Circumstantele agravante
Circumstantele agravante legale-Sunt
prevazute expres in art. 75 (1), cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau
mai multe persoane impreuna. E o circumstanta reala, deoarece se refera la
fapta. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o
sau prevazut-o. E importanta determinarea sferei participantilor pentru a
decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. Se au in vedere
autorul, coautorii si complicii concomitenti. Nu intra in calcul instigatorii
si complicii anteriori. Circumstanta, fiind reala, se resfrange si asupra
acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. Aceasta
circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane
sunt prezente ori nu la locul faptei, indiferent de contributia acestora la
savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. Ea nu se aplica
atunci cand in continutul agravat al infractiunii intra ca element
circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Ex:
Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane. Mai general spus,
opereaza regula privind raportul dintre circumstantele generale si cele
speciale. De asemenea, nu are importanta, pentru retinerea agravantei, daca
victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. 2)
Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor
familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. a) Savarsirea infractiunii
prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime
trebuie sa indeplineasca doua conditii: presupune o ferocitate din partea
infractorului, o salbaticie in comiterea faptei, prin care se cauzeaza victimei
suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp; savarsirea faptei trebuie,
prin natura ei, sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce
afla de savarsirea ei. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ,
accentul cazand pe prima dintre ele. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca
actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. De asemenea, e necesar ca
victima sa se fi aflat in viata in momentul aplicarii loviturilor ce constituie
cruzimi. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element
circumstantial al omorului deosebit de grav, deci nu poate fi retinuta in acest
caz ca agravanta generala, aceasta fiind prevazuta in aceasta situatie ca
agravanta speciala. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor
familiei. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata, daca
aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Se pune problema
infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agravanta. Aceasta nu se
poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente, vatamare
corporala grava, sau viol. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest
continut. Agravanta ar putea fi retinuta in cazul vatamarii corporale grave, in
cazul de talharie intre membrii familiei, in caz de santaj, violare de
domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. c) Savarsirea
faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public. Prin acestea se
inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau
unor bunuri foarte importante. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere
care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica
comiterea faptei. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se
produca acest pericol, nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala.
Ca exemplu am avea savarsirea faptei prin incendiere, inundare sau distrugere
prin explozie. In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul
infractiunii de omor, nu se retine agravanta generala, ci cea speciala. Cand o
astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei
infractiuni calificate nu se valorifica decat ca element circumstantial. 3)
Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor. Aceasta
circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si
nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. Pentru
retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal, fiind
suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. De asemenea, se va
retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus in
campul infractional pe major. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta
minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o
eroare de fapt. 4) Savarsirea infractiunii din motive josnice. Sunt considerate
motive josnice: invidia, rautatea, gelozia, razbunarea etc.. Exista si in cazul
acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agravanta
speciala si anume omorul calificat comis in interes material. 5) Savarsirea
infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei. Ratiunea
instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat
a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. Pentru retinerea
circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in stare de betie completa
sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa
comita fapta. Se pune problema daca ea
presupune in mod necesar premeditarea. Raspunsul ar fi ca nu presupune,
deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ
indelungat de luare a hotararii. Daca aceasta circumstanta agravanta nu
presupune premeditarea, atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei,
cele doua circumstante se pot retine concomitent. 6) Savarsirea infractiunii de
catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate. Pentru
a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa
in timpul unei calamitati, ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de
aceasta calamitate. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie
instituita de Guvern, fiind suficient ca ea sa existe. Ca circumstanta
agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati. Circumstantele
agravante judiciare Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter
agravant, fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. Legea nu le mentioneaza
nici ca titlu exemplificativ. Art. 75 (2), cod penal se limiteaza la a preciza
faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte
imprejurari ce confera faptei un caracter grav. Ramane la latitudinea instantei
sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. Sunt considerate in
doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara, comiterea
unui furt de catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza
serviciul de paza. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari
reglementate de judecator ca agravante speciale, dar aplicandu-se la alte
infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. De asemenea, se
pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire
a infractiunii sau mijloacele folosite. Art. 175, lit. a), cod penal prevede ca
o circumstanta agravanta speciala la omor, premeditarea. Astfel, premeditarea
nu mai poate fi retinuta ca agravanta judiciara la omor, dar poate fi retinuta
la alte infractiuni, cum ar fi violul sau talharia. Efectele circumstantelor
agravante-Spre deosebire de circumstantele atenuante, circumstantele agravante
determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. In cazul in
care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau
judiciara, aceasta poate, in mod facultativ, sa aplice o pedeapsa pana la
maximul special. Daca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de
pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate din maximul
special in cazul amenzii. In cazul pedepsei inchisorii, sporul de 5 ani nu
poate depasi o treime din maximul special. Circumstantele agravante nu au efect
asupra pedepsei detentiunii pe viata. De asemenea ele nu au ca efect inlocuirea
pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare.