Continutul drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor romani

Continutul drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor romani

Inviolabilitatile

1. Dreptul la viata, dreptul la integritate fizica, dreptul la integritate psihica

sunt prevazute de art. 22 din Constitutie

nu trebuie confundate intre ele din punct de vedere juridic

dreptul la viata

este cel mai natural drept al omului

este unul dintre cele mai vechi drepturi consacrate juridic

Declaratia Universala a Drepturilor Omului (DUDO) - prevede in art. 3 faptul ca "orice om are dreptul la viata, libertate si la inviolabilitatea persoanei"

Art. 22  din Constitutie ia in considerare viata persoanei in sensul fizic al acesteia, aspect punctat si de alin. 3 din art. 22 care prevede interzicerea pedepsei cu moartea. Aceasta este o interdictie absoluta.

dreptul la integritate fizica

Orice atingere adusa integritatii fizice, ce se impune din considerente de ordin social, poate fi luata doar in baza unor reglementari legale cu conditia respectarii dreptul constitutional prevazut de art.53 din Constitutie (caracterul de exceptie al restrangerii exercitiului unor drepturi)

dreptul la integritate psihica

Sub aspect juridic este ocrotit si elementul psihic, nu doar cel fizic

Apararea acestor 3 drepturi implica interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante

Astfel de prevederi exista si in art. 5 al DUDO

Prevederile art. 22 din Constitutie sun valabile pentru toate subiectele de drept, indiferent ca acestea sunt autoritati publice, societati comerciale sau cetateni, spre exemplu

Din prevederile acestui articol rezulta si obligatia generala si corelativa a tuturor cetatenilor de a respecta aceste drepturi

2. Libertatea individuala

Este prevazuta de art. 23 din Constitutie

De fapt acest articol foloseste 2 notiuni: libertatea individuala si siguranta persoanei, notiuni care nu trebuie sa fie confundate

Acest drept exprima faptul ca libertatile nu trebuie reglementate doar in totalitatea lor, ci si fiecare in parte

Libertatea individuala are-n vedere: libertatea fizica a persoanei, dreptul unei persoane de se comporta si misca liber, dreptul de a nu fi tinut in sclavie, detinut decat in cazurile prevazute expres de Constitutiei si de legi.

este expresia starii naturale a omului

exercitarea acestei libertati nu trebuie sa contravina ordinii de drept

nici actiunile autoritatilor publice, in cazul incalcarii ordinii de drept, nu trebuie sa ingradeasca excesiv aceasta libertate - aici apare notiunea de siguranta a persoanei (= ansamblul garantiilor care asigura ca masurile luate de stat in cazul incalcarii ordinii de drept, sa nu fie ilegale)

aceste garantii permit realizarea faptelor anti-sociale, asigurarea ocrotirii juridice a individului, dar si a drepturilor si a libertatilor acestuia

art. 23 prevede, in alin. 2,  ca perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege, adica doar in acele situatii in care autoritatile publice sunt competente conform legilor in vigoare

perchezitia - este un mijloc de proba

notiunea, conditiile in care se efectueaza, procedura care trebuie urmata, etc sunt detaliate de art. 100 - art. 111 din Codul de Procedura Penala

este de doua feluri: perchezitie corporala care, potrivit art. 100 alin. 5 din Codul de Procedura Penala, poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator, si perchezitie domiciliara care, potrivit art. 100 alin. 3, spre deosebire de cea anterior amintita, poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau in cursul judecatii

retinerea - este o masura procesual-penala preventiva, conform art. 136 alin.1 lit.a din Codul de Procedura Penala

este permisa doar in cazurile si cu procedura stabilita de lege, respectiv de art. 143 si 144 din Codul de Procedura Penala

conform art. 23 alin.3 din Constitutie aceasta masura nu poate depasi 24 de ore

trebuie adusa la cunostinta imediata a persoanei respective, la fel ca si motivele care au stat la baza luarii acestei masuri, in limba pe care persoana respectiva o cunoaste

in momentul in care situatia pentru care a fost dispusa aceasta masura a incetat, eliberarea persoanei este obligatorie si imediata

arestarea - conform art. 136 alin. 1 lit. d din Codul de Procedura Penala, si aceasta este tot o masura procesual-preventiva, iar dispozitiile care dezvolta aceasta norma, cat si normele constitutionale sunt art. 146-160 indice b din Codul de Procedura Penala

conform art. 23 alin. 4 din Constitutie aceasta se poate dispune doar de catre judecator si numai in cursul procesului penal

durata acestei masuri este de cel mult 30 de zile, iar daca aceasta a fost dispusa in timpul urmaririi penale, ea se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. Pe de alta parte, in faza de judecata, conform art. 23 alin. 6 din Constitutie, instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta de judecata constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. Incheierile prin care instanta dispune masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.

Judecatorul trebuie sa motiveze hotararea prin care dispune luarea acestei masuri

Asadar o astfel de masura poate fi luata doar atunci cand exista motive legale

Alte reguli privind masura arestarii preventive:

o  Celui arestat, precum si celui retinut, i se aduc de indata la cunostinta motivele arestarii, respectiv ale retinerii,

o  Acestea se comunica in cel mai scurt timp cu putinta, iar in cazul retinerii se aduc la cunostinta de indata

o  Aceste motive se comunica in limba pe care invinuitul sau inculpatul o intelege

o  Este obligatorie prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu, in momentul comunicarii tuturor celor expuse mai sus

o  Aceste reguli sunt imperative

persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune, acestea sunt garantii ale prezumtiei de nevinovatie, dar si forme ale liberarii provizorii

nu trebuie ignorat un principiu constitutional esential pentru tot ceea ce presupune un proces penal, si anume prezumtia de nevinovatie de care orice persoana beneficiaza pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare. Trebuie retinut, insa, ca aceasta este o prezumtie relativa, si nu absoluta.

Pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, iar, in urma revizuirii Constitutiei, sanctiunile privative de libertate nu pot sa fie decat de natura penala, in cazul faptelor care nu au un astfel de caracter penal exista sanctiuni de natura pecuniara, munca in folosul comunitatii, etc.

Trebuie sa retinem ca art. 23 stabileste 3 reguli fundamentale: prezumtia de nevinovatie, legalitatea pedepsei si dispunerea arestarii preventive doar de catre instanta de judecata.

3. Dreptul aparare

este prevazut de art. 24 din Constitutie

se afla in stransa legatura cu libertatea individuala si cu siguranta, securitatea persoanei

are 2 acceptiuni:

o  una larga - reprezentand totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care ofera persoanei posibilitatea de a se apara impotriva acuzatiilor ce i se aduc, sa constate invinuirile, sa scoata la iveala nevinovatia sa

o  una restransa - cuprinzand doar posibilitatea folosirii unui avocat

este stabilita regula constitutionala conform careia partile au dreptul la asistenta din partea unui avocat, ales sau numit din oficiu

exista si procese in care asistenta avocatului este obligatorie, aceste situatii fiind expres prevazute de lege. Art. 171 din Codul de Procedura Penala prevede situatiile in care asistenta juridica este obligatorie, astfel sunt mentionate, spre exemplu: situatia in care organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea sau situatia in care este vorba despre cauze in care legea prevede infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare. Asistenta juridica este obligatorie atunci cand persoana este minora.

Constitutia prevede obligatorie asistenta juridica din partea unui avocat atunci cand persoanei se comunica invinuirea

4. Dreptul la libera circulatie

este prevazut de art. 25 din Constitutie

prin intermediul acestuia este asigurata libertatea de miscare a persoanei

Constitutia are in vedere libera circulatie pe teritoriul Romaniei, dar si libera circulatie in afara teritoriului tarii

Aceasta libertate nu poate fi absoluta, restrictiile trebuind sa fie expres prevazute de lege

Acest articol prevede ca fiecare cetatean are dreptul de a circula nestanjenit pe teritoriul statului roman si de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate

Prin acest text constitutional s-a garantat posibilitatea oricarui cetatean roman de a emigra si de a reveni in tara, fara a fi pasibil de o eventuala sanctiune

Documentele juridice internationale prevad ca nici unui cetatean nu-i poate fi interzis, in mod arbitrar, dreptul de a intra in propria tara, asa cum nici un cetatean nu poate fi expulzat in mod arbitrar

Reglementarile privind actele de stare civila a persoanei nu pot fi considerate restrictii la libera circulatie a persoanei

5. Dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private

este prevazut de art. 26 din Constitutie

reflecta respectarea personalitatii omului, aspect mentionat chiar de art. 1 alin. 3 din Constitutie

cele 3 notiuni - viata intima, viata familiala, viata privata - sunt intr-o corelatie  indisolubila

nimeni nu se poate amesteca in acestea decat cu acordul explicit si liber exprimat al persoanei

desi este unul dintre cele "mai naturale, mai imprescriptibile si mai inalienabile" drepturi, acest drept este inscris in documente, in Constitutii destul de tarziu

este cunoscut si sub denumirea de libertate corporala sau dreptul persoanei de a dispune de corpul sau

dreptul persoanei de a dispune de ea insasi cuprinde 2 aspecte:

o  numai persoana poate dispune de ea insasi

o  prin exercitarea acestui drept, persoana nu trebuie sa aduca atingere celorlalti

6. Inviolabilitatea domiciliului

este prevazuta de art. 27 din Constitutie

presupune doua aspecte:

o  inviolabilitatea domiciliului

o  libertatea de alegere a domiciliului

inviolabilitatea domiciliului presupune interdictia patrunderii unei persoane straine in domiciliu

acest drept are in vedere atat domiciliul, cat si resedinta pentru ca in sens constitutional domiciliul le cuprinde pe amandoua

nu va trebui sa confundam, insa, notiunea de domiciliu cu cea de proprietate (asadar chiar si in cazul in care un bun imobil detinut in proprietate de o persoana este inchiriat, patrunderea in mod nelegal in acest imobil locuit de chirias este o atingere adusa acestui drept constitutional)

o persoana poate patrunde intr-un domiciliu care nu este al sau in doua situatii:

o  Atunci cand persoana domiciliata in acel spatiu ii permite acest lucru

o  Atunci cand, desi nu are permisiunea persoanei care locuieste in acel imobil, poate patrunde, dar doar in situatiile expres prevazute de lege, in primul rand de Constitutie. Astfel de situatii sunt urmatoarele: executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti; inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; apararea securitatii nationale sau a ordinii publice; prevenirea raspandirii unei epidemii

acest articol completeaza mentiunile facute la art. 23 din Constitutie cu privire la perchezitia domiciliara - aceasta fiind una dintre situatiile cand, in mod legal, poate fi adusa atingere acestui drept -. Astfel, se mentioneaza, la alin. 3 si 4 ale art. 27, ca perchezitia nu poate fi dispusa decat de judecator, aceasta  se efectueaza doar in conditiile si in formele prevazute de lege, nu poate fi efectuata pe timpul noptii, decat in cazul infractiunilor flagrante.

Drepturile si libertatile social - economice si culturale

1. Dreptul la invatatura

este prevazut de art. 32 din Constitutie

este in acelasi timp si o indatorire prin existenta obligativitatii anumitor forme de invatamant

invatamantul trebuie sa fie astfel organizat incat sa asigure sanse egale tuturor cetatenilor folosind doar criteriul competentei profesionale si neajungandu-se la discriminari

acest articol stabileste formele de organizare ale invatamantului: invatamant general obligatoriu, invatamant liceal, invatamant profesional, invatamant superior, putand exista si alte astfel de forme, cu conditia ca acestea sa fie prevazute de lege si sa nu fie neconstitutionale

exista 3 categorii de institutii de invatamant: private (particulare), publice si confesionale, acestea trebuind sa fie organizate conform legii

institutiilor superioare de invatamant - universitatilor - le este garantata autonomia universitara, indiferent daca acestea sunt private sau publice

invatamantul de stat este gratuit conform legii, statul oferindu-le copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, posibilitatea de a beneficia, conform legii, de burse sociale de studii

invatamantul religios poate fi:

o  organizat de culte - caz in care se asigura libertatea constiintei

o  organizat in scolile de stat - este facultativ, este conform propriilor convingeri, se desfasoara in limba oficiala a statului

limba romana este cea in care se desfasoara toate formele de invatamant, minoritatile nationale avand dreptul de a-si folosi propria limba, limba materna, in anumite conditii stabilite de lege

2. Dreptul la ocrotirea sanatatii

este prevazut de art. 34 din Constitutie

acest drept implica si eforturile statului si, implicit, obligatiile acestuia:

o  scaderea mortalitatii, in special a celei infantile

o  profilaxia si tratamentele diverselor maladii

o  asigurarea serviciilor medicale

legea este cea care stabileste controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale

3. Dreptul la munca si la protectia sociala

este prevazut de art. 41  si de art. 42 din Constitutie

este un drept inerent fiintei umane, este natural si imprescriptibil

acest drept include: libertatea alegerii profesiei, meseriei, ocupatiei; libertatea alegerii locului de munca; protectia sociala a muncii, dreptul la negocieri colective

statul are obligatia de a asigura toate masurile ca acest drept sa poata fi exercitat

salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala care privesc:

o  securitatea si sanatatea salariatilor

o  regimul de munca al femeilor si tinerilor

o  instituirea unui salariu minim brut pe tara

o  repausul saptamanal

o  concediul de odihna platit

o  prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale

o  formarea profesionala

o  alte situatii specifice prevazute de lege

durata normala a zile de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore., iar, in cazul in care intr-un anumit loc de munca nu se poate lucra atatea ore, in medie pe zi, trebuie ca intr-o saptamana sa fie lucrate 40 de ore. Angajatorul trebuie sa asigure o limitare rezonabila a duratei de munca. Tot acesta trebuie sa asigure conditii de munca juste si favorabile.

Sunt excluse sclavia, munca fortata sau obligatorie. Conform art. 42 alin. 2 din Constitutie nu constituie munca fortata:

o  Activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta

o  Munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata

o  Prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege

conform principiul egalitatii in drepturi, de fapt ca o aplicatie a acestuia,  femeile si barbatii trebuie sa beneficieze la munca egala de acelasi salariu

alin. 5 al art. 41 garanteaza caracterul obligatoriu al conventiilor colective , conventii formulate in urma exercitarii dreptului la negocieri colective in materie de munca. In aceste conditii putem afirma, fara putinta de tagada, faptul ca aceste contracte colective de munca sunt izvor formal de drept in dreptul nostru.

.4. Dreptul la greva

este prevazut de art. 43 din Constitutie

greva presupune incetarea colectiva si voluntara a muncii de catre salariati, incetare prin care se urmareste obtinerea, prin constrangere, a modificarii conditiilor de munca si de viata

greva intervine atunci cand celelalte mijloace de negociere au esuat

grevele pot fi declarate doar de salariati pentru a-si apara interesele economice, profesionale si sociale, in conditiile si limitele stabilite de legea conflictelor de munca

grevele nu pot fi considerate licite daca au ca scop apararea unor interese politice

legea conflictelor de munca trebuie sa prevada, fapt pe care il si face, garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate

5. Dreptul de proprietate privata

este prevazut de art. 44 din Constitutie

acest drept cuprinde: dreptul persoanei fizice de a dobandi o proprietate, dreptul de a o folosi, dreptul de a dispune de aceasta, dreptul de a transmite dreptul de proprietate

dreptul de proprietate si creantele asupra statului sunt garantate, continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.

proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal, indiferent de titular; cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor doar: in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de legea organica in materie, dar si prin mostenire legala.

Interdictia dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre straini si apatrizi este de veche traditie constitutionala in Romania si s-a fondat pe ideea de protectie a teritoriului ca parte constitutiva a statului, acesta fiind ca si celelalte componente ale statului, inalienabil si indivizibil. O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana aceste reguli nu dispar, ci, din contra, ele vor atinge un nivel institutional mai inalt. Mai mult decat atat exista si o garantie a pastrarii acestor principii: aderarea la Uniunea Europeana, tratatele internationale, reciprocitatea, legea organica, mostenirea legala. In orice alte situatii dobandirea terenurilor catre straini si apatrizi este interzisa.

Exproprierea poate avea loc doar daca sunt respectate niste conditii:

o  Sa fie lucrari de interes general, pentru care autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, altfel spus sa existe o cauza de utilitate publica definita prin lege

o  Proprietarul sa fie despagubit pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii, aceasta despagubire trebuie sa fie prealabila si justa

acest drept obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Garantiile constitutionale ale dreptului de proprietate privata sunt:

o  Interzicerea confiscarii averii dobandite in mod licit, caracterul licit al acesteia se prezuma. Este vorba despre o prezumtie relativa. Pe de alta parte, in mod evident, insa numai in conditiile legii, bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni sau din contraventii pot fi confiscate

o  Interzicerea nationalizarii sau a oricaror altor masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor dreptului de proprietate.

6. Dreptul la mostenire

este prevazut de art. 46 din Constitutie care specifica doar faptul ca acesta este garantat

normele dreptului civil vor dezvolta aceste prevederi

7. Dreptul la un nivel de trai decent

este prevazut de art. 47 din Constitutie

statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala care sa asigure cetatenilor un astfel de nivel de trai

acest nivel de trai se realizeaza prin munca cetateanului, dar statul trebuie sa contribuie la imbunatatirea acestor conditii prin masurile enuntate mai sus

cooperarea internationala joaca un rol important in realizarea acestui drept

acest drept ar trebui sa cuprinda: dreptul la conditii rezonabile de existenta si la ameliorarea lor continua si dreptul la hrana, imbracaminte si locuinta satisfacatoare

Constitutia noastra precizeaza ca cetatenii romani au: dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, dreptul la ajutor de somaj, dreptul la masuri de asistenta sociala

astfel s-a introdus un element inovator - institutionalizarea asistentei sociale - ca dimensiune moderna a masurilor necesare pentru asigurarea unui trai decent

8. Dreptul la casatorie

art. 48 din Constitutie garanteaza libertatea casatoriei liber consimtite

familia trebuie sa se bazeze pe egalitatea femeii si a barbatului

parintilor le revine obligatia constitutionala de crestere, educare si instruire a copiilor indiferent daca sunt din sau din afara casatoriei

casatoria religioasa este facultativa, dar trebuie sa fie precedata de cea civila

9. Dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta

este prevazut de art. 49 din Constitutie

exista obligatia corelativa a statului de a asigura conditiile necesare pentru realizarea acestui drept, astfel autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.

este interzisa exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala. Minorii pot fi angajati doar daca au varsta de peste 15 ani.

Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap, putand fi stabilite si alte forme de protectie sociala a copiilor si tinerilor prin lege.

10. Dreptul persoanelor handicapate la o protectie speciala

Acest articol, prin revizuirea Constitutiei, a redefinit la alin. 2 politica statului in acest domeniu astfel: statul asigura realizarea unei politici sociale nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

Reglementarea este actualizata corespunzator conceptiei normative din statele Uniunii Europene si se da astfel un continut foarte clar egalitatii sub aspectul discriminarii pozitive, permitand persoanelor cu handicap sa participe la viata comunitatii.

11. Accesul la cultura

este garantat in conditiile legii, fiind prevazut de art. 33 din Constitutie

este garantat astfel un drept nou - ce presupune libertatea individului de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale

statul, pentru ca individul sa-si poata realiza acest drept, trebuie:

o  sa asigure pastrarea identitatii spirituale

o  sa sprijine cultura nationala

o  sa stimuleze artele

o  sa protejeze si sa conserve mostenirea culturala

o  sa sprijine dezvoltarea creativitatii contemporane

o  sa promoveze valorile culturale si artistice ale Romaniei in lume

12. Dreptul la un mediu sanatos

este prevazut de art. 35 din Constitutie

este recunoscut de catre stat fiecarei persoane dreptul la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic

statul va asigura cadrul legislativ necesar pentru exercitarea acestui drept

persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator, practic, in acest mod a aparut o noua indatorire

este un drept de a treia generatie

nu este suficienta doar contributia statului roman pentru realizarea acestui drept, fiind necesara cooperarea internationala pentru a putea avea un mediu inconjurator sanatos

13. Libertatea economica

este prevazuta de art. 45 din Constitutie

existenta unei economii de piata, bazata pe libera initiativa, unde dreptul de proprietate privata este garantat si ocrotit, iar proprietatea privata este inviolabila, libertatea economica trebuie sa fie un drept fundamental

Constitutia Elvetiei prevede ca o astfel de libertate presupune: libertatea alegerii profesiei, liberul acces la o activitate economica lucrativa privata, liberul exercitiu al acestei activitati

Asadar orice persoana are accesul liber la o activitate economica, libera initiativa, iar  exercitarea acestora in conditiile legii este garantata

Drepturile exclusiv politice

Aici sunt incluse drepturile cetatenilor romani care au ca obiect participarea cetatenilor la conducerea statului, la guvernare. Acestea sunt drepturile electorale care vor fi studiate in detaliu la capitolul intitulat "Sistemul electoral".

Aceste drepturi sunt: dreptul de vot, prevazut de art. 36 din Constitutie, si dreptul de a fi ales, prevazut de art.37 din acelasi act normativ.

