoana aflata in stare de alienatie sau debilitate mintala, precum si lipsita vremelnic de discernamant (art. 9 si art. 19 din Codul familiei.)
Casatoria incheiata in situatiile prevazute este lovita de nulitate absoluta doar daca boala psihica a existat inainte de incheierea casatoriei.
Daca starea de alienatie sau debilitate mintala a survenit dupa incheierea casatoriei, ea poate constitui doar motiv de divort, formulat de oricare dintre soti (art. 38 alin 2 din Codul familiei.).
Chiar daca unul dintre soti a cunoscut boala psihica a celuilalt sot la incheierea casatoriei, sanctiunea intervenita este tot cea a nulitatii absolute.
Nulitatea absoluta intervine si in cazul lipsei vremelnice a discernamantului unui sot, doar daca casatoria a fost incheiata in acest timp (a absentei discernamantului).
F. casatoria incheiata cu lipsa consimtamantului sotilor (art. 16 si 19 / Codul familiei.)
Art. 16 din Codul familiei. prevede: "casatoria se incheie prin consimtamantul viitorilor soti".
G. casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor de forma privitoare la caracterul solemn al casatoriei si la publicitatea casatoriei
Viitorii soti trebuie sa fie prezenti impreuna in fata ofiterului de stare civila, la sediul serviciului de stare civila, pentru a-si da consimtamantul in mod public (art. 16 / Codul familiei.).
Art. 13 / Codul familiei., introdus prin Legea nr. 23 din 26 ianuarie 1999, prevede: "in aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila va dispune publicarea acesteia prin afisarea in extras, intr-un loc special amenajat, la sediul Primariei unde urmeaza sa se incheie casatoria".
H. casatoria incheiata de catre un delegat de stare civila necompetent
Codul familiei nu prevede in mod expres aceasta cauza de nulitate absoluta, insa ea rezulta implicit din textele articolelor 3 si 11, conform carora numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor sotilor.
Casatoria este lovita de nulitate absoluta atat atunci cand este incheiata intre persoane de acelasi sex, cat si atunci cand sexul nu este suficient precizat (hermafroditism).
J. casatoria incheiata fictiv
Atunci cand casatoria a fost incheiata in alte scopuri, in afara celui de a intemeia o familie, ea este considerata fictiva. Sanctiunea care intervine este cea a nulitatii absolute, insa ea poate fi acoperita prin stabilirea de raporturi conjugale normale intre parti si prin intemeierea unei familii reale.
Nulitatea relativa intervine atunci cand consimtamantul a fost viciat prin eroare, dol sau violenta.
Eroarea
Casatoria fiind un act juridic "intuitu personae", eroarea poate fi doar cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot. Doar acest caz constituie o cauza de nulitate relativa a casatoriei.
Dolul
Dolul este o forma de eroare, insa daca in primul caz eroarea era
spontana, in acest caz ea este provocata prin mijloace, manopere viclene.
Pentru ca dolul sa constituie motiv de anulare a casatoriei, trebuie sa fi fost determinant la manifestarea consimtamantului celuilalt, in vederea incheierii casatoriei.
Frecvent dolul apare sub forma "dol prin reticenta", care consta in omisiunea cu bunastiinta a unui sot da a-i comunica celuilalt sot elementele de fapt esentiale in ceea ce priveste formarea consimtamantului acestuia.
De exemplu: desi unul din soti suferea de o boala psihica (debilitate, alienatie mintala) a prezentat celuilalt sot un certificat prenuptial fals, care ascundea acest lucru constituie o forma de dol. Trebuie sa se probeze insa ca sotul si-a cunoscut boala grava si ca in mod voit nu a comunicat-o celuilalt sot.
De asemenea constituie motiv de anulare relativa a casatoriei ascunderea starii de gravitate de catre viitoarea sotie, necomunicarea de catre unul din viitorii soti a neputintei patologice de a procrea sau de a realiza actul sexual.
In aceste cazuri dovada in fata instantei judecatoresti trebuie facuta de sotul facuta victima.
Violenta
Violenta reprezinta amenintarea fizica sau psihica a unei persoane in
scopul de a o determina sa incheie o casatorie.
Insa, datorita procedurii de incheiere a casatoriei este mai greu sa se demonstreze acest viciu de consimtamant.
La fel ca si in dreptul comun violenta exercitata trebuie sa aiba un anumit grad de intensitate si de gravitate, care sa-l puna pe cel in cauza de a nu se putea opune casatoriei.
Actele de violenta trebuie analizate atat obiectiv cat si subiectiv, tinand cont de cerintele conjuncturale ale victimei, cat si de starea psihica in care se afla.
