Aparitia partidelor politice. Statutul juridic al partidelor politice.

Aparitia partidelor politice. Statutul juridic al partidelor politice.

1. Aparitia partidelor politice. Notiunea de partid politic

De la momentul aparitiei lor, rolul partidelor politice a suferit o evolutie spectaculoasa, in special dupa cel de-al doilea razboi mondial, ajungandu-se ca astazi partidele sa fie considerate ca jucand "un rol esential intr-o democratie reala" (Comisia Europeana de la Venetia pentru Democratie prin Drept) sau ca avand "un rol primordial pentru functionarea unui regim democratic" (Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Refah Partisi c/ Turciei, 2003).

Definitie: partidele politice sunt asociatii libere ale cetatenilor al caror scop este definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand ordinea constitutionala democratica a statului si avand vocatia si capacitatea guvernarii.

Caracteristici:

- sunt asociatii politice de persoane, liber createm care urmaresc, pe baza unui program ideologic si prin intermediul alegerilor, sa-si plaseze candidatii in anumite functii politice;

- scopul prim al partidelor politice este accesul la puterea politica sau eventual, pastrarea puterii pe care deja o exercita prin intermediul membrilor sai; realizarea acestui scop presupune:

1. o anumita organizare;

2. o ideologie proprie formata pe baza aspiratiilor si conceptiilor membrilor ei sau cel putin a unei parti din acestia;

3. participarea la alegeri si capacitatea de a-si plasa, prin alegeri, candidatii in functii publice;

4. capacitatea de a rezista mai mult decat un ciclu electoral.

izvoare: art.8 alin.2, art.40, art.73, art.48, art.103/Constitutie.

Statutul juridic al partidelor politice

2.1. Constitutionalizarea partidelor politice

Doctrina clasica a remarcat patru "atitudini ale dreptului fata de partidele politice: ostilitatea, ignorarea, recunoasterea si incorporarea" (Hans Triepel). In regimurile politice democratice contemporane, relevante sunt ultimele doua cazuri: recunoasterea partidelor politice si incorporarea lor in textele constitutionale.

2.2. Functiile partidelor politice

a) functia de reprezentare

b) functia de mediere

c) functia electorala

d) functia guvernamentala

2.3.Tipuri si sisteme de partide politice;

a. in functie de criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun;

partide confesionale;

partide regionale;

partide nationale;

partide de clasa;

partide etnice.

b. in functie de compozitia partidelor;

1. partide de cadre;

2. partide de mase;

c. dupa orientarea doctrinar-ideologica;

1. partide de dreapta;

2. partide de centru;

partide de stanga.

- sisteme de partide - numarul si natura partidelor angajate in viata politica;

sisteme bipartidiste - sunt  caracterizate prin prezenta in viata politica a doua partide sau a mai mult de doua partide, dintre care sunt relevante numai doua;

sisteme multipartidiste - sunt caracterizate prin existenta a mai mult de doua partide politice importante;

sisteme monopartidiste - se caracterizeaza prin existenta unui singur partid politic;

2.4. Partidele politice si libertatea de asociere. Limitari ale partidelor politice

Statutul partidelor politice in democratiile contemporane se caracterizeaza prin doua mari trasaturi: libertatea si egalitatea. Libertatea se manifesta atat in formarea, cat si in activitatea partidelor politice, in limitele stabilite de ordinea constitutionala democratica. Egalitatea partidelor semnifica mai mult egalitatea sanselor acestora in competitia pentru putere, bineinteles subsumata reglementarilor referitoare la sistemul electoral.

Forme de limitare a existentei si activitatii partidelor politice:

- obligatia inregistrarii partidelor politice

- reglementari privind denumirea sau emblema partidului; numarul membrilor sau durata functionarii efective; publicarea, sub sanctiunea amenzii, a resurselor financiare  ale partidului; formalitatile necesare inregistrarii

- restrictii ale partidelor care fie impiedica formarea lor (masuri cu caracter preventiv), fie duc la desfiintarea acestora (masuri cu caracter represiv).

Motive care pot duce la dizolvarea partidelor:

- partidele care, prin scopurile sau comportamentul membrilor lor, pot aduce atingere ordinii constitutionale democratice;

- partidele care militeaza impotriva independentei sau integritatii teritoriale a statului;

- partidele care au scopuri imorale sau criminale;

- partidele ale caror scopuri pun in pericol drepturile si libertatile fundamentale;

- partidele extremiste - fasciste, rasiste sau chiar comuniste;

- partidele care indeamna la discriminare, ura sau violenta.

Principiul libertatii partidelor politice implica si neamestecul sau amestecul restrans al statului in structura si organizarea interna a partidelor.