Drepturile si libertatile social - politice

1. Libertatea constiintei

- aceasta presupune posibilitatea cetateanului de a avea si de a exprima public o conceptie a sa despre lumea inconjuratoare

- este prevazuta de art. 29 din Constitutie

- libertatea constiintei cuprinde, pe langa alte libertati, precum cea a gandirii sau cea a opiniilor sau cea a cuvantului, sau cea de asociere, si libertatea religioasa

- aceste libertati pot fi exprimate, din punct de vedere juridic, intr-o singura libertate care presupune si o continuitate spirituala in sanul familiei, parintii avand dreptul de a asigura, potrivit propriilor conditii, conceptii, convingeri educatia copiilor, fara a incalca normele juridice

- libertatea constiintei trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc, nimeni neputand fi constrans sa adopte o opinie sau sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale

- organizarea cultelor pe baza propriilor statute este libera, in conditiile legii

- in Romania cultele religioase sunt autonome, statul fiind obligat sa sprijine aceste culte

2. Libertatea de exprimare

• este prevazuta de art. 30 din Constitutie
• se refera la posibilitatea de exprimare prin cele mai diverse posibilitati a opiniilor, a gandurilor sau a credintelor sau a creatiilor de orice fel
• este o libertate de traditie care poate fi regasita si sub denumirea de libertate a cuvantului sau libertate a presei
• exista 3 mari reguli:
1. libertatea de exprimare - alin. 1 al art. 30 precizeaza ca aceasta este inviolabila
2. interzicerea cenzurii - alin.2 din art. 30 precizeaza ca cenzura de orice fel este interzisa
3. responsabilitatea - alin.8 din art. 30 precizeaza  existenta unei raspunderi juridice in cazul in care sunt incalcate limitele impuse de Constitutie privind exercitarea acestei libertati. Astfel, se prevede existenta unei raspunderi civile si a unei raspunderi penale, ambele revenind editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, insa, doar in conditiile legii. Din pacate, nici la ora actuala nu exista o lege a presei care sa reglementeze cu specificul caracteristic aceste forme de raspundere. De altfel aceasta lege ar trebui sa stabileasca care sunt faptele ce pot fi considerate delicte de presa si regimul juridic al acestora.

• Chiar daca prin Constitutie este interzisa cenzura, precum si suprimarea publicatiilor, aceasta nu interzice si suspendarea acestora la care se poate apela in conditiile legii
• Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatiile, insa, aceasta nu este o libertate absoluta, ea putand fi limitata expres prin norme legale
• Libertatea de exprimare nu este ea insasi una absoluta, astfel alin.6 din art. 30 precizeaza ca aceasta nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. De asemenea este interzis, in mod  expres, ca prin exercitarea acestei libertati sa aiba loc: defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestari obscene, contrare bunelor moravuri. Prin mentionarea expresa a acestor interdictii se incearca asigurarea respectarii drepturilor si a reputatiei indivizilor, dar si salvgardarea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sanatatii si a moralitatii publice.

3. Dreptul la informatie

- este prevazut de art. 31 din Constitutie

- astfel este garantat dreptul persoanei la orice informatie de interes public

- continutul acestui drept cuprinde: dreptul persoanei de a fi informat prompt, corect si clar cu privire la masurile luate de autoritati; accesul liber la sursele de informatie publica, stiintifica, tehnica, etc; posibilitatea de a fi receptionate direct si in mod normal a emisiunilor radio-TV, dar si o obligatie corelativa a autoritatilor guvernamentale de a crea conditiile materiale si juridice pentru difuzarea libera si ampla a informatiilor de orice natura

- acest articol clasifica informatiile astfel: informatii de interes general; informatii despre evenimente sau hotarari luate de autoritatile publice; informatii cu caracter personal

- obligatiile autoritatilor publice privind exercitarea acestui drept sunt urmatoarele: informarea corecta; asigurarea prin serviciile publice a dreptului la antena; asigurarea protectiei tinerilor si a sigurantei nationale

- serviciile publice de radio si televiziune sunt organizate prin lege organica, activitatea lor fiind supusa controlului parlamentar. Aceste servicii trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena.

- alin. 3 al art. 31 din Constitutie interzice, in mod expres, ca prin exercitarea acestui drept sa se prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala

- in Romania exista la ora actuala atat o lege (legea nr. 544/2001) prin care se stabilesc conditiile in care orice cetatean are acces la informatiile de interes public, care sunt aceste astfel de informatii, cum pot fi obtinute, cat si o lege prin care se asigura protectia datelor cu caracter personal (legea nr. 677/2003). Este creata in baza acestei ultime legi si Autoritatea Nationala pentru Protectia Datelor cu caracter personal al carei scop este evident din chiar denumirea sa.