EFECTELE NULITATII CASATORIEI
|
v Casatoria poate fi declarata nula numai prin hotarare judecatoresca. Nulitatea casatoriei trebuie ceruta pe calea actiunii, neputand fi declarata daca a fost invocata prin mijlocul exceptiei. |
Ambele feluri de nulitate produc aceleasi efecte, adica desfiinteaza cu efect retroactiv casatoria, ea producand consecinte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut.
Astfel drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre soti sunt considerate ca nu au existat in trecut, iar pentru viitor ele inceteaza.
CASATORIA PUTATIVA
In cadrul casatoriei putative, sotul de buna-credinta pastreaza calitatea de sot dintr-o casatorie valabila.
Casatoria putativa este reglementata in art. 23 din Codul familiei. In acest articol se precizeaza ca sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei, declarata nula sau anulata, pastreaza pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
In aceasta materie, prin buna-credinta se intelege faptul ca acea persoana nu a cunoscut cauza nulitatii casatoriei.
Buna-credinta trebuie sa existe in momentul incheierii casatorie, caci in functie de acest moment se apreciaza conditiile de validitate ale casatoriei. Reaua-credinta survenita dupa acest moment nu are influenta asupra putativitatii casatoriei.
In ceea ce priveste dovada relei-credinte, se aplica regula din dreptul comun, conform careia cel care o invoca are obligatia de a o proba. Dovada se face cu orice mijloc de proba. Beneficiul casatoriei putative poate fi invocat de sotul de buna-credinta in cadrul procesului declansat pentru desfiintarea casatoriei.
Efectele casatoriei putative
1. Ambii soti sunt de buna-credinta.
Cand ambii soti sunt de buna-credinta, desfiintarea casatoriei produce efecte numai pentru viitor.
Prin urmare, pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se declara nulitatea casatoriei, sotilor le este recunoscuta aceasta calitate. In virtutea acestui beneficiu, pana la aceasta data, casatoria isi produce efectele cu toate drepturile si obligatiile personale care decurg din aceasta. In consecinta, incalcarea obligatiei de fidelitate in aceasta perioada reprezinta adulter iar sotul care si-a schimbat numele prin casatorie va reveni la numele anterior. In ceea ce priveste relatiile patrimoniale, bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune. De asemenea, intre soti a existat obligatie de intretinere valabila. In cazul decesului unuia dintre soti inainte de declararea nulitatii casatoriei, celalalt sot are vocatie succesorala.
De asemenea, sotul care, la data incheierii casatoriei, nu a avut varsta de 18 ani, a dobandit, conform art. 8 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954, capacitate deplina de exercitiu. Daca declararea nulitatii casatoriei intervine inainte de varsta majoratului, el isi mentine capacitatea deplina de exercitiu, deoarece capacitatea nu se poate pierde decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege asa cum reiese din art. 6, Decretul nr. 31/1954.
Din punct de vedere patrimonial, efectele declararii nulitatii casatoriei sunt supuse regulilor de la divort.
Astfel, comunitatea de bunuri a existat deoarece bunurile au fost dobandite in timpul casatoriei; in cazul in care unul dintre soti decedeaza pana la data ramanerii definitive a hotararii declarative a nulitatii casatoriei, celalalt sot are dreptul la mostenirea lasata de defunct.
2. Numai unul din soti este de buna-credinta.
Sotul de buna-credinta pastreaza aceasta calitatea pana la data desfiintarii casatoriei. Pornind de la aceasta afirmatie decurg urmatoarele consecinte:
- obligatia de sprijin moral a existat numai in privinta sotului de buna-credinta.
- daca acest sot si-a schimbat numele prin casatorie, nu-l mai poate purta dupa desfiintarea ei.
- sotul de buna-credinta care a beneficiat de prevederile art. 8 din Decretul nr. 31/1954, dobandind astfel capacitate deplina de exercitiu, pastreaza capacitatea deplina si dupa declararea nulitatii casatoriei.
- sotul de buna-credinta beneficiaza de comunitatea de bunuri.
- de asemenea, sotul de buna-credinta beneficiaza de obligatia de intretinere.
- daca sotul de rea-credinta decedeaza, pana la desfiintarea casatoriei, sotul de buna-credinta are dreptul la mostenirea defunctului.
3. Relatiile dintre parinti si copii.
Desfiintarea casatoriei nu produce efecte cu privire le situatia legala a copilului.
Dreptul de mostenire exista intre parinti si copii.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
| Documente similare: |
Cauta document |