4. Libertatea intrunirilor

- este prevazuta de art. 39 din Constitutie

- aceasta libertate presupune posibilitatea cetatenilor de a se intruni in reuniuni private sau publice pentru a-si exprima gandurile, opiniile si credintele

- Se poate exercita prin mai multe forme, dintre care Constitutia precizeaza, in mod expres, mitingurile, demonstratiile si procesiunile

- orice intrunire este o grupare de persoane, o grupare organizata, cu caracter temporar destinata schimbului de idei, conceptii, opinii

- Nu trebuie confundata libertatea intrunirilor cu dreptul de asociere. Astfel, putem identifica urmatoarele deosebiri intre aceste doua drepturi fundamentale:

• Intrunirile presupun participanti care nu au calitatea de membru permanent sau acceptat conform unei proceduri prestabilite; asociatiile presupun un grup de persoane unite prin calitatea de membru intre care exista legaturi permanente
• Intrunirile urmaresc realizarea unui scop concret, declarat in momentul desfasurarii lor, asociatia presupune existenta unui scop permanent, precis determinat in momentul infiintarii ei si declarat prin actul de infiintare sau de organizare
• Intrunirile se desfasoara pe baza unor reguli stabilite spontan, asociatia functioneaza pe baza unor reguli statutare
• Intrunirile se desfasoara pe caile si in pietele publice sau in localuri publice, asociatiile isi tin reuniunile la sediile lor

intrunirile pot fi publice sau private

Constitutia  stabileste 3 reguli cu privire la intruniri:

o  Libertatea acestora

o  Caracterul pasnic al intrunirilor

o  Interzicerea la intruniri a oricarui tip de arme

5. Dreptul la asociere

- este prevazut de art. 40 din Constitutie

- cuprinde posibilitatea cetatenilor romani de a se asocia, in mod liber, in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere (ligi, uniuni) cu scopul de a participa la viata politica, stiintifica, sociala si culturala, de a-si realiza o serie de interese legitime comune

- aceste asociatii sunt de drept public, temeiul lor fiind libertatea de asociere si nu contractul care este temeiul asociatiilor si societatilor de drept privat - societati civile, societati comerciale, asociatii si fundatii

- aceste asociatii nu au scopuri lucrative, nu urmaresc obtinerea unor beneficii, trebuind sa aiba scopuri politice, religioase, culturale, scopuri care sa exprime libertatea de gandire si de exprimare a gandurilor, opiniilor, credintelor

- Constitutia stabileste, asadar, in mod expres, doar trei forme de asociere: partide politice; patronate si sindicate

- sunt stabilite niste limite constitutionale privitoare la aceste forme de asociere, limite care privesc 3 aspecte:

Scopurile si activitatea - sunt considerate neconstitutionale partidele politice sau organizatiile ce militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii de stat. Constatarea si declararea ca neconstitutionala a unei asociatii in aceste conditii revine Curtii Constitutionale

Membrii - nu pot face parte din partide politice, doar din acestea: judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii (judecatorii si procurorii), membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica - chiar functionarii publici. Aceasta interdictie este o expresie a principiului neutralitatii serviciilor publice care implica o detasare a functionarilor publici de problemele politice

Caracterul asociatiei - sunt interzise expres acele asociatii care au un caracter secret

6. Secretul corespondentei

- este prevazut de art. 28 din Constitutie

- acest drept urmareste sa protejeze posibilitatea persoanei fizice de a-si comunica prin scris, telefon sau prin alte mijloace gandurile si opiniile sale fara a-i fi cunoscute de altii, cenzurate sau facute publice

- prin corespondenta se intelege - scrisori, telegrame, trimiteri postale de orice fel, convorbiri telefonice si alte mijloace legale de comunicare

- reguli:

Sunt obligati sa respecte secretul corespondentei atat persoanele fizice, cat si autoritatile publice

Nimeni nu poate retine, deschide, citi, distruge, da publicitatii o corespondenta ce nu-i este adresata, avand obligatia de a o restitui destinatarului

Nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorbire telefonica sau de a divulga continutul unei astfel de convorbiri de care a luat cunostinta in mod intamplator

Obligatii aparte, stabilite in detaliu prin lege, au functionarii din serviciile postale si de comunicatii

- exercitiul acestui drept comporta o restrangere necesara in interesul justitiei  - acest drept apartine magistratilor si trebuie sa fie expres prevazut de lege si realizat dupa o procedura stricta si numai pe baza unor ordonante scrise si cu respectarea celorlalte drepturi ale persoanei, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata

Drepturile garantii

1. Dreptul de petitionare

este prevazut de art. 51 din Constitutie

este o garantie juridica generala pentru celelalte drepturi si libertati

acest drept poate fi exercitat fie individual de catre cetatean, fie de catre un grup de cetateni, fie de catre organizatii legal constituite

orice petitie trebuie sa fie semnata, trebuind sa contina datele de identificare ale petitionarului, autoritatile publice nu vor raspunde la petitiile anonime

este prevazuta si obligatia corelativa a autoritatilor publice de a examina si de a raspunde la petitii in termenele si in conditiile stabilite de lege. Aceste conditii sunt stabilite in prezent de Ordonanta de Guvern nr. 27/2002 privind modul de solutionare a petitiilor. Termenul legal in care autoritatile sunt obligate sa raspunda la o petitie, daca nu se prevede altfel prin norme speciale, este de 30 de zile.

Exercitarea acestui drept este scutita de taxa

2. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica

este prevazut de art. 52 din Constitutie

este temeiul constitutional, alaturi si de alte norme constitutionale, precum art.126, al raspunderii autoritatilor publice pentru vatamarile produse cetatenilor prin incalcarea sau nesocotirea drepturilor si libertatilor acestora.

Aceasta raspundere intervine:

o  Cand autoritatile publice emit un act administrativ prin care vatama o persoana intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim

o  Cand autoritatile publice nu solutioneaza in termenul legal o cerere a unei persoane

o  Cand prin erori judiciare savarsite in cadrul proceselor se produc prejudicii. In acest ultim caz raspunderea statului urmeaza sa fie stabilita in conditiile legii, iar magistratii care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau cu grava neglijenta vor raspunde conform legii. Exista astfel posibilitatea unei actiuni in regres a statului obligat sa raspunda patrimonial, ceea ce este de natura a intari garantia constitutionala a acestei raspunderi, judecatorul (dar si procurorul) fiind direct implicat in consecintele actului de justitie eronat.

actele la care se refera acest articol sunt acte de natura administrativa emise de autoritatile publice fara deosebire de natura lor juridica

pretentiile pe care le poate formula cetateanul in cazul in care i s-a vatamat un drept sau un interes legitim printr-un astfel de act sunt: recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului in cauza si repararea pagubei.

Indatoririle fundamentale ale cetatenilor

1. Indatorirea de a respecta Constitutia si legile

este prevazuta de art. 1 alin. 5 din Constitutie

este o indatorire "naturala" avand in vedere ca prin Constitutie si prin legi se urmareste realizarea intereselor generale, dar si a acelor individuale

aceasta indatorire revine tuturor cetatenilor romani

prin respectarea acestei indatoriri este consacrata suprematia Constitutie, de fapt aceasta indatorire este o garantei a acestei suprematii

2. Indatorirea de fidelitate fata de tara

este prevazuta de art. 54 din Constitutie

este o consecinta fireasca a faptului ca detinem cetatenia romana

presupune obligatia acelora carora le sunt incredintate functii publice, precum si a militarilor, de a indeplini aceste functii cu credinta si de a depune juramantul de credinta cerut de lege

3. Indatorirea de aparare a patriei

este prevazuta de art. 55 din Constitutie

presupune faptul ca cetatenii romani trebuie sa fie intotdeauna pregatiti pentru a riposta in cazul unei agresiuni armate, cat si in cazul altor actiuni indreptate impotriva tarii

conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare vor fi stabilite prin lege organica.

Aceasta indatorire apartine tuturor cetatenilor

Aceasta indatorire o cuprinde si pe cea referitoare la satisfacerea serviciului militar de catre barbati, doar de catre acestia, in conditiile legii organice. Cetatenii pot fi incorporati intre 20 si 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, aceasta fiind singura conditie privitoare la incorporare la care face referire Constitutia, restul urmand sa fie detaliate de legea organica in materie. Aceasta prevedere este in concordanta cu cerintele profesionalizarii armatei.

4. Indatorirea de a contribui la cheltuielile publice

este prevazuta de art. 56 din Constitutie

incumba tuturor cetatenilor

aceasta contributie se realizeaza prin plata taxelor si a impozitelor

Constitutia impune obligatia ca sistemul legal de impunere sa fie asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale

Doar in mod exceptional pot fi impuse prin lege alte prestatii financiare din partea cetatenilor romani, in orice alte cazuri astfel de prestatii sunt interzise

5. Indatorirea de a exercita cu buna credinta drepturile si libertatile si de a respecta drepturile si libertatile celorlalti

este prevazuta de art. 57 din Constitutie

prin aceasta reglementare buna credinta este ridicata la rang de regula constitutionala

aceasta indatorire incumba tuturor locuitorilor Romaniei, indiferent ca sunt cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi