Maxime, cugetari, aforisme

Adevar - minciuna

E absurd sa cauti a judeca adevarurile dupa lucrurile materiale ce se schimba intr-una si nu staruie nicidata in aceeasi stare; cand cauti adevarul, trebuie sa te bizui pe cele ce raman pururea aceleasi si nu sufera nici o schimbare (Aristotel)

Adevarul obiectiv exista independent de om si de omenire, in sensul ca el nu depinde de bunul plac al oamenilor (F. Bacon)

Adevarul este acelasi pe orice fata a lui (Seneca)

Prieteni, eu stiu ca vorbele pe care le voi spune sunt adevarate. Cu multa truda se gaseste adevarul si cu greu patrunde in suflet crezarea (Emedocles)

Noi nu stim nimic in realitate; caci adevarul e in abis (Democritus)

Daca voi spune adevarul, nu-ti voi face bucurie; iar daca iti voi face bucurie, nu voi spune adevarul (Agathon)

Limba care greseste spune adevarul (Menander)

Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem pe vreun adversar (Cicero)

Cand adevarul nu poate fi cercetat, neadevarul sporeste (Curtius)

Cei care nu iubesc adevarul isi iau ca pretext al contestarii lui multimea acelora care-l tagaduiesc. (Pascal)

Adevar dincolo de Pirinei, eroare dincolo (Pacal)

Nici contrazicerea nu e un semn de neadevar, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevar (Pacal)

Adevarul este atat de intunecat in aceste timpuri si minciuna atat de fixata, incat n-am fi in stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi. (Pacal)

Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse in mod elocvent. (Pacal)

Sa ne ferim a vesti adevaruri celor care nu sunt in stare sa-l asculte. (Rousseau)

Este iertat sa se spuna si o minciuna, cand e in joc viata (Pisander)

Ce-i drept, nu-i frumos sa spui minciuni; dar cand adevarul aduce primejdie cuiva, ii ieste iertat sa spuna si ce nu-i frumos. (Sofocle)

Minciuna are cate odata in ochii multimii o putere mai mare si mai convingatoare decat adevarul (Menander)

Durerea sileste si pe nevinovati sa minta (Syrus)

Mincinosul trebuie sa aiba memorie buna. (Quintilian)

Buna parte din vorbirea mestesugita consista in a stii cum sa minti. (Erasmus)

Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe pamant? (L. Blaga)

Exista o mare deosebire intre minciuna menita sa te apere pe tine si cea menita sa apere pe altcineva (H. Fielding)

Admiratie - invidie - lingusire

Prea repede acordata, admiratia e un semn de slabiciune. (H. de Balzac)

Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le ameteste. (H. de Balzac)

Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingusitoare (Democrit)

Lauda nu e departe de admiratie, dar cea mai mare admiratie nu se manifesta prin cuvinte, ci prin tacere. (A. Gellius)

isi mai aduc aminte ca au fost tineri si cat le venea greu sa fie neprihaniti si cumpatati. Primul lucru ce li se intampla oamenilor dupa ce au renuntat la placeri, fie din bunavointa, fie din dezgust, fie din pricina dietei, e sa le osandeasca la altii . ; ne-ar placea ca un bun care nu mai exista pentru noi, sa nu mai existe nici pentru restul lumii; e o pornire de invidie (J. de La Bruyere)

Lingusitorii se pare, traiesc pe seama cui le da crezare (La Fontaine)

Lipsa de invidie e cel mai bun semn al unor inalte virtuti (La Rochefoucauld)

Nu lauzi de obicei decat pentru a fi laudat (La Rochefoucauld)

Lingusirea este o moneda falsa careia vanitate noastra ii acorda valoare de schimb.(La Rochefoucauld)

Altruism - egoism

Egoistul imparte cu altii numai grijile si supararile lui (H. de Balzac)

Dragostea abstracta pentru umanitate ascunde aproape intotdeauna o iubire egoista fata de tine insuti (F. Dostoievski)

Nici cei mai buni dintre oameni nu sunt scutiti de egoism (V. Hugo)

Raza de soare care te incalzeste pe tine nu ti-e imputinata prin faptul ca se incalzeste la ea si vecinul tau (Al. Vlahuta)

Ambitie, aspiratie

Orice ambitie are acest pacat: nu priveste in urma . placerea de a vedea in urma lui multi insi nu-i atat de mare ca durerea de a vedea pe vreunul inaintea lui (Seneca)

Amintire, nostalgie, melancolie - uitare

Stii prin ce a pedepsit Dumnezeu trufia omului? . Dandu-i amintirea (O. Desnsusianu - fiul)

Exita amintiri atat de dureroase, incat iti pricinuiesc o suferinta fizica. (F. Dostoievski)

Arta

Stilul arata omul (G. L. Buffon)

Atitudine, apreciere

Cand vezi lumia, te intrebi oare din cate scantei este alcatuita? (Ov. Densusianul - fiul)

Nu cauta sa mearga lumea dupa vointa ta, ci indreapta voia ta dupa mersul lumii. Si vei iesi bine. (Epictet)

Fixeaza-ti in minte (chiar de acum) o regula si un ideal de purtare, carora sa te conformezi riguros atat in singuratate cat si intre oameni. (Epictet)

Daca se vorbeste de rau despre tine si o fi adevarat, indreapta-te; daca sunt minciuni, razi. (Epictet)

Poarta-te ca si cum ai fi privit de toata lumea. (B. M. Garcian)

Avaritie - detasare

Socoteste bogatia ultimul dintre bunuri; caci e cea mai nesigura din toate ce posedam. (Alexis)

Eu duc cu mine tot ce am. (Bias)

Inteleptul Bion spunea ca patima imbogatirii este obarsia tuturor viciilor. (Bion)

Viata printre straini te invata cumpatarea, caci fiertura de orz si culcusul de paie sunt leacurile cele mai dulci impotriva foamei si a oboselii. (Democrit)

Dorinta de castig care nu se satura niciodata este mai rea decat saracia cea mai mare, caci cresterea lacomiei aduce cresterea nevoilor. - bogatia si saracia exprima, deci, un raport, pe acela dintre nevoi si implinirea lor. Exista, deci, bogati saraci si saraci bogati. In acelasi sens, caracteristic pentru morala antica: Saracie, bogatie: cuvinte pentru lipsa si abundenta. Nu este bogat acel caruia ii lipseste ceva si nu este sarac acel caruia nu-i lipseste nimic. Daca nu doresti mult, putinul iti va parea imbelsugat. Dorintele moderate fac saracia puternica precum e bogatia. (Democrit)

Fericirea si nefericirea sunt in suflet. (Democrit)

Daca nu vei dori multe (lucruri), putinul iti va parea mult; caci o dorinta moderata face saracia echivalenta cu bogatia. (Democritus)

Speranta unui castig rusinos este inceputul pagubei. (Democritus)

Diogene spunea ca saracia vine spontan in ajutorul filozofiei; caci, pe cand aceasta incearca sa ne convinga prin vorba, saracia ne constrange prin fapte. (Diogenes Cynicus)

Nu spune niciodata despre ceva ca l-ai pierdut, ci ca l-ai dat inapoi. Ti-a murit copilul? A fost dat inapoi. Ti-a murit sotia? A fost data inapoi. Ti-a fost luat pamantul? Si acesta a fost dat inapoi. Da, dar cel care mi l-a luat este un om rau. Ce-ti pasa prin cine ti l-a cerut inapoi cel care ti l-a dat? Cat timp ti-l da, ai grija de el ca de lucrul altuia, cum fac calatorii intr-un han. (Epictetus)

E greu sa fii intelept, cand esti bogat, sau bogat, cand esti intelept. (Epictet)

Saracia, masurata cu scopul vietii propus de natura, este o mare bogatie; bogatia insa, cand nu este limitata, este o mare saracie. (Epicur)

Nimic nu-i ajunge aceluia care considera putin ceea ce de fapt este suficient. (Epicur)

Ce este abundenta? Un cuvant si nimic mai mult; inteleptul se multumeste doar cu strictul necesar. (Euripide)

Celor care vor multe le lipsesc multe; sta bine acela; caruia zeul i-a dat cu o mana econoama ceea ce-i de-ajuns. (Horatius)

O bogatie mare pentru om este sa se multumeasca cu un trai cumpatat; caci niciodata nu lipseste putinul. (Lucretius)

Cand vei dobandi castig dintr-o afacere necinstita, sa fii incredintat ca ai (luat) o arvuna a nenorocirii. (Menander)

Bogatia este un val care ascunde multe plagi. (Menandru)

Totdeauna bogatia are multe necazuri: invidie, defaimare si ura multa, neplaceri numeroase si mii de neajunsuri, treburi multe si strangere de lucruri necesare pentru trai. Si-ndata dupa aceea iata ca omul moare, lasand altora averea sa pentru (a trai) in lux. De aceea prefer sa fiu sarac, sa am cat trebuie, sa duc o viata fara griji si sa n-am nici avere (dar) nici neplaceri. Caci tot omul sarac este scutit de mari rele. (Philemon)

Si intelepciunea este prinsa (in mrejele poftei) de castig. (Pindarus)

Sa stim sa ne marginim ambitiile: a tanji dupa ceea ce nu poate fi obtinut este o fatala nebunie. (Pindar)

Maretia sufleteasca inseamna dispretuirea bunurilor lumesti. (Plotin)

Maretia sufleteasca dispretuieste bogatiile. (Plutarh)

Daca vei trai in conformitate cu natura, nu vei fi niciodata sarac; daca (insa vei trai) in conformitate cu parerile, nu vei niciodata bogat. (Seneca)

Intre acestea, drumul m-a invatat cat de multe lucruri de prisos avem si cat de usor am putea lepada prin judecata acele lucruri, pe care, daca ni le ia vreodata necesitatea, nu simtim ca ne-au fost luate. (Seneca)

Acoperisul de paie a adapostit oameni liberi; sub marmura si sub aur locuieste robia. (Seneca)

Uitand de fragilitatea omeneasca sa adun averi? pentru ce sa ma ostenesc? Iata, aceasta zi e ultima; sa admitem ca nu-i: (totusi) e aproape de ultima! (Seneca)

Pentru multi faptul ca aduna avere nu inseamna incetarea mizeriilor, ci numai schimbarea lor. (Seneca)

Acela se bucura cel mai mult de bogatie, care se are nevoie cel mai putin de ea. (Seneca)

Toate bunurile mele sunt cu mine. (Stilbon)

Lucrul dorit ne lipseste; tanjim dupa el mai mult dupa oricare altul. Ne cade in mana vrem un altul. Si setea noastra este mereu aceeasi. (T. Lucretius Carus)

O, blestemata lacomie de aur, la ce nu impingi tu pe muritori? (Vergilius)

Nu sunt oare zdrente pe drum? Nu mai ofera pomii hrana? Au secat paraiele? Pesterile sunt inchise? Oare Neinvinsul nu ajuta pe cei care-l implora? (Atunci) de ce se mai duc oameni in toata firea la cei orbiti de ingamfarea bogatiei? (Bhagavata-Purana)

Neaparat paraseste sau omul averea sau averea pe om. (Bohtlingk)

Chiar si cei foarte invatati, care au multa stiinta si care decid in chestiuni dificile, sufera din pricina lacomiei, care-i orbeste. (Hitopadeca)

Averea pricinuieste suferinta la dobandirea ei, intristare in restriste si ameteste in prosperitate; cum poate averea sa aduca bucurie? (Hitopadeca)

Zgarcenia, aroganta si mandria, frica si nelinistea; inteleptii stiu ca ele sunt rele omenesti care provin din bogatie. (Mahabharata)

Toate granele pamantului, tot aurul, toate turmele si toate femeile nu sunt destule pentru unul singur. De aceea sa lepadam dorinta. (Mahabharata)

Considera totdeauna banii ca o pacoste; intr-adevar, nici cea mai mica bucurie nu provine de acolo. Cei care poseda bogatii se tem si de propriul lor fiu. (Mohamudgara)

Daruirea, folosinta si pierderea sunt cele trei stari ale averii; cine nici nu da, nici nu se foloseste, aceluia ii ramane starea a treia. (Pancatantra)

Cu necaz se dobandeste averea si cu necaz se pastreaza. Cu necaz vine si cu necaz se duce. Vai de avere, ca este plina de mizerii! (Pancatantra)

Daca oamenii sunt bogati prin averea ingropata in mijlocul casei, de ce sa nu fim si noi bogati prin acea avere? (Pancatantra)

Averea nu aduce noroc nici chiar celui care o doreste in vederea faptelor bune. E mult mai bine sa nu fie atins cineva de noroi, decat sa se spele de el. (Pancatantra)

Forma suprema a saraciei este dorinta, nu putinatatea averii. (Pancatantra)

Sa-ti cladesti o alta coliba, una noua, asta ti-e dorinta? . O coliba noua nu-ti va aduce decat o noua amaraciune. (Psalmi budisti)

- Daca dau, ce imi mai ramane de mancat? - Egoismul acesta va face din tine un capcaun. Daca mananc, ce imi mai ramane de dat? - Darnicia aceasta va face din tine regele zeilor. (Santideva)

Lacomia tuturor este paznicul cel mai vigilent impotriva lacomiei unui singur ins. (Balzac)

Multumesc destinului ca m-a facut sa ma nasc sarac. Saracia mi-a fost o prietena binefacatoare; m-a invatat adevaratul pret al bunurilor utile vietii, pe care altfel nu l-as fi cunoscut; scutindu-ma de apasarea luxului, m-a consacrat artei si frumusetii; m-a pastrat cuminte si curajos. (France)

Saracirea lor brusca le-a deschis ochii pe care bogatia ii tinuse inchisi. (Giovanni Boccacio)

Omul are nevoie de putin pe lumea aceasta si de acest putin nu are nevoie multa vreme. (Goldsmith)

Cand suntem tineri, adesea suntem saraci, sau inca n-am dobandit nimic; sau nu s-au ivit mosteniri; devenim bogati si batrani in acelasi timp: atat de rar pot oamenii sa reuneasca toate avantajele; si daca unora li se intampla aceasta, nu-i nici un motiv sa fie invidiati: (ei) au de ajuns de pierdut prin moarte, pentru a merita sa fie compatimiti. (La Bruyere)

Sa nu invidiem la un anumit soi de oameni marea lor bogatie: ei o au legata de sarcini care nu ne-ar conveni; pentru ca s-o dobandeasca, ei au pus in joc linistea, sanatatea, onoarea si constiinta lor: e prea scump si nu-i nimic de castigat dintr-un astfel de targ. (La Bruyere)

Banul duce la destramarea imperiilor si la prabusirea cetatilor. (Miron Costin)

Cel care se satura de a fi sarac si care da ascultare dorintei de imbogatire, incepe de asemenea sa se sature de a fi un om de treaba. (Oxenstierna)

Bogatiile se dobandesc prin munca, osteneala, inselaciune, camata si prin mii de alte cai asemanatoare; si posesiunea lor e inseparabila de avaritie, teama, neliniste, robie, curse ale aproapelui si, in fine, de o despartire cruda in ceasul mortii. (Oxenstierna)

Kilon spunea ca aurul se incearca prin foc, iar omul prin aur. (Pascal)

Eu consider ca o nenorocire tot ce se dobandeste cu truda, se poseda tremurand si se pierde cu durere. (Regnier)

Imparte toate cu fratele tau si nu zice ca sunt ale tale, caci daca sunteti partasi la cele nemuritoare, cu atat mai mult la cele muritoare. (Epistola catre Diognet)

Spiritul egoist al comertului nu cunoaste hotare si nu are vreo pasiune sau vreun principiu decat acela al castigului. (Thomas Jefferson - presedinte SUA 1743-1826)

Bine - rau; bunatate - rautate

O fiinta care si-a gresit menirea e o fiinta nenorocita, sufera, si din suferinta naste uneori rautatea. (H. de Balzac)

Un om adevarat face binele fara a se gandi la urmari (G. Calinescu)

Nu-i de ajuns sa faci binele, trebuie sa-l faci si bine (F. Dostoevski)

De dragul railor, si nu de ura oamenilor buni, sa fugi. (Epictet)

Fereste-te de rau, sau de nu te poti feri, infrunta-l barbateste. (N. Machiavelli)

Blandete - Manie

Blandetea cuvintelor rostite la timpul potrivit a castigat acolo unde violenta ar fi pierdut. (Apollonios din Rhodos)

Oricine poate fi manios, caci e lucru usor; dar sa te manii pe persoana indicata, in gradul potrivit, la timpul potrivit, pentru pricina potrivita si in felul potrivit - aceasta nu se afla in puterea oricui si nici nu e usor. (Aristotel)

Exista doua lucruri contrare deliberarii intelepte: graba si mania. (Diodorus din Atena)

Violenta genereaza de obicei violenta. (Eschil)

Cel ce loveste va fi lovit, cel ce ucide va ispasi. (Eschil)

Mania este o scurta nebunie. (Horatius)

Binefacerile infaptuite fara intarziere sunt cele mai binevenite. Orice binefacere tarzie devine inutila si nu-si mai justifica numele. (Lucian)

Fii bun chiar cu un om rauvoitor; este preferabil sa astupi botul cainelui cu o imbucatura. (Muslah-al-Din Saadi)

Darurile cuceresc pe oameni si pe zei. Pana si Jupiter este impacat prin daruri. (Ovidius)

O dispozitie sufleteasca buna intr-o situatie rea face ca raul sa fie pe jumatate. (Plautus)

Armele starnesc armele. (Plinius)

Dorinta greu de infranat prin (insasi) natura (ei) devine cu neputinta de infranat, cand mai e sustinuta si de bogatie. (Plutarchus)

La manie nimic nu este mai potrivit ca tacerea. (Sapho)

Adesea ceea ce se da este neinsemnat, (dar) ceea ce rezulta de acolo este mare. (Seneca)

El nu ia totul in rau, nici nu cauta pe cine sa invinuiasca de o intamplare si greselile oamenilor le atribuie mai degraba soartei. Nu rastalmaceste vorbele nici privirile: tot ce se intampla, el atenueaza, dandu-i o interpretare binevoitoare. (Seneca)

Cel mai puternic leac impotriva maniei este amanarea. (Seneca)

Cand se poate apela la violenta, nu mai e nevoie de nici un proces. (Thucydide)

Cei care distrug fericirea altora in folosul propriu sunt diavoli in chip de om; dar cei care distrug fara folos fericirea altora nu mai stim cum sa-i numim. (Bhartrhari)

Cine nu rosteste vorbe de ocara, nici nu pune pe altul sa spuna, cine, atunci cand e lovit nu loveste la randul sau, nici nu pune sa loveasca, cine nu vrea sa ucida chiar si pe un ticalos, pe acela il doresc zeii sa vina la ei. (Bohtlingk)

Si unui dusman, cand vine in casa, trebuie sa i se dea ospitalitatea obisnuita; copacul nu refuza umbra sa nici celui care vine sa-l taie. (Hitopadeca)

Cei buni au mila chiar si de fiintele rele; luna nu-si opreste lumina (nici chiar) in casa unui paria. (Hitopadeca)

Lumea aceasta apartine celor blanzi si celor blanzi le apartine (si) lumea cealalta. (Mahabharata)

Priveste pe fiecare in tine si pe tine in fiecare, si inceteaza de a vedea (pretutindeni) deosebire! (Mohamudgara)

Cine-si biruie mania, acela biruie intreaga lume. (Somadeva)

Cel care se-ntristeaza cand vede fiinte intristate, sau se bucura la vederea unor fiinte vesele, acela cunoaste legea suprema. (Vikramacarita)

Exista vreo regula care poate sa te conduca intreaga viata? Sa iubesti: ceea ce nu vrei sa ti se intample tie, sa nu faci altuia. (Confucius)

Cand te razbuni, te comporti ca un om care musca un caine doar pentru ca si cainele l-a muscat pe el. (Austin O'Malley)

Cele mai multe rele nu vin de pe afara, / Nu le aduc strainii, ci ni le face toate / Un pamantean d-ai nostri , o ruda sau un frate. (Alexandrescu)

Mania este, fara indoiala un fel de injosire, dupa cum apare limpede in slabiciunea acelora la care domina: copii, femei, batrani, bolnavi. (Bacon)

Cel ce se straduie sa se razbune isi pastreaza ranile deschise. (Bacon)

Razbunandu-te, te faci egalul adversarului; iertandu-l, te arati superior lui. (Fr. Bacon)

De la invinuire la dorinta de razbunare nu este decat un pas. (Balzac)

Ura nu calculeaza, nu cugeta niciodata si refuza sa vorbeasca limba ratiunii. (Balzac)

Niciodata nu trebuie sa te bati cu un porc in groapa cu namol; te murdaresti si, chiar daca invingi n-ai nici o satisfactie pentru ca lui ii place. (Cyrus Ching)

Nici un om nu poate transforma un tigru intr-un pisoi zdobindu-l. Concilierea nu se realizeaza cu duritate. Nu poti ajunge la o cale rationala cu o bomba incendiara. (Franklin Delano Roosvelt, presedinte SUA, 1882-1945)

Cine nu iubeste pe nimeni este nevoit sa invete sa linguseasca. - avem nevoie de iubire in viata sau cel putin de aparenta ei. (Goethe)

Marea este la fel de adanca pe vreme calma, ca si pe furtuna. (John Donne)

Cel ce-a invins prin forta/ si-a invins dusmanul doar pe jumatate. (John Milton)

Razboiul este o confruntare care consta in a determina valoarea fortelor morale si fizice cu ajutorul acestora din urma. (Karl von Clausewitz)

Nu intuneca cerul altora cu supararea ta. (N. Iorga)

Cand urasti pe cineva este ca si cum ai inghiti otrava ca sa-ti moara dusmanul. (Malachy McCourt)

Mania este ca focul: nu se poate stinge decat atunci cand e scanteie. Dupa aceea e tarziu. (Papini)

O diplomatie adanca trebuie adesea sa ia infatisarea celei mai extreme simplitati, dupa cum uneori curajul se infatiseaza sub aparenta unei timiditati modeste. (Scott)

A intelege tot, inseamna a ierta tot. (Stael)

Fiecare lucru are doua toarte: una prin care este usor de purtat, alta prin care este greu de purtat. Daca fratele tau iti face nedreptate, nu considera in acest caz ca te-a nedreptatit, caci aceasta este toarta prin care lucrul este greu de sustinut. Mai degraba gandeste ca-ti este frate, ca ati fost crescuti impreuna; astfel vei apuca raul de toarta de care poate fi usor de purtat. (Epictet)

Bucurie, placere - durere, suferinta

Noi ne calauzim faptele, unii mai mult, altii mai putin, prin placere si durere. (Aristotel)

Frica de durere duce la renuntare, care tot una cu refuzul de-a trai. (G. Calinescu)

Bucuriile premature ne impiedica sa ne realizam. (G. Calinescu)

Putina durere este ca un toxic ce imunizeaza organismul impotrriza otravirii. (G. Calinescu)

Odata cu satisfacerea, moare si amihntirile placerii (Cicero)

Caracter

A ramane om, cand exemplu te ispiteste si-ti aduce stirbiri, e o frumusete. (T. Arghezi)

Un barbat este cu adevarat tare numai cand isi marturiseste slabiciunea. (H de Balzac)

Caracterul fara intelepciune poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (Cicero)

Caracterul omului e destinul sau. (Heraclit)

Cinste, corectitudine

Nu sta departe de nevinovatie cel ce si-a marturisit pacatul cu sinceritate (Aristotel)

A fi simplu dar cinstit e mai pretios decat a fi genial dar necinstit (Balzac)

Omul cinstit isi face o lege din a-si respecta promisiunile, chiar si in lucrurile cele mai mici (Blanchard)

Omul cinstit este acela care este de folos altora cat poate, care nu face rau nimanui, in afara de legitima aparare. (Cicero)
Compensatie

Ne atrage tocmai ce ne lipseste (V.Hugo)

In lume totul trebuie platit. (A. Huxley)

Complex de inferioritate

Orice-ti iarta cineva, numai un singur lucru nu: sa fii mai mare decat dansul. (N. Iorga)

Constiinta - instinct

Constiinta noastrae un judecator care nu da gres atat timp cat nu am ucis-o inca. (Balzac)

De un lucru nu va puteti lepada: de voi insiva. (N. Iorga)

Faptul ca nu gaseste indurare in proprii sai ochi este cea dintai pedeapsa pentru un vinovat. (D. I. Juvenal)

Avea cu dansul un vajnic luptator: constiinta. (J. Milton)

Vreau sa traiesc cu regretele mele, nu cu remuscarile mele. (J. Renard)

Contemporaneitate

Elogiul contemporanilor nostri nu-i niciodata curat. Curat e doar al posteritatii. (D. Diderot)

Contrarii, contradictii, contraste

Un idealis, atunci cand se izbeste de realitate, e totdeauna mai inclinat decat oricine sa creada ca orice ticalosie e posibila. (F. Dostoevski)

Convingere - constrangere

A face prozeliti este dorinta naturala a fiecarui om. (Goethe)

Nimeni nu-si da osteneala sa convinga, atunci cand poate sa porunceasca (Cl. A. Helvetius)

Este usor sa-i convingi pe oameni de un lucru, dar e greu sa-i facisa fie fermi in aceasta convingere. (N. Machiavelli)

Credinta

Tocmai cand un sarpe pierduse orice speranta, istovit de foame si inghemuit intr-un cos, un soarece, facand o gaura in timpul noptii, cazu singur in gura aceluia. Satul cu carnea lui, sarpele iesi indata pe aceasta cale. Fiti linistiti! Destinul este cauza prosperitatii si a declinului oamenilor. (Bhartrhari)

La inceput a existat fiinta, unica, fara (vreo) a doua entitate; unii spun ca la inceput ar fi existat nefiinta, unica, fara (vreo) a doua (entitate), si ca din aceasta nefiinta s-ar fi nascut fiinta. Dar cum ar fi posibil asa ceva? Cum s-ar putea naste fiinta din nefiinta. Fiinta (este aceea care) a existat la inceput, unica si fara (vreo) a doua entitate. (Chandogya - Upanisad)

In tulburarea ei hulubita graieste catre iubitul ei: "Sotul meu, s-a sfarsit cu noi. Jos sta un vanator cu arc si sageata ascutita in mana; in jurul nostru da tarcoale un soim". Asa si era. Dar un sarpe musca pe vanator si acesta nimeri cu sageata soimul. Amandoi pornira iute spre lacasul lui Yama. Ciudat este mersul destinului! (Cukla Bhudeva)

(El este) intelept, atotcuprinzator, Cel ce exista prin sine Insusi. (Ica-Upanisad)

El este mare, divin, cu neputinta de inchipuit, mai subtil decat ceea ce-i subtil; El se afla infinit de departe si aici aproape (in corp); El salasluieste; pentru cei care il contempla aici, in cavitatea inimii. (Mundaka-Upaisad)

Cel care cunoaste pe Brahma suprem . trece dincolo de intristare si pacat si liberat de legaturile inimii devine nemuritor. (Mundaka-Upanisad)

Si fara paza sta cel pazit de soarta; si cel bine pazit piere, daca-l loveste soarta; traieste si cel nenorocit si parasit intr-o padure; si piere in casa chiar cel bine ferit. (Pancatantra)

Dupa cum aurul cel galben se cunoaste in foc, tot asa credinta trebuie vazuta in vremuri grele. (Ovidius)

Ca exista zei deducem, intre altele, si din faptul ca in toti este o parere innascuta privitoare la zei; si nu se afla vreun neam atat de in afara legilor si a civilizatiei, care sa nu creada in zei. (Seneca)

Cine zice indoiala zice neputinta. (Balzac)

Sunt lucruri in care trebuie sa crezi pentru a le putea vedea. (Cervantes)

Minunea este copilul cel mai drag al credintei. (Goethe)

Ganditorii materialisti au atribuit mecanismului orb evolutiei mai multe miracole, coincidente improbabile si minuni, decat i-au atribuit vreodata lui Dumnezeu toti teologii din lume. (Isaac Bashevis Singe)

Credintele si hotararile se macina daca le cantaresti mult. (L. Rebreanu)

Inchide-ti o planta la intuneric si veti vedea ce monstru diform se va produce din pricina setei sale de lumina. Oare viata omeneasca nu produce si ea astfel de monstruozitati in tendinta sa spre lumina? . (Lucian Blaga)

O minune: puterea atat de frageda a mugurului proaspat invinge si sparge scoarta cea mai tare si mai dura a unui arbore. (Lucian Blaga)

Crezul zilelor noastre nu mai incepe cu constientul "cred", nici cu scepticul "nu cred", ci cu tragicul "vreau sa cred". (Lucian Blaga)

Privesc cum o planta se intinde din intunericul unei pivnite spre lumina. Fiecare fibra i se indoaie spre razele de soare. Nu poate trai fara de lumina, si totusi planta nu simte si nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu creste si nu se-ntinde si el spre-o lumina pe care n-o simtim si n-o vedem? . (Lucian Blaga)

Iisus: fariseii l-au rastignit numai o data; crestinii de nenumarate ori. (Lucian Blaga)

Pentru cei mai multi oameni, "misteriosul" devine "natural", nu fiindca parvin sa-l inteleaga, ci fiindca se obisnuiesc cu el. (Lucian Blaga)

A avea incredere este o dovada de curaj, a fi credincios este un semn al fortei. (Marie von Ebner-Eschenbach)

Idealul este in sine o realitate in devenire. (N. Titulescu)

Critica

A descoperi lipsurile nu este suficient, daca nu propui si mijloace de indreptare (Goethe)

Cultura, civilizatie

Putine carti, multa maculatura. (Bataiosu M.)

Cartile sunt prieteni reci, dar siguri. (V. Hugo)

Cartile . prieteniu buni si credinciosi. (J. Jaures)

Cultura este ceea ce retii dupa ce ai uitat ce ai invatat. (Saint Marc Girardin)

Bagajul de cunostinte devine cultura decat atunci cand iti da aripi sa te inalti spre Cer, in sens contrar, el e doar un balast ce te trage spre haul cel mai adanc. (Bataiosu M.)

Cunoastere - ignoranta

Elocinta inseamna sustinerea unei idei in forma cea mai concisa. ('Abn al-Hamid Ibn Yahya)

Cel fara minte se margineste la propria lui judecata si se uita adesea in spate sa vada daca este admirat. (Al-Ibchichi)

Aristotel spunea ca acei care cauta sa demonstreze lucruri evidente fac la fel ca acei care vor numaidecat sa arate soarele cu lampa. (Aristoteles)

Esop spunea ca atunci va fi rau pentru toti, cand toti vor practica totul. (Aeschines)

Vei cunoaste batran fiind, cat este de greu sa inveti la aceasta varsta, cand se cere sa fii intelept. (Aeschylus)

E frumos sa invete lucruri intelepte si un batran. (Aeschylus)

Cele nevazute se pot vedea prin cele vazute. (Anaxogaras)

Ceea ce avem de invatat sa facem; invatam facand. (Aristotel)

Fii stapan pe subiect; cuvintele vor urma (de la sine). (Cato)

Adesea in calea celor care vor sa invete sta autoritatea celor care predau. (Cicero)

Cand cunoastem natura tuturor lucrurilor, suntem liberati de superstitie si de frica mortii, nu ne tulbura nestiinta, din care provin adesea spaime grozave; in sfarsit vom fi si mai morali, cand vom cunoaste ce cere natura. (Cicero)

Filozofia este medicina sufletului. (Cicero)

Sa stiti ca, daca nu este vindecat sufletul, ceea ce nu se poate face fara filozofie, suferintele nu vor avea sfarsit. (Cicero)

Dupa cum, daca cineva, care s-ar da drept literat, ar vorbi incorect, sau daca acel care ar vrea sa treaca drept cantaret ar canta fals, s-ar face de rusine, mai ales prin faptul ca greseste tocmai acolo unde pretinde ca-i cunoscator, tot astfel un filozof care greseste in felul sau de viata se face de ocara tocmai prin faptul ca se poticneste in rolul in care vrea sa fie invatator, si pretinzand ca cunoaste stiinta vietii greseste in viata. (Cicero)

Dupa cum un ogor oricat de fertil, nu poate da roada, daca nu e cultivat, tot astfel si sufletul fara invatatura. (Cicero)

Noi vrem sa gasim adevarul, nu sa convingem vreun adversar. (Cicero)

In primul rand este propriu omului cautarea si cercetarea adevarului. (Cicero)

Fara a cunoaste puterea cuvintelor este imposibil sa cunosti oamenii. (Confucius)

Demetrius din Phalerae il sfatuia pe regele Ptolemeu sa-si procure scrierile privitoare la domnie si conducere si sa le citeasca; caci ceea ce nu indraznesc sa sfatuiasca prietenii, sta scris in carti. (Demetrius Phalereus)

Exista, fara indoiala, tineri cu judecata si batrani fara minte; caci nu timpul (ne) invata sa gandim, ci o educatie timpurie si predispozitia. (Democritus)

Medicina vindeca bolile corpului, iar filozofia libereaza sufletul de patimi. (Democritus)

Cei fara minte se iau dupa castigurile (separate ale) norocului, pe cand cei care stiu (ce inseamna) astfel de castiguri, se iau dupa filozofie. (Democritus)

Dupa ce Democrit critica perceptiile simturilor, spunand: "Culoarea este aparenta conventionala, dulcele este aparent, amarul este aparent; in realitate nu exista decat atomi si vid", el pune simturile sa vorbeasca astfel catre inteligenta: "Sarmana minte, tu primesti dovezile de la noi si vrei sa ne birui? Biruinta ta este o infrangere". (Democritus)

Din intelepciune provin trei lucruri: gandire justa, vorbire fara gres si actiune dreapta. (Democritus)

Neghiobii isi formeaza viata prin darurile intamplarii, cunoscatorii prin acele ale intelepciunii. - nu te rezema de umbre, pune la baza vietii tale cunoasterea! (Democritus)

Pentru cei fara minte este mai bine sa fie condusi decat sa conduca. (Democritus)

Ferice de acela care si-a dobandit o comoara de ganduri divine! (Empedocles)

Nu este admisibil ca omul cat este tanar sa ezite sa studieze filozofia, iar cand a imbatranit sa se considere destul de obosit ca sa se mai poata ocupa de acest studiu, caci nu este nimeni prematur sau prea matur pentru ingrijirea sanatatii sufletului sau. (Epicur)

Cel ce spune ca timpul indeletnicirii cu filosofia n-a sosit inca sau ca a trecut este asemenea unuia care ar spune ca timpul fericirii nu-i inca sosit sau ca s-a dus; de aceea amandoi, si tanarul si batranul trebuie sa caute intelepciunea, cel de-al doilea pentru ca, inaintand in batranete sa se simta tanar gratie amintirii celor trecute, iar primul ca sa fie tanar si batran in acelasi timp prin lipsa de teama fata de cele ce vor veni. (Epicur)

Invatatura este ca aurul - are pret oriunde. (Epictet)

Adevarata intelepciune consta in a nu parea intelept. (Eschil)

Mintea omeneasca face sa fie bine conduse cetatile si casele, iar in razboi are mare putere. Caci un singur gand intelept biruie multe maini, pe cand prostia bazata pe multime este un mare rau. (Euripides)

Fiecare zi ne invata ceva nou. (Euripides)

Nu mai simt alta placere decat de a invata. (Fr. Petrarca)

Eruditia nu ne invata sa avem minte. (Heraclitus)

Cultura multilaterala nu te invata si intelepciunea. (Heraclit din Efes)

Iti pierzi timpul cultivand cuvintele. (Hesiod)

Acum copile, soarbe cu sufletul curat cuvintele; acum ofera-te celor mai buni (ca tine): Vasul nou va pastra mult timp mirosul de care a fost patruns pentru intaia oara. (Horatius)

Incultul ce vrea sa invete seamana cu savantul, savantul ce vorbeste fara discernamant seamana cu un incult. (Ibn abi talib 'Ali)

Dupa cum medicii au la indemana instrumentele si cutitele pentru interventii urgente, tot astfel si tu sa ai pregatite preceptele, ca sa cunosti cele divine si cele umane si ca sa faci orice lucru, fie cat de mic, cu gandul la legatura dintre amandoua. (Marcus Aurelius)

Sunt oameni pe care-i socotesc nevrednici a-mi primi invatatura si pe care refuz sa-i invat si tocmai prin aceasta le dau invatatura, fara nici un efort din partea mea. (Meng Tseu)

Regii au mai multa nevoie de sfatul inteleptilor decat au acestia de favoarea regilor. (Muslah-al-Din Saadi)

Fiecare isi iubeste ocupatia si-i place sa-si intrebuinteze timpul cu indeletnicirea cu care s-a deprins. (Ovidius)

Elocinta, tu care stii sa induiosezi inimile si sa cuceresti lumea! (Pacuvius)

Cunoasterea cuvintelor conduce la cunoasterea lucrurilor. (Platon)

Nu de vorbele celor multi trebuie sa tinem seama, ci de judecata celui care cunoaste purul adevar. (Platon)

Toate se realizeaza in numar mai mare, mai bine si mai usor, cand cineva face un singur lucru, dupa aptitudinea sa si la timpul sau, lasand la o parte celelalte. (Plato)

E cu neputinta ca unul singur sa exercite bine multe indeletniciri. (Plato)

Fiecare poate exercita bine numai o singura indeletnicire si nu mai multe; caci daca ar face aceasta, apucandu-se de multe lucruri, el n-ar izbuti sa se distinga in nimic. (Plato)

Daca nu vor domni filozofii in cetati, sau daca cei ce se numesc astazi regi si stapanitori nu vor fi filozofi cu adevarat si-n mod adecvat, si daca nu vor coincide puterea politica si filozofia . nu exista incetare a mizeriei pentru state, si socot ca nici pentru neamul omenesc. (Plato)

Tanarul nu-i in stare sa judece ce e alegoric si ce nu, ci orice parere primeste el, ii va ramane nestearsa si neschimbata. De aceea, fara indoiala, trebuie facut tot posibilul ca ceea ce aud (tinerii) pentru intaia oara, sa fie expus cat mai frumos si sa se refere la virtute. (Plato)

Mult, dar nu multe. - Pliniu precizeaza ca pentru formarea spiritului este recomandata multa lectura , dar nu lectura risipita a tot felul de carti. (Plinius Minor)

De vreme ce sufletul nostru are din natura dorinta de a invata si de a privi, nu este oare logic sa dezaprobam pe acei care intrebuinteaza rau aceasta tendinta pentru auditii si spectacole fara nici o valoare, si neglijeaza pe cele frumoase si utile? (Plutarchus)

Invatatura cere inzestrare si exercitiu. Profesorii au adeseori prilejul sa observe printre elevii lor naturi mai mult sau mai putin inzestrate pentru invatatura. Totusi inzestrarea, talentul nu se dezvolta decat prin exercitarea lui caci , observa Protagora : Arta nu este nimic fara studiu si nici studiul fara arta. Studiul insusi presupune deprinderi formate de timpuriu, dupa cum observa Protagora: Din tinerete trebuie sa incepi a invata. (Protagoras)

Dupa cum nu este de nici un folos medicina, daca nu alunga boala din corp, tot asa nu e de nici un folos filozofia, daca nu alunga raul din suflet. (Pythagoras)

Macar de-am sti ce e la indemana noastra. Nu ne intereseaza ce este dincolo de noi. (Romanos Melodul)

Dupa cum invatamantul elementar, prin care copiii invata a scrie si a citi, nu-i invata stiinta si literatura, ci numai ii pregateste pentru a si le insusi mai tarziu, tot astfel stiinta si literatura nu duc sufletul la virtute ci numai il pregatesc. (Seneca)

Remediile sufletului au fost descoperite de cei vechi. Dar cum sa fie intrebuintate si cand, aceasta este sarcina noastra de a cauta. (Seneca)

Tot ce-i salutar trebuie gandit si meditat des, ca sa nu ne fie numai cunoscut, dar si la indemana. (Seneca)

O parte a virtutii consta in invatatura, alta in exercitiu; trebuie de o parte sa inveti, pe de alta sa intaresti prin practica ce ai invatat. (Seneca)

Ce nebunie este sa inveti lucruri de prisos, cand este atata lipsa de timp? (Seneca)

Ca sa ai parte de adevarata libertate, trebuie sa fii sclavul filozofiei. (Seneca)

Lunga-i calea prin precepte, scurta si buna prin exemple. (Seneca)

Trebuie sa indrumam viata noastra cu exemple ilustre. (Seneca)

Vezi ca nu cumva cititul multor autori si a tot felul de carti sa aiba ceva nehotarat si nestabil. (Seneca)

Trebuie sa imitam albinele si sa separam tot ce am adunat din lectura (noastra) variata. (Seneca)

Tot ce citim, sa nu lasam sa ramana intocmai, ca sa nu fie strain ci sa asimilam cele citite; altfel vor intra in memorie, (dar) nu in minte. (Seneca)

Eu arat altora calea cea dreapta, pe care am cunoscut-o tarziu, cand eram obosit de ratacire. (Seneca)

Pentru noi este un argument al adevarului atunci cand toti au aceiasi parere despre un lucru. (Seneca)

Nimeni nu ajunge la intelepciune din intamplare. (Seneca)

Cea dintai conditie a fericirii este intelepciunea. (Sophocles)

Prudenta in actiune depinde de cunoasterea situatiei. (Sophocles)

Intelept e acela care stie din experienta altuia. (Syrus)

Mai bine sa nu stii un lucru, decat sa-l inveti prost. (Syrus)

Socrate spunea ca cei care stiu ce este fiecare lucru, sunt in stare sa explice si celorlalti; pe cand cei care nu stiu, e firesc sa se insele si pe ei si sa insele si pe altii. (Xenophon)

E riscant ca cineva sa spuna sau sa faca ceea ce nu stie. (Xenophon)

Desfasurand comorile inteleptilor din vechime, pe care ni le-au lasat scrise in carti, le parcurg impreuna cu prietenii (mei), si cand vedem ceva bun, alegem si socotim ca un mare castig, cand putem fi de folos unul altuia. (Xenophon)

In orice actiune oamenii vor sa asculte cel mai mult de acei pe care-i socotesc ca cei mai destoinici. (Xenophon)

Invatati si de la predecesori; caci aceasta este cea mai buna invatatura. (Xenophon)

A intreba inseamna a te instrui. (Xenofon)

Datorita priceperii, seriozitatii, stapanirii de sine si cumpatarii sale, omul destept isi creeaza o insula pe care nici un val nu o va acoperi. (Aprama devarga)

Usor il castigi pe cel nestiutor; si mai usor este castigat cel care are judecata. Dar pe semidoctul cu o farama de stiinta nici Brahma nu-l poate multumi. (Bharthari)

Invatatura e o perla, o avere mare, pe care rudele n-o pot imparti intre ele, nici hotii fura, si care nu se imputineaza prin daruire. (Bhavabhuti)

Cel iscusit sa scoata esentialul si din cartile cele mici si din cele mari, ca albina din flori. (Bohtlingk)

Dupa cum o pasare legata de o sfoara, dupa ce a zburat in toate partile si nu poate gasi nicaieri un loc unde sa se aseze; se indreapta spre locul de care-i legata, tot astfel mintea, dupa ce zboara in toate partile, in cele din urma isi gaseste refugiu in suflet, caci mintea este legata de suflet. (Chandogya-Upanisad)

Cei care se adancesc in Brahma isi pun urmatoarele intrebari: "Este Brahma cauza (acestui Univers)? De unde ne-am ivit? Prin cine traim? Unde vom fi? Cine ne conduce in fericire si-n restriste?" (Cvetacvatara-Upanisad)

El e inceputul, cauza unirii (corpului cu sufletul), dincolo de intreitul timp si independent de acesta. Pe zeul acesta vrednic de slava, cu toate infatisarile, care este originea a tot ce exista si care sta in inima, il adora (inteleptul). (Cvetacvatara-Upanisad)

Din faptul ca un om rau citeste cartile de legi sau studiaza Vedele inca nu rezulta nimic; caracterul predomina aici. (Hitopadeca)

Nu este consiliu acela in care nu se afla batrani. (Hitopadeca)

Dusmanca este mama, vrajmas este tatal, al carui copil nu este dat la invatatura. (Hitopadeca)

E greu sa te cunosti atat de bine, incat sa poti spune ca esti capabil sau nu de ceva. Insa cine poseda o astfel de stiinta, acela nu-si pierde cumpatul nici cand este la stramtoare. (Hitopadeca)

Cei care cultiva nestiinta intra in intunericul orb. Intr-unul si mai mare cei care sunt multumiti cu stiinta lor. (Ica-Upanisad)

Arta invatatorului atinge un grad si mai inalt cand este incredintata unui discipol eminent. (Kalidasa)

Sufletul, mai subtil decat ceea ce-i subtil si mai mare decat ceea ce-i mare, este asezat in cavitatea inimii fiecarei fiinte. Cine-i liberat de dorinte, acela, lipsit de intristare, priveste prin favoarea Creatorului aceasta maretie a sufletului. (Katha-Upanisad)

Cine nu-l cunoaste, acela il cunoaste; cine il cunoaste, acela nu-l cunoaste. El nu este inteles de cei care-l inteleg; el este inteles de cei care nu-l inteleg. (Kena-Upanisad)

Stiinta sufletului este stiinta suprema. (Mahabharata)

Fara a fi intrebat, nu spune nimanui nimic, nici cand intreaba in mod nepotrivit; cel cu minte, chiar cand stie, sa se poarte in lume ca si cand ar fi mut. (Manu)

Cel care nu-si paraseste casa spre a vedea intreg pamantul plin de minunatii, acela-i (ca) o broasca intr-o fantana. (Pancatantra)

Atata timp cat omul nu cutreiera pamantul dintr-o tara in alta, el nu dobandeste temeinic nici invatatura nici averea nici vreo meserie.(Pancatantra)

Inteleptii nu deplang ceea ce s-a pierdut, ceea ce a murit si ceea ce a trecut; caci aceasta este, dupa cat se spune, deosebirea dintre intelepti si nebuni. (Pancatantra)

La cei intelepti batranetea se iveste mai intai la minte, apoi in corp; pe cand la cei neintelepti ea se iveste in corp, dar niciodata la minte. (Pancatantra)

Cum dispare frumusetea iernii, cand este lovita de vantul primaverii, asa scade zi cu zi inteligenta celor dotati din cauza grijilor pentru familia impovaratoare. (Pancatantra)

Cunoasterea calauzeste spre unitate asa cum ignoranta duce la diversitate. (Ramakrishna)

Fara cunoastere nu este (cu putinta) libertatea nici chiar prin sute de asceze. (Somadeva)

Cel care se pricepe nu vorbeste; stapanind eruditia, el tace. (Lao Tzi)

Cei plini de pofte si de ura nu vor cunoaste niciodata adevarul. (Vinayapitaka)

Intelepciunea inseamna cunoasterea bazata pe discernamant, imbinata cu o gandire vrednica de lauda. (Visudhi-Magga)

Invatand pe altii te instruiesti, povestind observi, afirmand examinezi, aratand privesti, scriind gandesti, pompand iti aduci apa in fantana ta. - Dezvoltarea maximei antice: Invatand inveti, in sensul modern ca activitatea sociala dezvolta toate functiile intelectuale ale omului. (Amiel)

Unui om destept ii place sa invete. Unui prost, sa invete pe altii. (A. P. Cehov)

Stiinta insasi e putere. (Bacon)

Totul se inlantuie in lumea reala. Orice miscare corespunde unei cauze, orice cauza se leaga de ansamblu; prin urmare, ansamblul este reprezentat in cea mai mica miscare. (Balzac)

A recunoaste nu inseamna a te supune? (Balzac)

Toate mintile marginite au obiceiul de a nu iesi din cercul intamplarilor si de a nu le cauta cauza. Pentru greselile lor le place sa-i gaseasca vinovati pe altii. (Balzac)

Daca in orice imprejurare omul nu se invarte in jurul lucrurilor sau a ideilor pentru a le cerceta sub toate aspectele, omul acela este un neispravit si un molau, prin urmare in primejdie de a pieri. (Balzac)

Intelepciunea vine odata cu invatatura. (Balzac)

Toti cei ce stiu putin vor sa arate pretutindeni ceea ce stiu. (Benito Jeronimo Feijoo)

Din nimic nu poti sa scoti nimic/ noul vine din ce-i vechi/ dar nu e mai putin nou. (Bertold Brecht)

Cei ce topesc multe lumanari in citirea cartilor, tocesc si vederea ochilor trupului; dar cei ce n-au cautat niciodata pe slove, macar ca si-au pazit mai ascutita vederea ochilor, insa nestiinta i-a varat in intuneric si in tartarul necunostintei. (Cantemir)

Semnul intelepciunii este ca din cele vazute sau auzite a adulmeca pe cele nevazute si neauzite, si a socoti cele viitoare din cele trecute. (Cantemir)

Cine are idei limpezi le transmite usor celorlalti. (C. A. Helvetius)

Nu impiedica nimic ca cineva sa fie cu stiinta de carte si sa posede toata invatatura si (totusi) sa fie betiv, necumpatat, avar, nedrept, tradator si, in sfarsit, fara minte. (Cebes)

Este o minune sa se nimereasca leacul pentru un rau a carui cauza nu se cunoaste. (Cervantes)

Vrei sa inveti stiintele cu usurinta? Incepe prin a-ti invata limba. - cultura lingvistica si literara este temelia culturii. (Condillac)

Lectura cartilor de valoare este conversatia cu cei mai de seama oameni ai secolelor trecute. (Descartes)

Cand am avut cativa banuti mi-am cumparat carti, iar daca mi-a mai ramas ceva, mi-am luat hrana si imbracaminte. (Desiderius Erasmus)

Ganditorul este un om care vede acolo unde ceilalti nu vad. (Dimuet)

Vai de acela care vrea sa-i invete pe oameni mai iute decat pot invata. (Durant)

A invata numai, fara a judeca, nu te duce la nimic; adunarea de cunostinte nu trebuie sa aiba decat un singur scop: sa ne invete cum sa ne judecam pe noi insine. (E. Knight)

Cunoasterea este antidotul temerii. (Emerson)

Intreaga viata este experimentare. Cu cat faci mai multe experiente, cu atat este mai bine. (Emerson)

Inchisese ochii pentru a nu vedea raul de pe acest pamant, si, in acest fel, raul l-a gasit fara nici o aparare. (Ernst Wiechert)

Un om nu poate intelege profunzimea unei carti inainte de a fi vazut si a fi trait cel putin o parte din continutul ei. (Ezra Loomis Pound)

Adevarata filozofie consta in a face, nu carti, ci oameni. (Feuerbach)

Spiritele mediocre osandesc tot ceea ce le depaseste intelegerea. (Fr. De La Rochefoucauld)

Experienta este ca steaua polara: ea nu lumineaza decat seara. (Fr. De La Rochefoucauld)

Hazardul descreste, pe masura ce creste cunoasterea. (France)

Am incercat diferite moduri de a trai si eu socot ca cel mai bun este ca, ocupandu-ne cu studiul, sa asistam in pace la vicisitudinile oamenilor si sa prelungim prin privelistea secolelor si a imparatiilor durata scurta a zilelor noastre. (France)

Ochii si toate simturile noastre nu sunt decat soli de erori si curieri de minciuni. (France)

Cunoasterea este prin ea insasi putere. (Francis Bacon)

Putina filozofie duce sufletul la ateism, dar aprofundarea filozofiei il duce spre religie. (Francis Bacon)

Lectura da omului plenitudine, vorbirea, siguranta si scrisul, precizie. (Francis Bacon)

Orice filozofie morala nu este altceva decat o slujitoare a religiei. (Francis Bacon)

Bogatia de experienta straina, agonisita din carti, asta se cheama eruditie. Experienta proprie este intelepciune. (G. E. Lessing)

Cusurul invataturii tarzii este acesta, ca ceea ce n-ai invatat niciodata si ai ignorat mult timp, cand, in sfarsit ai inceput s-o stii, tii mult s-o spui oriunde si in orice imprejurare. (Gellius)

Cel mai mare dintre filozofi arata ca atunci cand literatura si invataturile filozofiei patrund intr-un om pervers si decazut, ca intr-un vas spurcat si murdar, ele se schimba, se transforma si se strica. (Gellius)

Adevarul ne umple de sanatate si ne da puteri noi in munca. Cine sta alaturi de adevar nu poate sa nu invinga. A urmari numai adevarul si a-l dovedi, aceasta este toata obiectivitatea. (George Calinescu)

Este o mare nebunie sa sfidezi fara motiv inteligenta altuia. (Giovanni Boccacio)

Nu te lasa ademenit sa contrazici. Inteleptii cad in nestiinta, cand se cearta cu cei nestiutori. (Goethe)

Nimic nu este mai inspaimantator ca ignoranta activa. (Goethe)

Obscurantismul propriu-zis nu este faptul ca se impiedica raspandirea a ceea ce-i adevarat, clar si util, ci faptul ca se pune in circulatie ceea ce-i fals. (Goethe)

Cand ai pierdut interesul, pierzi si amintirea. (Goethe)

Oamenii sunt atat de coplesiti de conditionarile infinite ale fenomenelor, incat ei nu pot observa conditia (lor) unica si primordiala. (Goethe)

Nu fii subtil, ci intelept. Cine stie mai mult decat i se cere, seamana cu varful prea ascutit care se rupe usor. Adevarurile dovedite sunt mai sigure. Este bine sa ai minte, dar nu sa fii un palavragiu. (Gracian)

Nimic nu cere mai multa prudenta decat adevarul. (Gracian)

Orice prost e ferm convins, si oricare om ferm convins e prost; cu cat judecata sa e mai gresita, cu atat e mai mare indaratnicia sa. (Gracian)

Sunt ocupatii ciudate, care sunt moliile timpului pretios. A te ocupa cu ceva nepotrivit e mai rau decat a nu face nimic. (Gracian)

Respectul pentru adevar reprezinta inceputul intelepciunii. (Herzen)

Adevarul traieste, ca toate fiintele vii, numai ca totalitate; cand se desparte in partile lui, ii dispare sufletul si raman din el numai abstractiile moarte cu miros de cadavru. (Herzen)

Deschide cartea, ca sa inveti ce au gandit altii; inchide cartea, ca sa gandesti tu insuti. (Heyde)

Lumea nu e a cui o strabate cu piciorul, ci a cui o intelege cu gandul. Nu stii bine ceva decat multa vreme dupa ce l-ai invatat. (J Joubert)

Nu e nimic in minte, care sa nu fi trecut mai intai prin simturi. (John Locke)

Dupa cum un ogor, cu cat e mai roditor, cu atat produce mai multi spini si maracini, tot asa o minte superioara este plina de ganduri ciudate daca nu-i semanata cu germenii intelepciunii si ai virtutii. (Komensky)

Ignoranta profunda inspira tonul dogmatic; acel care nu stie nimic crede ca poate invata pe altii ceea ce abia a aflat el insusi; acel care stie multe nu-si inchipuie ca ceea ce spune ar putea fi necunoscut si se exprima mai cu indiferenta. (La Bruyere)

Spiritele mediocre condamna de obicei tot ce depaseste inteligenta lor. (La Rochefoucauld)

Prilejurile ne fac cunoscuti celorlalti si inca si mai mult noua insine. (La Rochefoucauld)

Cine gandeste putin, se inseala mult. (Leonardo da Vinci)

Bogatia experientei straine castigata din carti se numeste eruditie. Experienta proprie este intelepciune. Cel mai mic capitol al acesteia este mai pretios decat milioane din cealalta. (Lessing)

A citi mult face pe unii trufasi si pedanti; a vedea multe te face intelept, intelegator si util. (Lichtenberg)

Veacul nostru are profeti care vorbesc despre viata cu entuziasmul unor bolnavi. Puterea ce pulseaza in opera lor nu seamana cu vigoarea omului sanatos, ci cu forta nebunului delirant. (Lucian Blaga)

Sunt lucruri care nu pot fi intelese decat vag. Si ar trebui sa ne multumim cu atat, din nefericire insa noi incercam sa le intelegem mai precis si, ca urmare, ne trezim ca nu le mai intelegem deloc . (Lucian Blaga)

Unii cugetatori, care aspira sa patrunda pana in fiinta insasi a realitatii, isi aseamana inspiratiile si clarviziunile cu fenomenul minunat al instinctului. Simpatia misterioasa prin care ei incep sa patrunda tainele existentei ar fi un fel de instinct. Stim ca instinctul are certitudini, dar tot atat de uimitoare sunt si ratacirile in care el cade. Oare cutare filosof, care-si cloceste "absolutul", nu se aseamana cu gaina, care cloceste niste bucati de var? (Lucian Blaga)

Cei care s-au ocupat cu istoria problemelor ce si le-a pus mintea omeneasca au putut sa remarce ca "misteriosul", "enigmaticul" ce-l inlaturam dintr-o intrebare, dintr-un lucru, apare in alta parte. Cu cat lamurim printr-un fenomen ori printr-o lege mai multe enigme, cu atat devin ele insele mai enigmatice: as vorbi in privinta aceasta foarte bucuros despre un principiu al conservarii enigmelor. (Lucian Blaga)

Cel dintai lucru la care aspira un curent nou, ce lupta impotriva traditiei, este de a-si crea o traditie. (Lucian Blaga)

Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte: cine si-ar face avere adunand praful de aur imprastiat pe fata pamantului? (Lucian Blaga)

Sunt adevaruri asa de putin batatoare la ochi, incat descoperirea lor este aproape o creatie. (Lucian Blaga)

Foarte multe sofisme se nasc nu din lipsa de logica, ci din prea multa logica, ca sa zicem asa: anume, atunci cand operam cu mai multa logica; cu mai multa analiza, cu mai multe subtilitati metodice decat cere gradul de complexitate proprie obiectului pe care-l cercetam, cand cheltuim mai multa forta decat cere problema . (Lucian Blaga)

Adevarurile mari sunt poate ca asa de aproape si de imediate, incat numai de aceea nu le gasim, fiindca le cautam. Ar trebui numai sa deschidem ochii si sa privim: dar aceasta este foarte greu. (Lucian Blaga)

Logica sufera de un mare viciu logic: ea crede ca insasi realitatea e de natura logica. Daca intalneste ceva ce nu se poate intelege in chip logic, ea va sustine ca acest ceva nu exista, ci e numai aparenta . (Lucian Blaga)

Ca adevarul poate avea si influente dezastruoase asupra noastra nu marturiseste impotriva valorii sale ideale, ci dovedeste numai slabiciunea noastra: suntem ca bolnavii, care nu suporta aerul aspru si curat al muntilor. (Lucian Blaga)

Oamenii pe care incepem sa-i cunoastem mai bine, nu-i mai putem judeca, caci faptele si manifestarile lor izolate le apreciem in comparatie cu celelalte fapte ale lor. Ne pierdem, cu alte cuvinte, fata de ei punctul de vedere omenesc, si-i judecam relativ, in cadrul si in conditiile lor proprii. (Lucian Blaga)

Inteligenta omeneasca nu este o misterioasa fabrica de adevaruri absolute. Ea este un factor determinant in sanul realitatii, un centru de activitati spontane, un creator de fictiuni, de mituri. Vederile metafizice ale spiritualismului sau ale materialismului sunt mituri, si mit este si cutare ipoteza a stiintei moderne . (Lucian Blaga)

Sunt adevaruri pe care este cu neputinta sa le intelegi just, daca inainte de aceea n-ai trecut prin anumite rataciri! (Lucian Blaga)

Ce teorie a cunoasterii adopti este un pas de o importanta enorma pentru viata spirituala, caci teoria cunoasterii nu este o simpla teorie intre multe altele, ci inceputul stralucit sau dezastruos al unei adanci sau marginite conceptii despre lume. (Lucian Blaga)

Rationamentele mintii se cladesc din experiente sigure si repetate. (M. V. Lomonosov)

Siretul dispretuieste studiile; omul simplu le admira si inteleptul le foloseste. (Macauly)

Cine se gandeste la prea multe lucruri nu ajunge niciodata la vreo concluzie. (Macchiavelli)

Materia nu-i decat energie acumulata; si energia poate lua toate formele, de la caderea unei pietre pana la gandirea omului. Materia si spiritul sunt doua aspecte ale aceleiasi substante, ale aceleiasi existente, ale aceleiasi energii. (Maeterlinck)

Multe lucruri stia, dar pe toate le stia prost. (Margites)

E mai usor sa negi lucrurile decat sa te informezi despre ele. (Mariano José de Larra)

O opera clasica este o carte pe care toata lumea doreste sa o fi citit, dar pe care nimeni nu vrea sa o citeasca. (Mark Twain)

Cand fugi dupa spirit, prinzi prostia. (Montesquieu)

Sunt anumite adevaruri despre care nu-i de ajuns sa convingi (pe cineva), ci trebuie sa(-l) faci sa le si simta. (Montesquieu)

Doua jumatati de adevar nu fac un adevar intreg. (Multatuli)

Nu e greu sa gasesti adevarul. E greu sa ai dorinta de a-l gasi. (N. Iorga)

Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta. (N. Iorga)

In anumite circumstante, simularea nebuniei constituie dovada celei mai inalte intelepciun. (Niccolo Machiavelli)

Mai bine sa nu stim nimic, decat sa stim multe lucruri pe jumatate. (Nietzsche)

Cat de sterile sunt orice speculatii intelectuale atata vreme cat raman lipsite de actiune si de experienta. (O. Wilde)

De obicei (tocmai) acela care stie mai putin, gaseste placere mai mare in a contrazice. (Oxenstierna)

Gasesc fara incetare ceva de invatat. (P. L. Roederer)

Cei care nu iubesc adevarul (isi) iau ca pretext al contestarii (lui) multimea acelora care il tagaduiesc. (Pascal)

Adevarul este atat de intunecat in aceste timpuri si minciuna atat de fixata, incat n-am fi in stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi. (Pascal)

Cand citim prea iute sau prea incet, nu intelegem nimic. (Pascal)

Oamenii trebuie invatati ca si cum n-ai vrea sa-i inveti, iar lucrurile necunoscute trebuie prezentate ca lucruri uitate. (Pope)

Nu exista ocupatie mai rodnica decat aceea care ne ajuta sa ne cunoastem pe noi insine. (R. Descartes)

Nimic nu-l infurie mai tare pe un prost decat sa-i spui ca nu intelege. (Cardinalul Retz)

Orice cugetare care nu actioneaza este un avort sau o tradare. (Romain Rolland)

Cum poti fi sceptic in chip sistematic si de buna-credinta? Filozofii sceptici sau nu exista sau sunt cei mai nenorociti dintre oameni. Indoiala cu privire la lucrurile pe care ne este necesar a le cunoaste este o stare prea violenta pentru spiritul omenesc: nu-i rezisti prea mult; fara voia lui se decide intr-un chip sau altul si prefera sa se insele decat sa nu creada in nimic. (Rousseau)

Sa ne ferim de a vesti adevarul celor care nu sunt in stare sa-l asculte. (Rousseau)

O vorba iscusita doarme intr-o ureche neghioaba. (Shakespeare)

Oamenii, care si-au petrecut viata cu cititul si au scos intelepciunea lor din carti, seamana cu aceia care au dobandit cunostinte exacte despre o tara din multe descrieri de calatorie. Aceste descrieri pot da informatii despre multe lucruri, dar in fond nu dispun de o cunoastere unitara, lamurita si temeinica a acelei tari. Dimpotriva, acei care si-au petrecut viata cugetand, seamana cu aceia care au calatorit in acea tara: numai acestia stiu propriu-zis despre ce este vorba, cunosc lucrurile in legaturile lor si sunt acolo cu adevarat la ei acasa. (Schopenhauer)

Unde duce gandirea fara experimentare, ne-a aratat Evul Mediu; insa secolul acesta e menit sa ne lase sa vedem unde duce experimentarea fara gandire si ce se alege din educatia tineretului care se margineste (numai) la fizica si chimie. (Schopenhauer)

A citi inseamna a gandi cu un cap strain in locul celui propriu. (Schopenhauer)

Nimeni nu poate vedea deasupra sa. Cu aceasta vreau sa spun: fiecare vede la celalalt numai atat cat este el insusi: caci el il poate cuprinde si intelege numai in masura propriei sale inteligente. Daca aceasta este de calitatea cea mai umila, atunci toate darurile spirituale, chiar si cele mai mari, nu-si vor produce efectul asupra lui si el nu va observa la posesorul lor nimic, decat numai ceea ce-i mai josnic in individualitatea sa, deci numai slabiciunile si defectele sale de temperament si de caracter. (Schopenhauer)

Dupa cum biblioteca cea mai bogata, daca nu e pusa in ordine, nu aduce atata folos cat una foarte modesta, dar bine aranjata; tot asa si cea mai mare cantitate de cunostinte, daca nu le-a prelucrat gandirea proprie, pretuieste mai putin decat una mult mai redusa, care insa a fost aprofundata in multe feluri. (Schopenhauer)

O filozofie adevarata nu se poate tese numai din notiuni abstracte, ci ea trebuie sa se bazeze pe observatie si experienta; atat interioara cat si exterioara. (Schopenhauer)

Credinta si stiinta se afla intre ele in acelasi raport ca cele doua talgere ale unei balante, in masura in care una se ridica, cealalta coboara. (Schopenhauer)

Ar fi bine sa cumperi carti daca ai putea cumpara si timpul pentru a le citi, dar de obicei se confunda cumparatul cartilor cu insusirea cuprinsului lor. A pretinde ca cineva sa retina tot ce a citit vreodata este ca si cum ai pretinde sa pastreze in sine tot ce a mancat candva. A trait dintr-una corporal, din celalalt spiritual si a devenit pe aceste cai ceea ce este astazi. (Schopenhauer)

Trebuie sa tinem seama ca experienta pe care o dau cartile, oricat de pretioasa ar fi ea, tine totdeauna de domeniul cunoasterii; in timp ce experienta care se naste din incercarile vietii, tine de domeniul intelepciunii, si ca un graunte din aceasta, are nesfarsit mai mare valoare decat un munte din cealalta. (Smiles)

Sa cunoastem cu exactitate natura noastra, pe care dorim s-o desavarsim si, totodata, natura lucrurilor, atat cat este nevoie. Sa scoatem in mod just deosebirile, acordurile si opozitiile dintre aceste lucruri. Sa concepem just cum pot si cum nu pot fi modificate lucrurile. Sa comparam cu natura si cu puterea omului. (Spinoza)

Nu exista adevar care sa nu devina pentru spiritele false, materie de erori. (Vauvenargues)

Prostul cu memorie buna are la dispozitia lui multe ganduri si fapte, dar nu stie sa traga din ele nici o concluzie. (Vauvenargues)

Nimeni nu se crede atat de capabil de a insela pe un om de spirit ca prostul. (Vauvenargues)

Cand nu intelegem ceea ce citim, nu trebuie sa ne incapatanam sa intelegem; trebuie, din contra, sa lasam cartea; n-avem decat s-o reluam in alta zi, sau la o alta ora, si o vom intelege fara sfortare. Patrunderea, la fel ca inventia sau ca oricare alt talent omenesc, nu este o insusire de orice moment; nu suntem dispusi totdeauna sa intram in spiritul altuia. (Vauvenargues)

O carte cu totul noua si originala ar fi aceea care ar face sa se iubeasca adevaruri vechi. (Vauvenargues)

Poate ca nu exista adevar care sa nu fie pricina de ratacire pentru vreo minte gresita. (Vauvenargues)

Nu ne putem ridaca la adevarurile mari fara entuziasm. (Vauvenargues)

Cel ce deschide o scoala, inchide o temnita. (V. Hugo)

Mare ignorant trebuie sa fie omul care da raspuns la toate problemele! (Voltaire)

Personal, eu sunt mereu gata sa invat, desi nu-mi place intotdeauna sa mi se dea lectii. (Sir Winston Churchil)

Elocventa este poezia prozei. (William Cullen Bryant)

Indiferenta provine din ignoranta, si cu cat cineva este mai intelept, cu atat este determinat de ceea ce este perfect. (W. G. Seibnitz)

Este mai usor sa cumperi o carte decat s-o citesti si mai usor s-o citesti decat s-o intelegi! (William Osler)

Cunoasterea de sine

Cei mai multi oameni isi sunt atat de straini, incat ar trebui sa vorbeasca la persoana treia despre ei insisi - cam asa cum vorbesc copiii . (L.Blaga)

Excesele introspectiei: in oglinda in care te privesti nu incerca sa-ti vezi si respiratia. Altfel ii tulburi luciul. Si atunci nu te mai vezi deloc. (L.Blaga)

Nu exista ocupatie mai rodnica decat aceea care ne ajuta sa ne cunoastem pe noi insine. (R. Descartes)

Esti invincibil daca nu te prinzi in lupte dincolo de sfera puterii tale. (Epictet)

Retrage-te in tine insuti: practica deseori aceasta reculegere sufleteasca; vei deveni un alt om. (A. Marcus Aurelius)

Daca ne cercetam bine, aproape intotdeauna vom gasi in noi un pacat pe care-l osandim la altii. (L. Tolstoi)

Curaj, indrazneala, eroism, prudenta - frica, spaima, lasitate

Omul curajos nu-si scurteaza viata infruntand pericolele. Fricosul nu si-o pastreaza chiar daca-i precaut. (Abu al-'Ala' Al-Ma' Arri)

Nu va atasati decat de oamenii vrednici de stima; evitati mai presus de orice compania celor lasi; nimeni nu ii respecta, nici macar cunoscutii lor. (Alceu)

Indrazneala este inceputul actiunii. (Democrit)

Barbatia micsoreaza loviturile sortii. (Democrit)

Nenorocirea osteneste; vanturile nu sufla mereu cu aceiasi turbare; norocul fericitilor are un sfarsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul intreg se increde pana la urma in speranta. Deznadejdea este lasitate. (Euripides)

Trebuie sa indraznesc, fie ca izbutesc fie ca nu. (Euripides)

Pentru mine, adevaratul curaj este prudenta. (Euripide)

Omul cu adevarat superior este omul prudent atunci cand chibzuieste, pentru ca analizeaza toate riscurile posibile, dar care este cutezator cand trebuie sa actioneze. (Herodot)

Sufletul mi-i curajos, caci am indurat multe suferinte pe valuri si-n razboi. Dupa ele poate sa vina si asta. (Homerus)

Nu uita sa-ti pastrezi sangele rece in nenorocire. (Horatiu)

Si zeul ajuta o indrazneala justificata. (Menander)

Mahnirea stie sa nascoceasca impotriva ei insasi rele de doua ori mai mari decat realitatea. (Philemon)

Dupa cum copiii se sperie de orice in intunericul orb, tot asa ne temem si noi in plina lumina. (Lucretius)

Un om tare, cand e lovit, isi sporeste puterea. (Seneca)

Nu fiindca (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj, ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele. (Seneca)

Tot ce se poate intampla, sa ne inchipuim ca se va intampla. (Seneca)

Lucrul de care te temi se intampla mai iute decat acela pe care-l speri. (Syrus)

In imprejurari critice indrazneala pretuieste foarte mult. (Syrus)

Cand marea este linistita, oricine poate fi carmaci. (Syrus)

Cand sufletul sovaie, este de ajuns un mic impuls ca sa-l indrepte intr-o parte sau alta. (Terentius)

Cine se teme sa intreprinda ceva cu hotarare, aceluia nu-i foloseste la nimic o (intreaga) comoara de cunostinte; oare lampa lumineaza orbului ceva chiar cand o tine in mana? (Hitopadeca)

Ce nu-i dat sa se intample, nu se-ntampla; ce este dat sa se intample, nu se poate altfel; de ce nu se bea antidotul acesta, care inlatura otrava grijii? (Hitopadeca)

Daca nu se expune la primejdii, omul nu vede fericirea; daca insa risca, atunci, daca traieste - o vede. (Mahabharata)

Fericirea suprema este anevoie de dobandit, atata timp cat omul nu face o sfortare eroica. (Pancatantra)

Cei viteji nu-si pierd curajul, chiar cand soarta se arata infricosatoare; dupa cum oceanul nu poate fi sleit, oricat de grozava ar fi arsita care seaca lacurile. (Pancatantra)

Fara curaj, nu se trece peste o nenorocire, chiar (daca-i) foarte mica. (Somadeva)

Nenorocirile fug (departe) de cei curajosi, ca si cum le-ar fi frica de acestia. (Somadeva)

Fricosii sunt nechibzuiti. (Somadeva)

Pe cel neintreprinzator, lasator, fatalist si lipsit de barbatie, zeita fericirii nu vrea sa-l imbratiseze, ca si o femeie tanara pe un batran. (Tantrakhyayika)

Ceea ce trebuie sa se intample are deschise portile pretutindeni.(Kalidasa)

Curajul sufletesc depaseste puterile fizice. (Baltasar Gracian)

Curaj mare, noblete mare. (Baltazar Gracian)

Cand lipseste curajul stiinta nu da roade. (Baltasar Gracian)

Nu ma scarbiti de razboi. Se zice ca el ii distruge pe cei slabi, dar pacea face la fel. (Bertolt Brecht)

Unul din efectele fricii este ca ne rataceste simturile si face ca lucrurile sa ne para altfel decat sunt. (Cervantes)

A invinge fara primejdie inseamna a triumfa fara glorie. (Corneille)

Teama de pericol este de o mie de ori mai ingrozitoare decat pericolul prezent, si nelinistea pe care ne-o provoaca previziunea raului este mai de nesuportat decat raul insusi. (Daniel Defoë)

"Noroc"- asta-i numele pe care cei slabi il dau curajului. (G. Duhamel)

Multi au avut aptitudini extraordinare; insa fiindca n-au avut curaj, ei au trait ca niste morti si au sfarsit prin a fi ingropati in inactivitatea lor. (Gracian)

Posibilul intreaba Imposibilul: "Unde stai?" Imposibilul raspunde: "In visurile slabanogilor". (Tagore)

Curajul presupune organizarea sperantelor. Or, apaticii tocmai la aceasta renunta - la organizarea sperantelor. Si raman cu bratele incrucisate, considerand ca si raul, si binele se inscriu in fatalitate. (André Malraux)

Cei care au mult de nadajduit si nimic de pierdut vor fi intotdeauna periculosi. (Edmund Burke)

Superstitia este religia sufletelor slabe. (Edmund Burke)

Caracteristica adevaratului eroism este tenacitatea. (Emerson)

Nu zabovi sa te incumeti, atunci cand multimea cutreiera nehotarata; este in stare sa faca totul omul nobil, care intelege si apuca iute. (Goethe)

Adevaratele calitati ale unui comandant se manifesta in lupta. Lupta este cel mai sever examinator care stabileste adevarata capacitate a fiecaruia. (J. K. Bagramean)

Prima conditie a victoriei este sacrificiul. (J. Galsworthy)

Nelinistea tresare la freamatul frunzei. (Joost Van den Vondel)

Observa-te numai bine: sunt imprejurari cand lasitatea ti-o interpretezi ca tarie de caracter: cand te retine de la o fapta rea. (Lucian Blaga)

Lupta reuseste mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decat succesul. (Lucian Blaga)

Este poate o datorie sa vezi prezentul in culori mai negre decat este de fapt: pentru ca din aceasta vedere sa izvorasca o lupta mai hotaratoare spre mai bine. (Lucian Blaga)

Curajul este ceva care se formeaza, care traieste si moare - care trebuie intretinut la fel a si armele. (N. Iorga)

Mai contagioasa decat ciuma, spaima se transmite intr-o clipita. (Nikolai Gogol)

Dintre toate primejdiile, cea mai mare este subestimarea dusmanului. (Pearl Buck)

Curajul este vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie, a unui scop. (René Quiton)

Plictiseala este expresia suprema a indiferentei. (Ricardo Leon)

Fricosul se sperie inainte de primejdie, lasul in timpul ei, curajosul dupa ea. (Richter)

Cand exista vointa, exista si cale batatorita. (Shaw)

Cel care merge pe mijlocul drumului primeste lovituri din ambele parti. (George P. Schultz - secretar de stat american in per. 1735-1826)

Curvie - feciorie

Demades spunea ca pudoarea este cetatea frumusetii. (Demades)

Fara Ceres (paine) si fara Bacchus, Venus ramane rece. (Terentius)

Omul nu se abate de la calea cea buna, isi stapaneste simturile, are rusine, se poarta cum trebuie atata timp cat nu patrund in inima lui sagetile privirilor nimicitoare de statornicie pe care frumoasele cu gene lungi le arunca din arcul sprancenelor. (Bharthari)

Cand porneste sa faca ceva o femeie cuprinsa de o iubire nebuna, nici Brahma nu indrazneste s-o opreasca. (Bharthari)

Bufnita nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul, ca nu vede nici ziua nici noaptea. (Bohtlingk)

Cine poate ascunde de femei averea sa sau un secret? (Somadeva)

Increderea in femei ia judecata chiar si celor inteligenti. (Somadeva)

Omul ramane intelept, curajos si fericit cat timp nu da peste o femeie frumoasa si nestatornica. (Somadeva)

Acolo unde o femeie frumoasa si bine facuta care asteapta privind in drum, - care-i prostul care intra intr-o astfel de inchisoare fara lanturi, care poarta numai numele de casa? (Somadeva)

Cei ametiti de dragoste au o idee tulbure despre legea morala. (Somadeva)

Cineva poate sa cunoasca o femeie rea, cu chipul frumos, dar cu pacate ascunse, asemenea unui lac cu lotusi infloriti, in care se ascund crocodilii. (Somadeva)

Toate pasiunile ne fac sa comitem greseli, dar dragostea ne face sa savarsim greselile cele mai ridicule. (La Rochefoucauld)

O, slabiciune, numele tau e femeie! (Shakespeare)

Cuvant - tacere

Cine nu stie sa taca, acela nu a invatat nici sa vorbeasca (Aristotel)

Cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda (D. Diderot)

E in zadar sa vorbesti celui ce nu vrea sa te asculte. (M. Eminescu)

Datorie

In toate lucrurile, fa ce depinde de tine; iar in rest, fii hotarat si linistit. (Epictet)

Desavarsire

O singura rugaciune am: "Domane, sa nu ma lasi niciodata sa fiu multumit cu mine insumi!" (L. Blaga)

Cei ce tind spre desavarsire, rareori se intampla sa nu-i intreaca pe ceilalti. (B. Castiglione)

Desertaciune

Zgarcitii aduna ca si cand ar trai vesnic; risipitorii risipesc ca si cand ar trebui sa moara. (Aristotel)

Recunostinta imbatraneste repede. (Aristotel)

Cel care se gandeste la natura lucrurilor, la varietatea vietii, la slabiciunea omeneasca, nu jeleste cand se gandeste la ele, ci tocmai atunci el este intr-adevar filozof. (Cicero)

Cei fara minte nazuiesc spre ceea ce nu-i si risipesc cele prezente, chiar daca sunt mai de valoare decat cele disparute. (Democrit)

Este vatamator sa vrei sa placi vecinilor tai. - caci aceasta dorinta te poate aduce la abdicari de la principiile tale mai inalte sau la fapte si declaratii lipsite de sinceritate. Vointa de a placea este o slabiciune si, ca atare, te poate impinge catre tranzactia lasa si catre minciuna. Esti, oare, un copil rasfatat pentru a avea nevoie de admiratia altora? Nu poti ramane tu insuti? (Democrit)

Daca vrei sa faci bogat pe cineva, nu-i spori averea, ci ia-i din dorinte. (Epicur)

Adevarul si intelepciunea constau in nuante. (Ernest Renan)

Dezbinare nu va inceta niciodata in orasele oamenilor. (Euripides)

Fiind din nastere sortit taranei, de ce inalti pe pamantul acesta palate marete? (Farid ud-Din 'Attar)

Daca fericirea ar consta in placerile trupesti, am spune ca boii sunt fericiti cand gasesc de mancat naut. (Heraclit din Efes)

Magarii prefera paiele, aurului. (Heraclit din Efes)

Cat de nesabuit este omul care, dispretuind ceea ce se afla langa el, va cauta ceea ce este departe de el! (Hesiod)

O, grijile oamenilor! O, cata desertaciune este in lucruri! (Lucilius)

Cat timp lipseste lucrul pe care il dorim, ni se pare ca le intrece pe celelalte; apoi, dupa ce l-am dobandit, dorim altceva; si aceeasi sete ii stapaneste pe acei care nazuiesc necontenit in viata. (Lucretius)

Sa nu mi se intample ce doresc, ci ceea ce-mi este de folos. (Menander)

Dintre toate lucrurile cea mai placuta este noutatea. (Ovidius)

Omul este visul unei umbre. (Pindarus)

Nu cauta sa(-ti) sporesti averea, ci sa(-ti) reduci dorinta. (Plato)

Eu vad ca noi toti, cati traim, nu suntem decat niste imagini sau o umbra usoara. (Sophocles)

Imi dau seama ca nu suntem altceva decat fantome sau usoare umbre, noi ce traim pe pamantul acesta. (Sofocle)

Pentru oameni nu exista nimic care sa dureze: nici noaptea instelata, nici nenorocirile, nici bogatia; totul s-a spulberat intr-o buna-zi. (Sofocle)

Pe cine il favorizeaza norocul prea mult pe acela il si prosteste. (Syrus)

Norocul e de sticla: se sparge (tocmai) cand straluceste. (Syrus)

Cine are cel mai mult? Cel care doreste cel mai putin. (Syrus)

Aceea la care ma gandesc mereu ma dispretuieste; in schimb ea iubeste pe altul, iar acela e indragostit de alta, si din pricina mea sufera alta. S-o ia naiba si pe aceea si pe acela si dragostea si pe asta si pe mine. (Bhartrhari)

Cand toate dorintele care se aflau in inima sa inceteaza, atunci muritorul devine nemuritor si dobandeste pe Brahma (inca fiind) aici (pe pamant). Cand toate legaturile inimii din viata aceasta sunt rupte, atunci muritorul devine nemuritor. (Katha-Upanisad)

Cei fara minte umbla dupa dorintele (pentru lucrurile) din afara; de aceea cad in mrejele intinse ale Mortii. Dar cei intelepti, cunoscand ce-i nemurirea, nu cauta ceva statornic printre lucrurile nestatornice aici pe pamant. (Katha-Upanisad)

Tineretea, averea, domnia si lipsa de judecata pricinuiesc paguba fiecare din ele singure; cu atat mai mult cand sunt toate patru laolalta. (Hitopadeca)

In aceasta viata plina de mizerii ce durere mai mare decat aceea ca dorintele nici nu se realizeaza nici nu inceteaza. (Hitopadeca)

Adu-ti aminte statornic de nestatornicia (lucrurilor). (Hitopadeca)

Si mintea celui foarte inteligent se pierde din cauza necontenitei preocupari privitoare la sare, unt, ulei, orez, haine si lemne. (Pancatantra)

Cine priveste pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgare de pamant, pe toate fiintele ca pe sine insusi: acela este intelept. (Pancatantra)

Cum se intalnesc doua lemne pe un ocean si, dupa ce stau catva timp impreuna, se despart: tot astfel sotia, copiii, prietenii si lucrurile, dupa ce se aduna, se despart. Plecarea lor e sigura . (Ramayana)

Asa trece gloria lumii (Sic transit gloria mundi : cuvinte adresate papilor, la incoronarea lor, aratandu-li-se cum se mistuie o flacara deasupra capetelor lor, pentru a le aminti caracterul trecator al puterii omenesti si pentru a domoli orgoliul puterii).

Darurile mari ale norocului sunt precare si ceea ce-i prea stralucit nu e fara risc; orice situatie inalta in viata omeneasca e nesigura, caci o rastoarna timpul sau invidia, atunci cand cineva atinge culmea prosperitatii. Mijlocia in toate este mai sigura, prin faptul ca cineva nu are un loc umil din partea norocului, dar nici un loc prea inalt; caci, daca se intampla sa cada mai de jos, el isi ascunde mai usor nenorocirea; pe cand la ceea ce-i mare si caderea e mare; pentru ca invidia se inversuneaza contra celui ilustru si cauta sa rastoarne pe aceia pe care-i inalta norocul. (Fragm. anonime)

Esenta lumanarii nu este ceara care lasa urme, ci lumina. (A. De Exupery)

Dobandirea minunatelor mijloace de productie n-a adus libertatea, ci grija si foametea. (Albert Einstein)

Omul . sarman copil al indoielii si al mortii, a carui speranta e cladita pe trestii. (Byron)

Alte masti, aceiasi piesa, / Alte guri, aceiasi gama, / Amagit atat de-adese / Nu spera si nu ai teama. (Eminescu)

Zica toti ce vor sa zica, / Treaca-n lume cine-o trece; / Ca sa nu-ndragesti nimica, / Tu ramai la toate rece. (Eminescu)

Ca un cantec de sirena, / Lumea-ntinde lucii mreje; / Ca sa schimbe-actori in scena, / Te momeste in virteje; / Tu pe-alaturi te strecoara, / Nu baga nici chiar de seama, / Din cararea ta afara / De te-ndeamna, de te cheama. (Eminescu)

Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul,/ In acea nemarginire ne-nvartim uitand cu totul/ Cum ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata,/ Ca-ndaratu-i si-nainte-i intuneric se arata. (Eminescu)

De ce si-ar iubi omul lanturile, chiar de-ar fi facute din aur. (Francis Bacon)

Daca ceva de pret si de neinlocuit dispare, avem impresia ca ne-am trezit dintr-un vis. (Hermann Hesse)

Cel care intr-o buna zi stie sa renunte cu hotarare sau la un nume mare sau la o mare autoritate sau la o mare situatie, se libereaza intr-o clipa de multe necazuri, de multe vegheri si uneori de multe nelegiuiri. (La Bruyere)

Nu astepta prea mult de la altii. Adesea ne dezamagim pe noi insine; de aceea trebuie sa ne asteptam sa fim dezamagiti de altii. (Lubbock)

Cei mai alesi dintre oameni se lasa condusi in viata de-un ideal nascut din ei insisi: sunt ca orbii, care se lasa purtati de mana de copii lor. (Lucian Blaga)

Eu nu cred ca impartirea in partide a adus vreodata vreun bine; dimpotriva, este inevitabil ca atunci cand dusmanul se apropie cetatile dezbinate sa piara deodata, fiindca totdeauna partea mai slaba se va alipi de fortele externe, iar cealalta nu va putea sa reziste. (Machiavelli)

Singuratatea este pretul pe care trebuie sa-l platim ca ne-am nascut in aceasta perioada moderna, atat de plina de libertate, de independenta si de propriul nostru egoism. (Natsume Soseki)

Solomon si Iov au cunoscut cel mai bine mizeria omului si au vorbit cel mai bine despre ea: unul cel mai fericit, iar celalalt cel mai nefericit; unul cunoscand din experienta desertaciunea placerilor, celalalt realitatea durerii. (Pascal)

Singurul lucru care ne consoleaza de mizeriile noastre este distractia; si totusi ea este cea mai mare dintre mizeriile noastre. Caci aceasta este ceea ce ne impiedica mai ales sa ne gandim la noi si ne face sa ne pierdem pe nesimtite. Fara ea ne-am afla in plictiseala si aceasta ne-ar impinge sa cautam un mijloc mai solid de a iesi din ea. Dar distractia ne amageste si face ca sa sosim pe nesimtite la moarte. (Pascal)

Fericirea omului, aici pe pamant, nu-i decat o stare negativa, intrucat trebuie s-o masuram prin cantitatea mai mica de rele pe care le sufera. (Rousseau)

Pentru a cauta o fericire imaginara, ne pricinuim mii de rele adevarate. (Rousseau)

Onorurile si bogatia schimba caracterul oamenilor. (Scott)

Lumea aceasta, teatru de orgoliu si de ratacire, este plina de nefericiti care vorbesc despre fericire. (Voltaire)

Devotament

Adevaratul nume al devotamentului este dezinteresarea. (V.Hugo)

Discernamant

Pana nu-i asculti pe amandoi, nu poti sa judeci. (Aristophanes)

Ori de cate ori suntem in indoiala, trebuie sa alegem calea prin care gresim mai putin. (Aristotel)

Fii prost, cand o cere imprejurarea; (A sti) sa simulezi prostia cand trebuie, este cea mai mare intelepciune. (Cato)

Prefer sa par fricos decat imprudent. (Cicero)

Orice om poate gresi; dar numai cel fara minte staruie in greseala. (Cicero)

Din cauza parerilor vulgului suntem tarati in ratacire si nu vedem realitatea. (Cicero)

Cine nu se teme de nimic, este surprins de primejdie. (Confucius)

Cand cineva depaseste masura, lucrurile cele mai placute devin cele mai nesuferite. (Democritus)

Cel mai usor este sa te inseli singur; caci fiecare crede ceea ce doreste. (Demosthenes)

E o nebunie sa te apuci de ceva peste puterile tale. (Demostene)

Cel care arata cu bunatate calea celui ratacit face ca si cum ar aprinde o lumina pentru altul; ea ii lumineaza totusi si lui. (Ennius)

Inteleptul care nu-si poate fi de folos lui insusi, in zadar este intelept. (Ennius)

La fiecare lucru cerceteaza antecedentele si urmarile, si (numai) dupa aceea apuca-te de el; altfel la inceput vei fi dispus, fiindca nu te-ai gandit la nimic din cele ce vor urma; pe urma insa, cand se vor ivi unele greutati, te vei lasa in mod rusinos de ceea ce ai intreprins. (Epictetus)

Gandeste-te mult inainte de a spune sau de a face ceva; caci nu vei avea libertatea de a revoca spusele sau faptele tale. (Epictetus)

Masura este supremul bun. (Eschil)

Bunavointa inoportuna nu se deosebeste de dusmanie. (Euripides)

Toata biruinta nu-i decat chibzuinta. (Euripides)

Al doilea gand este (de obicei) mai intelept. (Euripides)

Cand inceputul este rau, si sfarsitul este la fel. (Euripides)

Cei prevazatori scot invataminte din primejdiile altora. (Fedru)

Nu remedia raul prin rau. (Herodotus)

Daca nu se spun parerile contrarii intre ele, nu este cu putinta sa se aleaga cea mai buna, trebuie sa ne multumim cu aceea care a fost rostita; pe cand daca sunt spuse, este cu putinta; dupa cum si aurul curat nu poate fi cunoscut prin el insusi; insa dupa ce-l frecam de alt aur, stim care-i mai bun. (Herodotus)

Acela-i barbatul cel mai vrednic care se teme cand se chibzuieste, gandindu-se ca i s-ar putea intampla orice, dar in actiune este indraznet. (Herodotus)

Cel mai bun lucru pentru muritori este ordinea, si cel mai rau dezordinea. (Hesiodus)

Este o masura in toate si limite bine trasate. - constatarea aceasta exprima de fapt un indemn, o norma a moderatiei si cumpatarii: nu depasi masura, nu incalca limitele prescrise de bunul simt. Morala antica preconiza masura ca pe unul din principiile ei fundamentale. Horatius lauda calea de mijloc aurita, aurea mediocritas. (Horatius)

Se poate inainta (macar) pana la un punct, daca nu-i ingaduit mai departe. (Horatius)

Nimeni nu atinge dintr-o data culmea rusinii. (Iuvenalis)

Omul care nu se gandeste sau nu prevede lucrurile indepartate, are necazul aproape. (Lun Yu)

Deprinde-te cat mai mult a asculta pe oricine si a te pune, pe cat poti mai mult, in sufletul celui cu care stai de vorba. (Marc Aureliu)

Excesul de severitate starneste ura. Excesul de indulgenta subrezeste autoritatea. (Muslah-al-Din Saadi)

Cand cineva vede si asteapta numai ceea ce vrea, judecata lui cu privire la adevar va fi neintemeiata. (Menander)

Intelepciunea nu se potriveste pretutindeni; uneori trebuie sa fim si noi nebuni impreuna cu ceilalti. (Menander)

Ai comis pacatul, cand te-ai oprit sa-l faci numai pentru ca nu este permis. (Ovidius)

Nu este nimic care sa nu aduca muritorilor (vreun folos). In rastriste lucruri ce stateau aruncate ajung a fi pretuite. (Petronius)

Daca nu ne folosim de ceea ce avem si cautam ce nu avem, vom fi lipsiti de unele din pricina sortii, iar de altele din pricina noastra. (Philemon)

Un lucru, ca sa fie bine judecat, trebuie judecat de cei priceputi, iar nu de cei multi. (Plato)

Cine se fereste sa nu fie inselat, (acela) abia se fereste, chiar cand se fereste. (Plautus)

Nu savarsi fapta, daca ai indoiala. (Plinius)

Un sfat care nu poate fi schimbat, este rau. - sfaturile rigide, care nu tin seama de schimbarea imprejurarilor, pot deveni primejdioase. (Publilius Syrus)

Ochii nu gresesc daca mintea conduce ochii. (Publilius Syrus)

In orice intreprinzi, gandeste-te unde ajungi. (Publilius Syrus)

Pericolul vine mai repede atunci cand este dispretuit. (Publilius Syrus)

Inainte de a incepe ceva trebuie chibzuinta, iar dupa ce te-ai chibzuit trebuie ca lucrul sa fie indeplinit la timp. (Sallustius)

Cel care spera fara temei, deznadajduieste fara temei. (Seneca)

Pe cel care jeleste si pe cel care se teme obisnuim sa-l supraveghem, ca nu cumva sa se foloseasca rau de singuratate. Nici un om fara judecata nu trebuie lasat singur caci atunci ia hotarari funeste. Atunci el pune la cale primejdii viitoare, fie pentru altii, fie pentru sine insusi. Atunci mediteaza pofte nelegiuite. (Seneca)

De aceea ajungem cu greutate la insanatosire, fiindca nu stim ca suntem bolnavi. (Seneca)

Nimic nu impiedica atata insanatosirea ca schimbarea deasa a remediilor. (Seneca)

Este salutar sa nu avem relatii cu acei care se deosebesc de noi si care doresc altceva. (Seneca)

Putini sunt aceia, care isi oranduiesc viata si lucrurile dupa un plan: ceilalti, la fel ca cei care plutesc pe un fluviu, nu merg, ci sunt purtati . De aceea trebuie sa stabilim ce voim si sa perseveram in aceasta. (Seneca)

Lucrurile vatamatoare nu pastreaza niciodata masura. (Seneca)

De liniste nu au parte decat aceia care si-au format o judecata nestramutata si precisa. (Seneca)

Sa se asculte si partea adversa. (Seneca)

Inlauntrul (nostru) totul sa fie deosebit; (dar) infatisarea noastra sa fie ca a multimii. (Seneca)

Cand eroarea devine obsteasca, ea ne tine loc de ceea ce-i drept. (Seneca)

Sa apreciem fiecare lucru, indepartand ce se spune despre el, si sa cercetam ce este nu ce e numit. (Seneca)

Nu numai oamenilor, dar si lucrurilor trebuie sa li se ia masca si sa li se redea aspectul propriu. (Seneca)

Orice virtute se bazeaza pe masura. (Seneca)

A pune o povara pe un bolnav si a da noroc unor (oameni) needucati, este acelasi lucru. (Socrates)

Aici este boala cea mai grava pentru oameni, cand vor sa vindece raul prin rau. (Sophocles)

Este imposibil sa cunosti sufletul, sentimentele si gandurile cuiva, inainte ca el sa exercite vreo dregatorie si sa aplice legile. (Sophocles)

Cei lipsiti de judecata nu stiu ca au binele in mana lor, pana ce-l scapa. (Sophocles)

Omul inteligent judeca cele noi dupa cele vechi. (Sophocles)

Trebuie chibzuit mult timp ceea ce se hotaraste o data (pentru totdeauna). (Syrus)

E mai bine sa fii invins, acolo unde victoria e pagubitoare. (Syrus)

E prea tarziu sa te chibzuiesti, cand s-a ivit primejdia. (Syrus)

Dupa o hotarare pripita urmeaza cainta. (Syrus)

Graba are ca insotitor greseala si cainta. (Syrus)

Trebuie de pregatit mult timp razboiul, pentru a invinge mai iute. (Syrus)

In tot ce intreprinzi gandeste-te unde vei ajunge. (Syrus)

Cine cruta pe cei rai, acela vatama pe cei buni. (Syrus)

Cruta si pe cel rau, daca exista riscul sa piara si cel bun. (Syrus)

Sa te feresti totdeauna de acela care te-a inselat o data. (Syrus)

Cand sufletul sta la indoiala, un motiv neinsemnat il impinge intr-o parte sau intr-alta. (Terentius)

Diavolul, cand face ceva mortal, il impregneaza cu lucrurile cele mai placute si cele mai dragi ale lui Dumnezeu. (Tertullianus)

E greu sa cunosti masura cand iti merge bine. (Theognis)

Un om chibzuit, chiar cand e incet, el ajunge din urma pe cel iute, prin judecata cea dreapta a zeilor nemuritori. (Theognis)

Fii chibzuit; iar pe limba sa-ti stea totdeauna miere. (Theognis)

Caracterul multora e greu de cunoscut, cand il priveste cineva de departe, chiar cand e iscusit. Caci unii isi ascund rautatea sub bogatie, iar altii (isi ascund) virtutea sub saracia cea funesta. (Theognis)

Aceia sunt cei mai destoinici in orice indeletnicire, care, renuntand de a se ocupa de multe lucruri, se indreapta (numai) spre unul. (Xenophon)

Daca cineva, atunci cand fiul sau are nevoie de doctorie si nu vrea s-o ia, il inseala dandu-i medicamentul drept mancare, si daca intrebuintand astfel minciuna il face sanatos, cum trebuie socotita aceasta inselaciune? (Xenophon)

Omul sa-si taie un membru care-l vatama si prin a carui lepadare restul traieste fara grija. (Bhagavata-Purana)

Silinta in lucruri imposibile, nesilinta in cele posibile, din cauza ratacirii, sau nesilinta la timp; din aceste trei pricini nu izbandeste fapta. (Boktlingk)

Servitorii se cunosc, cand li se da o insarcinare; rudele la nevoie; prietenul in nenorocire; sotia, cand se pierde averea. (Canakya)

O mare inflacarare chiar de la inceput este o piedica pentru orice succes. Oare apa, desi rece de tot, nu strapunge muntii? (Hitopadeca)

Cel intelept misca un picior si sta pe celalalt. Omul sa nu-si paraseasca locul sau de mai inainte fara a cerceta locul strain. (Hitopadeca)

Nu trebuie sa se increada cineva in rauri, in cei care poarta cutit, unghii sau coarne, nici in femei sau regi. (Hitopadeca)

Cand un lucru e intreprins cum trebuie, chiar daca nu reuseste, el nu pricinuieste atata suparare ca atunci cand e intreprins in mod nechibzuit. (Kamandaki)

In aceasta lume oarba invatatii nu raman acolo unde nu se face deosebire intre o piatra pretioasa veritabila si o bucata de sticla. (Kamandaki)

Greu se mai intoarce fericirea care a fost dispretuita mai inainte. (Kalidasa)

Numai strainii il considera pe omul ales ca atare; ai sai il cred de-o seama cu ei. (Kusumadeva)

Zece feluri de oameni nu cunosc ce-i legea: cel beat, cel nebun, cel obosit, cel furios, cel flamand, cel grabit, cel lacom, cel speriat si al zecelea, cel indragostit. De aceea cel prudent sa nu aiba de a face cu ei. (Mahabharata)

Cine cunoaste pe un ticalos si nu-l opreste, desi-i in stare, se face vinovat de fapta rea a aceluia tocmai fiindca poate (sa-l impiedice). (Mahabharata)

"Ce va rezulta pentru mine, daca voi face aceasta si ce va rezulta, daca n-o voi face?" (Numai) dupa ce se va chibzui astfel cu privire la actiunile (sale) sa le savarseasca omul sau sa le lase. (Mahabharata)

Omul sa examineze cu exactitate viitorul si prezentul tuturor actiunilor (sale) si de asemenea calitatile si defectele tuturor celor trecute. (Manu)

Ceea ce doreste, vede sau savarseste muritorul ziua, aceea o spune sau o face in somn, fiindca il preocupa. (Pancatantra)

Cand e in primejdie sa piarda totul, cel cu minte jertfeste jumatate. (Pancatantra)

Cine n-are singur judecata, nici nu face cum il invata prietenii, acela piere. (Pancatantra)

Omul sa nu faca ceva ce n-a vazut bine, ce n-a recunoscut bine, ce n-a auzit bine, sau ce n-a examinat bine. (Pancatantra)

Mai bine sa dai putin, dar la timp; ce foloseste mult (daca-i dat ) cand nu trebuie? (Somadeva)

De obicei oamenii zapaciti de zvonuri nu sunt in stare sa judece. (Somadeva)

Cel cu minte sa primeasca o vorba nimerita chiar si de la un copil; dar sa nu bage in seama cuvintele prostesti, chiar daca le spune un batran. (Vikramacarita)

Cei care nu se incred, chiar daca sunt slabi, nu sunt biruiti de cei mai tari; pe cand cei care se incred, repede sunt biruiti chiar si de cei slabi. (Tantrakhyayika)

Mai usor i-o stanca a muta din cale, decat cu cei prosti sa-ncerci taclale. (Abu Madin Ibn Hamal)

Nu schimbati calul cand va aflati in mijlocul raului. (Abraham Lincoln)

O eroare este cu atat mai primebdioasa cu cat contine mai mult adevar. (Amiel)

Sfatuieste-te cu cel mic si cu cel mare si pe urma hotaraste tu insuti. (Anton Pann)

Cere sfat din partea ambelor vremuri: a celor vechi, pentru ce-i mai bun, a celor mai din urma, pentru ce-i mai potrivit. (Bacon)

Omul intelept isi va procura singur mai multe prilejuri decat gaseste. (Bacon)

Cea mai mare pacalita de pe pamantul acesta va ramane mereu Naivitatea. (Balzac)

Intreprinde incet, dar persevereaza in ceea ce ai inceput. (Bias)

Lucrurile care sunt fara masura nu pot sa dureze mult timp. (Boccacio)

Sufletele intelepte se pleaca chiar si in fata dreptei socoteli a vrajmasilor. (Cantemir)

Nu te minti singur. Cel care se minte pe sine si-si pleaca urechea la propriile sale minciuni ajunge sa nu mai deosebeasca adevarul nici in el, nici in jurul lui, sa nu mai aiba respect nici pentru sine nici pentru ceilalti. (A. P. Cehov)

Cine seamana iluzii, culege suferinta. (Elie Ben-Gal)

Corpul nostru seamana cu animalele, iar sufletul nostru seamana cu ingerii. Trebuie sa alegem bine imaginile pe care le vom intipari in el; caci nu trebuie sa turnam intr-un vas atat de mic si de pretios decat lucruri alese. (Fenelon)

Valoram ceva prin aspiratia noastra; un suflet se masoara prin dorinta sa, dupa cum judecam catedralele de la departare, dupa inaltimea clopotnitelor lor. (Flaubert)

Multi oameni naufragiaza in viata nu pentru ca sunt rai, ci pentru ca le-a lipsit grauntele de prudenta si de stapanire de sine intr-un moment dat. (Fr. W. Förster)

Cand lovesti un inocent fauresti un bandit. (Hugo)

Teoria si practica se influenteaza totdeauna reciproc; din faptele oamenilor se poate vedea ce gandesc, iar din parerile lor se poate spune de mai inainte ce vor face. (Goethe)

Vorba unui singur om nu e vorba nimanui. Este just sa fie ascultati amandoi. (Goethe)

Intrebuintati bine timpul, el trece asa de iute; insa ordinea va invata sa castigati timp. (Goethe)

Fiecare sa ramana pe drumul pe care a apucat si nu cumva sa se lase impresionat de autoritate, obsedat de acordul unanim si tarat de moda. (Goethe)

Cine iti ascunde primejdia, iti este dusman. (Goethe)

Prudenta are valoare chiar si atunci cand nu este necesara. (Goethe)

Lucrurile atarna de multe si variate imprejurari neprevazute; de aceea si rezultatul fericit este atat de rar. (Gracian)

A pretui intensitatea mai mult decat extensiunea. (Gracian)

Maturitatea spiritului se manifesta in incetineala crezarii. Minciuna este foarte obisnuita de aceea crezarea sa fie neobisnuita. (Gracian)

Cand vantul succesului sufla prea atare, mai da jos din panze. (Henrik Wegeland)

Parghia principala a neamului omenesc este in leagan, pentru ca de inceput depinde totul; atat raul cat si binele. Incotro se indreapta cineva, intr-acolo si merge, in urma capului - trupul si-n urma oistii - trasura. Si cel mai usor lucru este a incepe de la inceput, caci din alt loc este mai anevoios. (Komenski)

Elogiile partinitoare si exagerate molesesc si slabesc talentele: cuvintele de ocara si ironia muscatoare le aduc la disperare si le inabusa chiar in fasa, dar o apreciere nepartinitoare purifica gustul si, aratand cu o mana lipsurile, incoroneaza cu cealalta frumosul. (Krilov)

Abilitatea este cauza apropiata a inselatoriei: de la una la alta pasul e alunecos; minciuna constituie singura deosebire dintre ele; daca-i adaugata la abilitate, avem inselatoria. (La Bruyere)

Prea multa atentie acordata primejdiei te face, cel mai adesea, sa cazi intr-insa. (La Fontaine)

La orice lucru trebuie sa avem in vedere sfarsitul. (La Fontaine)

In actiunile mari trebuie sa ne dam silinta nu atat de a face sa se nasca prilejuri, cat mai ales de a profita de cele care se prezinta. (La Rochefoucauld)

Cea mai subtila dintre toate finetile este sa stim bine sa ne prefacem ca am cadea in cursele ce ni se intind. (La Rochefoucauld)

E mai usor sa fim intelepti pentru altii decat pentru noi. (La Rochefoucauld)

Adevaratul mijloc de a fi inselat este de a te crede mai subtil decat ceilalti. (La Rochefoucauld)

Indoiala nu trebuie sa fie altceva decat luciditate, altfel devine o primejdie. (Lichtenberg)

Starile sufletesti care par a nu avea nici un motiv, au motivele cele mai adanci. (Lucian Blaga)

Intunericul nu trebuie sa-l luminam pentru ca sa-l putem vedea . (Lucian Blaga)

De indata ce vei face Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poti fi sigur ca te va bate in dialectica si te va indupleca. (Lucian Blaga)

Multe situatii in viata, daca le-am rezolva numai cu logica, am lucra tocmai asa cum ne-ar invata si diavolul sa lucram. (Lucian Blaga)

Cand cauti comori, nu sapi in nori, ci in pamant. (Lucian Blaga)

La un dar mare, chibzuinta multa si la politete exagerata, neincredere multa! (Mateo Aleman)

Dupa cum spiritul nostru se fortifica prin comunicarea cu spiritele viguroase si echilibrate, tot astfel, nu se poate spune cat de mult pierde si degenereaza prin relatiile si frecventarea continua ce avem cu spiritele josnice si bolnavicioase: nu exista contagiune care sa se raspandeasca la fel cu aceasta. (Montaigne)

Fereste-te de acel dusman care vrea sa te castige si pe tine impotriva ta. (N. Iorga)

Adesea virtutea nu are dusmani mai declarati decat acei care se prefac cel mai mult ca sunt avocatii ei. (Oxenstierna)

Intelepciunea ne opreste sa judecam dupa simple aparente, sa credem tot ce auzim, sa facem tot ce putem, sa spunem tot ce stim si sa cheltuim tot ce avem. (Oxenstierna)

Gandurile inteleptului sunt totdeauna inaintea actiunilor sale; dar cel fara minte le pune, de obicei, la coada tuturor intreprinderilor sale. (Oxenstierna)

Aparenta face adesea ca soldatul sa devina general, canonicul, episcop si dracul, calugar. (Oxenstierna)

Increde-te, dar vezi in cine. (Oxenstierna)

Lumea e atat de tare ocupata cu aparenta, incat prea putin ii pasa de realitate. (La Oxenstierna)

Cine nu e convins ca e jos, nu se gandeste sa se urce sus. (Papini)

Noi credem uneori ca lucrurile sunt adevarate, numai fiindca sunt spuse in mod elocvent. (Pascal)

Cand vrem sa dojenim cu folos si sa aratam altuia ca se inseala, trebuie vazut sub ce latura priveste el lucrul, pentru ca de obicei el este adevarat sub acea latura, si sa-i recunoastem acest adevar, dar sa-i descoperim latura sub care lucrul este gresit. (Pascal)

Nu spune de mai inainte ce ai de gand sa faci; caci, de nu vei izbuti, te vei face de ras. (Pittacus)

In observatiile pe care le facem noi insine, devenim partinitori, de dragul celui care facem observatiile. (Pope)

Nu fii primul care incearca ceea ce-i nou, dar nici ultimul care leapada ceea ce-i vechi. (Pope)

Bunul simt vulgar este un judecator prost atunci cand este vorba de lucruri mari. (Renan)

Cine vrea sa realizeze ceva excelent si nazuieste sa produca ceva mare, acela sa-si concentreze in tacere si neobosit in punctul cel mai mic puterea cea mai mare. (Schiller)

Cand toti aceia care ne inconjoara sunt de alta parere decat noi si se comporta in consecinta, este greu sa nu ne faca sa sovaim, chiar cand suntem convinsi de ratacirea lor. (Schopenhauer)

Sa ne gandim bine si de repetate ori asupra unui proiect, inainte de a-l pune in executare, si chiar dupa ce am examinat totul in mod cat se poate de temeinic, sa mai rezervam ceva si insuficientei cunoasteri omenesti, datorita careia tot mai pot exista imprejurari imposibil de scrutat sau de prevazut si care pot face ca intregul calcul sa iasa gresit. (Schopenhauer)

Cel care asteapta ca pe lumea aceasta diavolii sa umble cu coarne, iar nebunii cu clopotei, va fi totdeauna prada sau jucaria lor. (Schopenhauer)

Ce se face iute, piere iute. (La Schopenhauer)

Adevarul nu-i intotdeauna acelasi lucru cu propria-ti parere. (Sienkiewicz)

Primeste critica oricui, dar rezerva-ti hotararea. (Shakespeare)

Imaginatia lucreaza mai tare in mintile cele mai slabe. (Shakespeare)

Virtutea omului, care traieste dupa comandamentele ratiunii, se arata tot atat de mare in evitarea, ca si in infrangerea primejdiei. (Spinoza)

A sti sa iei o hotarare este o mare arta. (Stendhal)

Citim lumea pe dos si pretindem ca ne inseala. (Tagore)

Dupa cum e firesc sa credem o multime de lucruri fara demonstrare, tot astfel nu este mai putin firesc sa ne indoim de altele cu toate dovezile lor. (Vauvenargues)

Obscuritatea este regatul erorii. - obscuritatea favorizeaza eroarea, claritatea o denunta indata , caci, spune Vauvenargues: Nu exista eroare care sa nu dispara indata ce am exprimat-o in chip clar. (Vauvenargues)

Cei rai sunt intotdeauna surprinsi de a gasi abilitate la cei buni. (Vauvenargues)

Discretie - curiozitate - marturisire

Omul a gasit intotdeauna o mare placere in a cunoaste si comenta faptele altora. (H. Fielding)

Sufletele care nu-si spovedesc tainele niciodata . sunt ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc. (O. Goga)

Marturisirea unei gleseli nu e o slabiciune, ci o forta. (E. Pelletan)

Dorinta

Un spirit slab crede usor ceea ce doreste (E. About)

De la intentie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitatii (T. Arghezi)

Nu e sarac cine are putin, ci cine doreste mult (Cato)

Oamenii cred bucurosi ce doresc. (C.I.Cezar)

Cine e sarac in dorinte e bogat in multumiri (P.Charron)

Nu dori ceea ce nu-i cu neputinta. (Chillon)

Este intelept nu acel care se intristeaza de ce-i lipseste, ci acel care se bucura de cea are (Democrit)

Sa nu doresti ca lucrurile sa se petreaca asa cum vrei tu, ci asa cum sunt ele, si atunci viata ta va trece in liniste. (Epictet)

E in natura oricarei dorinte sa se stinga daca nu e haranita de speranta. (Helvetius)

Nu trebuie sa doresti imposibilul. (Leonardo Da Vinci)

Unde e o necesitate, trebuie sa fie o posibilitate. (T.Maiorescu)

Inclinam intotdeauna catre cele oprite si dorim cele refuzate. (Ovidiu)

Cand ai putine dorinte ai si putine lipsuri. (Ovidiu)

Nu dorim ceva fiindca il socotim bun, ci dimpotriva, numim bun ceea ce dotrim. (Spinoza)

Atunci cand zeii vor sa ne pedepseasca, ne indeplinesc dorintele (O.Wilde)

Drept, dreptate, justitie, putere

Un om constient de faptele sale, care isi da seama cand nu are dreptate, numai acela poate avea pareri de rau. (Cehov)

Nici cei care isi intemeiaza viata pe nedreptate si nelegiuire nu pot trai fara o particica de dreptate. Si talharii isi au legile lor, carora se supun si pe care le resapecta. (Cicero)

Temerea de nedreptate a nascut dreptul. (Horatius)

Dreeptatea celui tare e fara judecata (La Fontene)

Fiecare e convins de dreptatea lui (Maugham)

Dreptatea fara forta este neputincioasa, fortaq fara drweptate este tiranica (Pascal)

Educatie

Exista in noi doua parti: una pe care o primim de la lume, cealalta pe care o aducem pe lume; una dobandita, cealalta innascuta; una se datoreste imprejurarilor, cealalta naturii (H.Taine)

Experienta

Daca omul incepe cu certitudine, va sfarsi prin a se indoi; dar dar daca incepe cu indoielile, va sfarsi prin a avea certitudini. (Fr. Bacon)

Nu mi se par bune argumentele pe care experiente le dezminte. (S.Castiglione)

Experienta omului e in raport cu intensitatea intamplarilor traite si nu cu durata lor. (Th.Hardy)

Fericire - nefericire - nenorocire

Daca nu putem fi fericiti, greseala e de obicei in noi insine (J. L. Avebury)

Un sir de placeri marunte alcatuiesc fericirea. (Ch. Baudelaire)

Acela care este virtuos este intelept; acela care este intelept este bun; si acela care este bun, este fericit. (Boetius)

Nu te abate niciodata de la calea virtutii si a onoarei; este singul mijloc sa fii fericit (Buffon)

Nu exista oameni mai induplecati sau mai duri decat cei preocupati intotdeauna de nefericirea lor. (M. Eminescu)

Lenevie - osteneala

Tot ce-i cautat este gasit, daca nu te lasi biruit si nu fugi de osteneala. (Alexis)

Oamenii dobandesc o calitate anumita actionand constant in acelasi mod. (Aristotel)

Daca nu-i deprinzi pe copii sa munceasca, nu vor invata nici sa citeasca, nici sa scrie, nici muzica, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde intreaga virtute a omului: respectul izvorat din exercitarea tuturor invataturilor de mai sus. (Democrit)

Nu poti fi fericit, daca nu te ostenesti. (Euripides)

Sa nu ramana nimic neincercat, caci nimic nu vine de la sine, ci totul se realizeaza prin incercare. (Herodotus)

A facut treaba pe jumatate cine a inceput. (Horatius)

Cine incepe are jumatatea infaptuita. (Horatius)

Totul se poate gasi, daca nu fugim de osteneala de care-i legata cautarea. (Philemon)

Eu ii socotesc fericiti pe aceia carora le-a fost dat de catre zei fie sa savarseasca fapte vrednice de a fi scrise, fie sa scrie lucruri demne de a fi citite; insa cei mai fericiti sunt aceia carora (le-a fost dat) si una si alta. (Plinius)

E nevoie numai de a incepe; restul il va aduce la indeplinire situatia. (Sallustius)

Efortul da puteri sufletelor alese. Daca vei fi stapan pe ziua de zi, vei depinde mai putin de ziua de maine. Seneca)

Pentru ca sa reuseasca o data un lucru al carui rezultat este nesigur, trebuie sa fie incarcat adesea. (Seneca)

Dintr-o lupta mica nu rezulta o glorie mare. (Sophocles)

Ceea ce se cauta, poate fi gasit; dar ceea ce se neglijeaza, scapa. (Sophocles)

Nu-i nimic atat de greu, incat sa nu poata fi gasit prin cautare. (Terentius)

Cel cumpanit la vorba, statornic la fapta, iute la indeplinire, tare in silinta, neabatut si potolit, acela este vrednic de fericire. (Cuksaptati)

O fapta buna sau rea asteapta timpul cand va rodi. (Kusumadeva)

Omul sa caute sa dobandeasca cea ce nu are, sa pastreze cu grija ceea ce are, sa sporeasca ceea ce pastreaza si sa daruiasca ceea ce a sporit celor care merita. (Manu)

Mai presus de nestiutori sunt cei care citesc; mai presus de cei care citesc sunt cei care retin; mai presus de cei care retin sunt cei care inteleg; mai presus de cei care inteleg sunt cei activi. (Manu)

Cine se codeste atunci cand are de facut o treaba ce trebuie indeplinita iute, pe acela se manie zeul si-i pune piedici la infaptuirea ei . (Pancatantra)

Cel energic dobandeste fericirea, chiar cand e singur si fara sprijin. (Somadeva)

Totdeauna fericirea se dobandeste dupa multe piedici. (Somadeva)

Gandurile bune sunt abia putin mai bune decat visurile bune, afara numai daca nu sunt puse in actiune. (Bacon)

Numai perseverenta duce la izbanda. (Balzac)

Munca, forta progresiva si acumulatoare poarta dobanzi ca si capitalul, si in insusirile ei si in rezultatele ei. Cine refuza placerile pure ale activitatii cinstite nu mai poate simti decat placerile teribile ale viciului. (Ch. Baudelaire)

Mai bine sa te consumi decat sa ruginesti. (D. Diderot)

Nimeni nu predica mai bine decat furnica, si ea nu are glas. (Benjamin Franklin)

Totul atarna de la un inceput foarte mic. (France)

Sa inaltam un templu/ cultului mediocritatii./ Sa nu facem nimic pe jumatate,/ daca poate fi facut pe sfert. (Francis Scott)

Un exemplu nobil face usoare faptele anevoioase. (Goethe)

Cel ce poate, actioneaza. Cel ce nu poate, ii invata pe altii. (George Bernard Shaw)

Nimic nu se indeplineste in lume fara pasiune. (Georg Wilhem Friedrich Hegel)

Traiesc cu-adevarat acei ce lupta. (Hugo)

Plictisul a venit pe lume odata cu lenea; ei ii datoram in buna parte faptul ca oamenii umbla dupa placeri, dupa joc etc. caruia ii place munca se multumeste cu sine insusi. (La Bruiére)

Cand ai de facut o lucrare, nu te gandi mereu la intregimea ei; executa fragmentul care-l ai in fata si, cand ai terminat cu el, mergi mai departe. (Lichtenberg)

Pe cand parazitii societatii ar fi in stare sa-si numeasca si respiratia o "munca", celor alesi chiar munca cea mai grea li se pare tot atat de putin "munca", ca respiratia sau bataia inimii. (Lucian Blaga)

Oamenii sunt totdeauna dusmanii intreprinderilor in care vad dificultati. (Macchiavelli)

Munca ii oboseste chiar si pe magari. (Mateo Aleman)

Pamantul este mereu inghetat pentru porcul lenes. (Peder Laale)

Daca odihna nu este si ea oarecum munca, atunci devine numaidecat plictiseala. (Renard)

Exista oameni care au luat o hotarare buna si apoi se odihnesc pentru a nu o executa. (Renard)

Experienta se capata prin straduinta si osteneala. (Schopenhauer)

Cea mai fantomatica dintre irealitati, omul care nu lucreaza. (Shaw)

Munca indeparteaza de noi trei mari rele: uratul, viciul si nevoia. (Voltaire).

Libertate - sclavie

Mandrie - smerenie

Cel mai bine pentru intelept este sa nu para intelept. (Aeschylus)

Cele mai multe dezbinari se ivesc in cetati din cauza ambitiei. (Aristoteles)

Uitarea defectelor proprii da nastere la indrazneala. (Democritus)

Eu cred ca cel caruia i se face un bine este dator sa-si aduca aminte toata viata; iar cel care-l face, sa-l uite indata, daca vor, unul sa faca o fapta laudabila iar celalalt sa nu savarseasca o fapta vrednica de un om mic la suflet; iar a aminti si a vorbi de propriile servicii este aproape la fel ca a le reprosa. (Demosthenes)

Insisi filozofii pun numele lor chiar pe operele in care trateaza despre dispretul gloriei. (Cicero)

E la fel de periculos sa-i dai unuia ce si-a iesit din minti o sabie, ca si unui ticalos puterea. (Euripide)

Cel care dorea onoruri excesive si cauta averi prea mari pregatea etaje numeroase pentru turnul inalt, pentru a cadea de mai sus si pentru ca prabusirea in ruine sa fie mai grozava. (Iuvenalis)

Cand fericirea ta este mare, nu te increde prea mult in ea, nici nu ne dispretui pe noi cei saraci, ci arata-te mereu vrednic de fericirea ta. (Menander)

Daca mi-as ingadui sa spun ca sunt oarecum mai intelept decat altii, pentru atata numai sunt mai intelept, ca nefiind in stare sa cunosc indeajuns cele din Hades, nici nu sustin ca le cunosc. Marturisirea propriei ignorante are o valoare teoretica, mai intai fiindca inlatura falsa stiinta, apoi fiindca formuleaza o problema, in fine pentru ca fixeaza limita de unde cercetarea trebuie sa paseasca mai departe. Buna-credinta modesta este fundamentul stiintei si conditia ei etica. (Platon)

Nimeni nu-i in stare sa se ridice prin el insusi: trebuie sa-i intinda mana cineva, sa-l scoata cineva. (Seneca)

Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar si cei care au fost. (Seneca)

Daca ai invatat sa asculti, te vei pricepe sa comanzi. (Solon)

Dorinta de glorie este ultima pe care o leapada chiar si inteleptii. (Tacitus)

Cotofanele nu trebuie sa se ia la intrecere cu privighetorile. (Teocrit)

Nu exista lucru cat de usor, care sa nu fie greu, daca-l faci fara voie. (Terentius)

Unul din marele defecte ale oamenilor este de a dori sa serveasca drept pilda altora. (Meng Tseu)

Invatatura, care (de obicei) face sa dispara ingamfarea si alte (defecte), produce ingamfare la cel cu minte putina; dupa cum lumina zilei, care (de altfel) trezeste vederea, orbeste bufnitele. (Pancatantra)

Betia domniei este cea mai rea; caci cel imbatat de (betia) domniei nu se trezeste pana ce cade. (Mahabharata)

Omul sa nu mearga inaintea trupei; daca intreprinderea izbandeste, castigul este comun; daca insa se iveste nereusita, este omorat conducatorul. (Hitopadeca)

Faima este asemenea unui rau care sustine lucruri usoare si umflate, dar ineaca lucruri grele si solide. (Bacon)

Asa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decreteaza ca este greseala sau nebunie. (Balzac)

Cand un vultur se prabuseste, cine stie in ce vagauna se va opri; tot asa, prabusirea unui om mare se masoara dupa inaltimea unde ajunsese. (Balzac)

Nu este nevoie decat de o linguseala ca sa ne treaca durerea de cap. (Balzac)

Cand orgoliu conduce caruta, tot drumul are numai gropi si hartoape.. (Bisanne de Soleil)

Cand un om neinsemnat ajunge la o situatie inalta, el se prabuseste usor. (Dandin)

Popularitatea e ca si vantul; te ridica in sus, dar nu te mentine la inaltime. (Félicité Lamennais)

Multi suporta cu usurinta munci grele, cand nu sunt constransi, munci care li s-ar parea penibile, daca ar fi siliti sa le faca. (Freidank)

Niciodata nu suntem mai indepartati de scopul dorintelor noastre, decat atunci cand ne inchipuim ca-l posedam. (Goethe)

Cine imi suporta greselile devine stapanul meu, chiar daca imi este servitor. (Goethe)

Cel mai mare Strain pe lumea aceasta a fost acela care a venit s-o mantuiasca. (Goldsmith)

Oriunde e geniu, acolo-i (si) mandrie. (Goldsmith)

Unii ar fi intelepti daca n-ar crede ca sunt. (Gracian)

Orgoliul este in noi ca o fortareata a raului. (Hugo)

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitatii. Modestia este pentru merit cea ce sunt umbrele pentru chipurile dintr-un tablou. Ea da meritului puterea si relieful. (J. de La Bruyère)

Falsa modestie este ultimul rafinament al vanitatii. (La Bruyere)

Sclavul n-are decat un stapan; ambitiosul are atatia stapani cati oameni ii pot fi de folos carierei sale. (La Bruyere)

Acelasi orgoliu care ne face sa criticam defectele de care ne credem scutiti ne face sa dispretuim insusirile bune pe care nu le avem. (La Rochefoucauld)

Amorul propriu este cel mai mare dintre toti lingusitorii. (La Rochefoucauld)

De regula, este mai bine sa meriti cinstirea fara sa o capeti decat sa te bucuri de ea fara sa o meriti. (M. Twain)

Trufasul nu poate fi recunoscator; el crede totdeauna ca a meritat mai mult. (Nicolae Iorga)

Cine face totdeauna ce vrea, face rareori ceea ce trebuie. (Oxenstierna)

Un om pe care norocul l-a inaltat sus de tot, nu cade niciodata usor. (Oxenstierna)

Ambitia oricarui om se umfla pe masura ce-i creste puterea. (Oxenstierna)

Se pare ca orice om are cate o ambitie, daca nu pentru intelepciune, cel putin pentru fleacuri; el cauta sa se faca faimos, daca nu prin bunul simt, atunci prin nebunie. (Oxenstierna)

A afecta calitati si talente pe care nu le avem inseamna a obliga pe ceilalti sa observe ridicolul si defectele pe care le putem avea. (Oxenstierna)

Graba ce o aratam de a sfatuia pe altii este un semn al increderii ce o avem in capacitatea noastra. (Oxenstierna)

Cel care se crede intelept si care ingaduie sa i se dea aceasta insusire, are de-acuma defectul acesta in plus fata de altii. (Oxenstierna)

Un gospodar isi vantura graul de pleava. In vreme ce grauntele ii cadeau la picioare, pleava zbura dusa de vant. Si pleava batjocorea grauntele ce cadeau: "Ce inertie in voi, ce lipsa de entuziasm! Pe voi va cheama pamantul, noi insa zburam!" (Lucian Blaga)

Dupa ce apune soarele orice licurici crede ca el e loctiitorul. (L. Blaga)

Marimea nu se sfiieste sa mearga cu putinatatea. Mediocritatea se tine deoparte. (Tagore)

Orice putere excesiva piere prin insasi excesul ei. (V. Mitrea)

Cel mai mare rau pe care-l poate face oamenilor soarta este de a-i face slabi in resurse si ambitiosi. (Vauvenargues)

Pentru-a canta, / Privighetoarea/ Deschide doar un cioc micut. (Yosa Buson)

Retragere, imprastiere, instrainare

"Noaptea va trece, se vor ivi zorile frumoase, va rasari soarele si vor rade lotusii". Pe cand se gandea astfel o albina intr-o floare de lotus, o, ce nenorocire! un elefant calca pe ea. (Appaya Diksita)

Batranetea sta amenintatoare ca o tigroaica, bolile se napustesc asupra corpului ca niste dusmani, viata se scurge ca apa dintr-un ulcior spart; si totusi lumea savarseste fapte rele; iata ceva ciudat! (Bhartrhari)

Corpul ii este garbovit, mersul sovaielnic, dintii au cazut vederea se stinge, surzenia creste . , ai sai nu (mai) dau atentie vorbelor sale, sotia nu-l (mai) asculta: Vai de omul care imbatraneste! Chiar si fiul sau se poarta dusmanos cu el! (Bhartrhari)

Cand cineva aude ca s-a furat un lucru neinsemnat din casa vecinului, el pune o paza in locuinta sa proprie; asa se obisnuieste. Dar de ce nu se teme lumea de zeul mortii, care zilnic rapeste oameni cand dintr-o casa cand din alta? (Cilhana)

Nimeni nu stie ce i se va intampla maine cutaruia sau cutaruia; de aceea cel cu minte sa-si faca treburile inca azi. (Carngadharapaddati)

Inca inainte ca (omul) sa-si fi luat plata pentru cele infaptuite, in timp ce mai este ocupat cu ceea ce inca nu este facut si in timp ce-si cauta de treburi pe camp, in piata sau acasa, vine moartea si-l ia. (Mahabharata)

Asta s-a facut, asta ramane de facut, asta iarasi s-a facut pe jumatate: in timp ce omul este preocupat astfel, vine moartea si il ia. (Mahabharata)

Inainte de a ne fi pus la cale treburile, ne rapeste moartea. (Mahabharata)

Ce trebuie facut maine, fa azi; si ceea ce trebuie facut dupa-amiaza fa-o dimineata; caci moartea nu se uita daca ai terminat treaba sau nu. (Mahabharata)

Ca si cum cineva ar sta in drum si ar grai catre o caravana in trecere: "Si eu am sa va ajung din urma"; tot astfel este sigur (pentru noi) drumul pe care au mers inaintea noastra parintii si stramosii nostri. Cum ar putea sa jeleasca cineva ca-l urmeaza, de vreme ce nu poate evitat? (Ramayana)

Ei, Batranete, chiar daca nu ai aduce nici un neajuns, venirea ta tot reprezinta un necaz destul de mare! (Cecilius)

Urmarindu-ne in fuga, nu demult copii, nu demult tineri, pe negandite ne-a ajuns din urma (batranetea). (Cicero)

Batranetea este o mutilare a corpului, care ramane intreg: toate le are si la toate lipseste ceva. (Democritus)

Nimeni sa nu judece pe cineva ca-i fericit, inainte de a-l vedea sfarsind bine; caci numai pe cel mort il poti lauda fara a gresi. (Dionysius)

Moartea, exilul si tot ce pare infricosator sa-ti fie in fiecare zi inaintea ochilor; dar mai ales moartea; si atunci nu vei (mai) avea niciodata ganduri neinsemnate, nici nu vei dori prea tare ceva. (Epictetus)

Nu exista muritor care sa fie sigur ca va mai trai a doua zi. (Euripides)

Sa-ti inchipui ca fiecare zi ce-ti rasare este ultima. (Horatius)

Cine stie daca zeii de sus vor adauga la totalul de azi, ziua de maine! (Horatius)

Nu te purta ca si cum ai avea de trait zece mii de ani. Moartea pluteste deasupra capului tau. Asadar, cat mai traiesti si pana poti, fii om de bine. - sarcinile vietii morale sunt atat de mari si viata atat de scurta, incat nu trebuie risipit timpul pe care-l avem la dispozitie. (Marcus - Aurelius)

Omule, ai fost cetatean in aceasta cetate mare; ce-ti pasa daca cinci ani sau trei? caci, dupa lege fiecare are o parte egala. Si atunci ce-i de mirare(ca te concediaza din cetate nu vreun tiran sau vreun judecator nedrept, ci natura care te-a introdus? La fel ca si cum l-ar concedia de pe scena pe un actor carmuitorul care l-a adus. - "Dar n-am jucat toate cele cinci acte, ci numai trei". - Asa-i; insa in viata cele trei acte sunt intreaga piesa. Caci sfarsitul il hotaraste acela care a fost cauza alcatuirii tale, iar acum este cauza desfacerii, tu insa nu esti cauza nici uneia din ele. Pleaca, deci binevoitor; caci si cel care te concediaza este binevoitor. (Marcus Aurelius)

Trebuie sa ne grabim nu numai fiindca ne apropiem tot mai mult de moarte, ci si din pricina ca putinta de a intelege si de a urmari lucrurile inceteaza devreme. (Marcus Aurelius)

Toate sunt efemere, moarte demult. Unii mai sunt pomeniti catva timp, altii au devenit legendari, altii iarasi au incetat de a mai exista si-n legende. (Marcus Aurelius)

Cu ce sa comparam/ A noastra viata-n lume?/ Cu barca ce plecat-a/ In zori si-n urma/ Nu lasa nici o dara. (Manzei)

Cazut-am pe ganduri in atelierul unui olar. - Il vedeam apasand pe pedala. Si pregatind cu miscari iuti pentru toarta si gatul unui vas: picioare de cersetori, cranii de - imparati. (Omar Khayyam)

Adu-ti aminte ca esti muritor. (Phocylides)

Cei care sunt intr-adevar filozofi, se deprind cu gandul mortii, si aceasta ii inspaimanta mai putin decat pe ceilalti oameni. (Plato)

Ca o piesa de teatru, asa este viata: nu intereseaza cat de mult a tinut, ci cat de frumos s-a desfasurat. (Seneca)

Nimic nu-ti va ajuta atat de mult sa fii moderat in toate lucrurile ca frecventa meditatie asupra scurtimii vietii si asupra nesigurantei acesteia; in tot ce faci, gandeste-te la moarte. (Seneca)

Oare nu vei avea grija mai degraba sa arati tuturor ca se cauta lucruri de prisos cu mare pierdere de timp si ca multi si-au petrecut viata adunand mijloace de trai ? . caci ei nu traiesc, ci numai au de gand sa traiasca. Pe toate le amana. (Seneca)

Noi nu voim sa traim, nici sa murim: ne stapaneste dezgustul de viata si frica de moarte. (Seneca)

O parte din timp ne este rapita, alta ne este sustrasa, alta se scurge. Dar cea mai urata pierdere este aceea datorita neglijentei. Si daca vei voi sa bagi de seama vei vedea ca cea mai mare parte a vietii noastre o pierdem facand ce nu trebuie, o mare parte nefacand nimic, intreaga viata, facand altceva. (Seneca)

Nu este sigur in ce loc te asteapta moartea: de aceea asteapt-o tu pe ea in orice loc. (Seneca)

Gresesti, daca crezi ca numai pe mare limita dintre moarte si viata este foarte redusa: in orice loc intervalul este deopotriva de ingust. (Este adevarat ca) moartea nu se arata pretutindeni atat de aproape: (dar) ea este pretutindeni (tot) atat de aproape. (Seneca)

Noi murim in fiecare zi, caci in fiecare zi (ni) se ia o parte a vietii; chiar cand crestem, viata descreste. (Seneca)

Om fiind, sa nu spui niciodata ce va fi maine; iar cand vezi pe cineva ca-i fericit, sa nu determini cat timp va fi asa. Caci zborul unei muste nu este atat de iute ca schimbarea in contrar. (Simonides)

Fiecare clipa a vietii este un pas catre moarte. (Corneille)

Cel care asteapta moartea moare de doua ori. (Bulwer Lytton)

Cei care sunt inmormantati aici graiesc astfel catre tineri si batrani: "Ce sunteti voi acum, asta am fost noi; ce suntem noi acum, asta veti fi voi". (Freidank)

Saloanele mint, mormintele sunt sincere. Dar vai! mortii, acesti reci povestitori ai istoriei, vorbesc in zadar multimii furioase care nu intelege decat limbajul patimii dezlantuite. (Heinrich Heine)

Moartea are gustul de tarana iar spaima, gustul de venin. (José Gorostiza)

Un lucru il putem vedea clar si plastic numai daca are umbre si penumbre: moartea este umbra care da plasticitate vietii. (Lucian Blaga)

Ce orizonturi se deschid in fata celui care, in sfarsit, s-a hotarat, in mod serios, sa moara! (Milán Fűrst)

Cel care i-ar invata pe oameni sa moara, i-ar invata sa traiasca. (Montaigne)

Tragedia varstei nu e de a fi batran, ci de a ramane tanar. (Oscar Wilde)

Iute se apropie moartea de om; lui nu-i este dat nici un ragaz; ea il doboara in mijlocul carierei, il smulge in plina viata. Pregatit sau nu sa mearga, el trebuie sa stea inaintea Judecatorului sau! (Schiller)

Pasul dintre timp si vesnicie este scurt, dar teribil. (Scott)

Impresurat de-activitati/ Ce nu pot astepta/ uitasem ca ar trebui/ Sa mai si mor. (Tadeusz Rózewicz)

Pocainta

Remuscare lasata de faptele de rusine este mantuirea vietii. - remuscarea poate constitui in anumite momente o forta de orientare a vietii morale. (Democrit)

O constiinta impacata nu tine seama de minciunile zvonului. (Ovidius)

Constiinta valoreaza cat o mie de martori. (Quintilianus)

Uitarea nu te scapa de pacate. (Seyfoddin Mohammad Ferghani)

Caracteristica vinovatilor este nelinistea. (Seneca)

Nu este nici lipsit de intelepciune, nici marginit, acela care se ridica dupa ce a cazut in greseala, in loc sa staruie in ea. (Sofocle)

Sa-ti pese mai mult de constiinta (ta) decat de parerea (altora). (Syrus)

O constiinta rea este adesea in siguranta, dar niciodata linistita. (Syrus)

Cine a savarsit o fapta rea si se caieste, este iertat de acel pacat; caci el este purificat prin faptul ca inceteaza, zicandu-si: "Nu voi mai face asa . " (Manu)

Cunoasterea greselilor e inceputul salvarii. (Epicur)

E nebunie a te-ndaratnici-n greseli. (Eschil)

Oamenii de seama sunt totdeauna proprii lor critici. (Balzac)

Prin recunoasterea greselii, spiritele barbatesti se inalta si se intaresc. (Goethe)

Este una din tristetile umane cele mai adanci sa avem in trecutul nostru nedreptati ale caror drumuri sunt, pentru a spune adevarul, toate barate in urma noastra, pe ale caror victime nu mai este cu putinta sa le regasim, sa le ajutam, sa le ridicam sau sa le consolam. (Maeterlinck)

Multi oameni cred ca marturisirea defectelor lor ii scuteste de obligatia de a le indrepta. (Marie von Ebner-Eschenbach)

O adevarata cainta este cea mai buna doctorie contra bolilor sufletului. (Miguel de Cervantes)

Retragere, imprastiere, instrainare

Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape. (Horatiu)

Vederea mintii incepe sa devina agera, atunci cand aceea a ochilor cauta sa-si inceteze activitatea. (Plato)

Trebuie sa alegem un loc sanatos nu numai pentru corp, ci si pentru moravurile noastre. (Seneca)

Nimic nu foloseste atata ca linistea si conversatia, cat mai putina cu altii si cat mai multa cu sine insusi. (Seneca)

Ce foloseste linistea unei regiuni intregi daca pasiunile sunt zgomotoase. (Seneca)

Pentru aceasta m-am ascuns si am inchis usile, ca sa pot fi de folos la mai multi. (Seneca)

Un exilat nu mai are prieteni si aceasta nenorocire este mai cumplita decat exilul insusi. (Theognis)

De ce inchizi pe jumatate ochii, in joaca, si ne arunci priviri incete? Inceteaza, inceteaza; zadarnica ti-i osteneala. Acum suntem altii. Tineretea s-a dus. Nazuinta noastra e padurea. Ratacirea a disparut. Noi privim reteaua magica a lumii ca pe un lucru de nimic. (Bhartrhari)

Pentru cei cu suflet nobil pamantul intreg este familia lor. (Pancatantra)

Tine gura inchisa si astupa usa privirii si a sunetului si cat timp vei trai nu vei avea nici o neplacere. Dar deschide-ti gura sau fii prea curios si vei fi toata viata in tulburari. (Lao-Tze)

Trei mutari fac cat un incendiu. (Benjamin Franklin)

Cel ce-si schimba locul fara a-si schimba si obiceiurile nu-si va imbunatati niciodata conditia. (Francisco de Quevedo)

Orice sociabilitate asterne drumul spre desconsideratie. (Gracian)

A fi adult inseamna a fi singur. (Jean Rostand)

O, singuratate fericita! O, singura fericire! (La Lubbock)

Timpul, cand sufletul omenesc are mai multa nevoie de imprejurari favorabile si de liniste inauntru, timpul sau cel mai critic, este cand se retrage si se-nchide in sine pentru ca sa treaca prin mari schimbari. Omida niciodata nu moare asa usor ca atunci cand - in crisalida - este pe cale de a face aripi. (Lucian Blaga)

Pacea adevarata si adanca a inimii si linistea sufleteasca desavarsita, acest bun pamantesc suprem, dupa sanatate, se poate gasi numai in singuratate si ca dispozitie durabila numai in izolarea cea mai adanca. (Schopenhauer)

Este o mare nebunie sa pierzi inauntru pentru a castiga in afara, adica sa renunti complet sau in mare parte la liniste, timp liber si neatarnare, in schimbul stralucirii, rangului, pompei, titlului si onoarei. (Schopenhauer)

Suferinta - rabdare

Multi si-au marit nenorocirea din cauza ca n-au stiut s-o suporte. Mai mult decat intamplarea sau norocul, le-a fost potrivnic (propriul) lor caracter. (Accius)

E util sa devii intelept prin durere. (Aeschylus)

Cei nefericiti se mangaie cand vad pe altii suferind mai mult decat ei. (Aesopus)

Omul sa se gandeasca mereu la toate cele omenesti. (Cicero)

Nu exista durere, pe care timpul sa n-o micsoreze si sa o atenueze. (Cicero)

Anticiparea nenorocirilor viitoare atenueaza sosirea lor, caci le vedem cu mult inainte de a veni. (Cicero)

Mereu ma gandeam la nenorociri posibile, infatisandu-mi in minte fie pribegia departe de tara mea, fie o moarte prematura, sau alte nenorociri, pentru ca, in caz ca mi s-ar intampla ceva din cele ce presupuneam, sa nu ma consume mai tare durerea abatuta pe neasteptate. (dupa Cicero)

Facem viata si mai mizerabila deplangand-o. (Cicero)

Dascalul nebunilor nu este cuvantul, ci nenorocirea. (Democrit)

Este maret sa te gandesti la datoria ta chiar atunci cand esti nenorocit. Maxima aceasta are caracterul unei recomandari facute tuturor acelora care, in nenorocire, sunt inclinati a reactiona prin instincte, nu prin constiinta si puterea lor morala. (Democrit)

Fixeaza-ti in minte o regula si un ideal de purtare carora sa te conformezi riguros, atat in singuratate, cat si intre oameni. (Epictet)

Adu-ti aminte ca esti un actor intr-o drama care-i asa cum vrea cel care te instruieste in ea: scurta sau lunga. Daca el vrea ca tu sa joci rolul unui cersetor, cauta sa-l joci bine si pe acesta; tot astfel daca el vrea sa fii in rolul unui infirm, al unui dregator sau al unui simplu particular. Caci datoria ta este aceasta: sa joci bine rolul ce ti s-a dat; alegerea rolului apartine altuia. (Epictetus)

Nu cere sa se intample lucrurile dupa cum vrei, ci voieste-le asa cu se intampla; si-ti va merge bine. (Epictetus)

Nici un muritor nu trece prin viata neatins, fara sa plateasca. (Eschil)

Nu slabi franele, cand iti merge bine; iar in restriste tine-te de speranta inteleapta. (Euripides)

Suferinta ii reda prostului bunul simt. (Hesiod)

De obicei nenorocirea da pe fata caracterul, iar fericirea il ascunde. (Horatius)

Daca poti suporta totul, atunci si trebuie! (Iuvenalis)

De aceea mai ales trebuie observat omul in primejdii pline de risc si de cunoscut in restriste cine e. Caci abia atunci scoate el din fundul sufletului vorbe adevarate; masca este indepartata si ramane numai realitatea. (Lucretius)

Sa-ti spui dis-de-dimineata: voi intalni un indiscret, un neobrazat, un invidios, un egoist. (Marc Aureliu)

Nu da cu piciorul in cel nefericit, caci soarta este comuna (tuturor). (Menander)

M-am invatat minte uitandu-ma la nenorocirile altora. (Menander)

Invata compatimirea din (propria) patimire. (Philemon)

Sa ne multumim cu ce avem, fara a face comparatii; niciodata nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia. (Seneca)

Trebuie sa ne gandim la toate si sa ne intarim sufletul impotriva celor ce s-ar putea intampla. (Seneca)

Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate nu s-au ivit niciodata! (Seneca)

Inteleptul, atent si aparat impotriva oricarui atac, nu da inapoi in fata atacului saraciei, al jalei, al infamiei, sau al durerii. (Seneca)

Nu trebuie sa revolte ne nimic din toate acestea. Am intrat intr-o lume in care trebuie sa traim dupa aceste legi. (Seneca)

Toate, din pricina carora gemem, de care ne ingrozim, sunt tributuri ale vietii. (Seneca)

In felul acesta isi va desfasura inteleptul virtutea: daca-i va fi ingaduit, in bogatie, daca nu, in saracie; daca va putea, in patrie, daca nu, in exil; daca va putea ca comandant, daca nu, ca soldat; daca va putea, voinic, daca nu, slab. Orice soarta va avea, el va face din ea ceva memorabil. (Seneca)

Niciodata cel desavarsit si care a dobandit virtutea nu blestema soarta. Niciodata el nu primeste posomorat intamplarile. (Seneca)

Dupa cum cei care calatoresc pe mare pe timp frumos au pregatite si cele necesare pentru caz de furtuna, tot asa cei chibzuiti isi pregatesc in prosperitate masurile pentru caz de nenorocire. (Socrates)

Toate sunt bune la timpul lor. (Sophocles)

Nenorocirea il gaseste in cele din urma pe acela pe langa care a trecut adesea. (Syrus)

Unde simte cineva durere, acolo isi are indreptat si gandul. (Stobaeus)

Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus)

Toti trebuie sa se gandeasca, tocmai atunci cand le merge mai bine, cum sa suporte rastristea. Cel care se intoarce dintr-o calatorie sa se gandeasca mereu la primejdii: la paguba, la vreo greseala a fiului, la moartea sotiei, la boala fiicei; ca aceste nenorociri sunt comune tuturor, ca nu cumva vreuna din ele sa constituie o surpriza pentru sufletul sau; iar tot ce se intampla impotriva asteptarii s-o socoata un castig. (Terentius)

Cand ajunge intr-o situatae grea, omul neintelept acuza destinul, fara sa-si recunoasca pacatul. (Hitopadeca)

Indata dupa o nenorocire, si o bucurie de tot mica ne apare insemnata. (Kusumadeva)

Ce povara este prea grea pentru cei in stare s-o duca? Ce e departe pentru cei energici? Care tara e straina pentru cei invatati? Cine-i dusmanos fata de acela care-i vorbeste cu prietenie? (Pancatantra)

Si mintea poate fi lovita de destin! (Pancatantra)

Pe lumea aceasta fericirea nu se dobandeste usor, daca nu se expune corpul la suferinta. (Pancatantra)

Prostul, care plange pentru lucruri care nu sunt de plans pe lumea aceasta, adauga o noua suferinta peste suferinta sa si indura doua rele. (Pancatantra)

Intristarea distruge mintea; intristarea distruge invatatura: intristarea distruge rezistenta: nu exista ratacire la fel ca intristarea! (Ramayana)

Sa nu ne lasam prada descurajarii. Descurajarea este otrava cea mai puternica. Ea ucide pe cel neintelept, ca un sarpe furios pe un copil fara minte. (Ramayana)

Oamenii isi creeaza multe pricini de suferinta ca sa evite suferinta; din dorinta de a dobandi fericirea, ei isi distrug fara chibzuinta fericirea, ca si cum ar fi proprii lor dusmani. (Santideva)

Rautatea calculata este cea mai ascutita dintre toate rautatile. (Balzac)

Evenimentele nu sunt niciodata rezultatele lor depind numai si numai de indivizi: nenorocirea este o treapta in sus pentru crestin, o comoara pentru omul dibaci, iar pentru cei slabi o prapastie. (Balzac)

Oamenii cumsecade nu pier niciodata daca au destula rabdare. (Balzac)

Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi. (Balcescu)

Ciudata-i firea omeneasca. Cu cat avem mai putina inclinatie spre martiraj, cu atat o solicitam celor din jur. (Boleslav Prus)

Cauta mai bine sa te invingi pe tine decat soarta si sa-ti schimbi mai degraba dorintele decat ordinea lumii. (Descartes)

Nenorocirea este cel mai bun dascal; isi are metoda ei proprie, dar gres nu da. (Eminescu)

Greutatile se inmultesc cand ne apropiem de tinta. (Goethe)

In neputinta, omul isi descopera adevarata forta. (J. Wassermann)

Nenorocirea deschide sufletul la lumini pe care prosperitatea nu le distinge. (Lacordaire)

Fiindca sanatatea si bogatia iau oamenilor experienta nenorocirii, ele le inspira nesimtire fata de semenii lor; pe cand cei impovarati de propria lor mizerie intra mai mult, prin comparatie, in aceea a altuia. (La Bruyere)

Cine n-a suferit niciodata (din pricina) mizeriei, nu stie sa compatimeasca. (Oxenstierna)

Compatimirea este o virtute care nu se capata decat prin experienta; rareori o gasim la cei care nu cunosc ce-i restristea. (Oxenstierna)

Nenorocirii ii place surpriza; ea se apropie rareori de acela care se pregateste s-o primeasca. (Oxenstierna)

Viata aspra, transformata in obisnuinta, inmulteste senzatiile placute; viata molesitoare pregateste o multime de neplaceri . , nu exista pat tare pentru cine adoarme de indata ce se culca. (Rousseau)

Omul care n-ar cunoaste durerea, nu ar cunoaste nici induiosarea omeniei, nici gingasia compatimirii. (Rousseau)

Cel care nu are rabdare, nu are nici o filozofie. (Saadi)

Daca vrei sa te mangai, gandeste-te la toate relele de care esti crutat. (Saadi)

Inca n-am vazut sfarsind fericit cineva, asupra caruia zeii revarsau darurile lor cu maini mereu pline. (Schiller)

Noi nu stim, in zilele noastre bune ce nenorocire ne pregateste destinul tocmai acum: boala, prigoana, saracie, mutilare, orbire, nebunie, moarte samd. (Schopenhauer)

Mangaierea celor nenorociti este sa aiba tovarasi de suferinta. (Spinoza)

Putine nenorociri sunt fara scapare; disperarea este mai inselatoare decat speranta. (Vauvenargues)

Bucuria si durerea masoara rau orele; prima le face secunde, cealalta secole. (Victor Hugo)

N-am nimic de oferit decat sange, munca lacrimi si sudoare. (Sir Winston Churchil)

Timpul

Viata intreaga pare prea scurta celor ce fac binele, dar pentru cei ce fac rau o singura noapte inseamna un timp nesfarsit. (Lucian)

Piatra de incercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)

Daca timpul pentru altii inseamna bani, pentru noi are un pret incalculabil. (Goce Delcev)

Ce osteneala este aceea de a sapa o fantana cand arde casa? (Bhartrhari)

Timpul consuma rodul oricarei actiuni care nu-i indeplinita indata. (Pancatantra)

De cele mai multe ori remediul unui lucru neplacut este amanarea. (Somadeva)

Batranului nu-i sade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tineretii. (Ovidus)

Felul cum intrebuintam timpul liber ne tradeaza caracterul. (Plinius)

Pentru sufletul care doreste (cu nerabdare), nimic nu se face destul de repede. (Sallustius)

Socoteste fiecare zi o viata. (Seneca)

Oricare ar fi durata timpului, stiinta intrebuintarii lui il va face lung. (Seneca)

Iti petreci cea mai mare parte a vietii facand ce nu trebuie, iar o buna parte a ei, nefacand nimic, toata viata te-ai preocupat de cu totul altceva decat ceea ce ar fi trebuit. (Seneca)

Adesea din cauza deliberarii dispare prilejul. (Syrus)

Un minut de indoiala face cat o vesnicie de suferinta. (Balzac)

Pierderea vremii bune este maica si samanta vremii rele. (Cantemir)

Zabava aduce pierdere, amanarea, pericol. (Erasmus)

A alege momentul inseamna a castiga timp. (Francis Bacon)

Cei care isi intrebuinteaza rau timpul sunt cei dintai care se plang de scurtimea lui. (La Bruyere)

Care ti-e datoria? Cerinta zilei. Pentru a atinge tintele cele mai inalte si cele mai grele ale vietii, trebuie sa te apropii de ele prin implinirea scrupuloasa a sarcinii tale cotidiene. (Goethe)

Nimic nu este mai de pretuit decat valoarea zilei. (Goethe)

Putini oameni stiu sa fie batrani. (La Rochefoucauld)

Oamenii care nu au niciodata timp lucreaza cel mai putin. - imprastierea este dusmana actiunii. (Lichtenberg)

Nu este lucru intelept sa spui: "voi trai"; viata de maine este prea tarzie - traieste azi. (Martialis)

Pierderea de timp este cea mai ireparabila si tocmai ea este aceea care pricinuieste cea mai putina neliniste. (Oxenstierna)

Imprejurarea este foarte importanta in actiunile omenesti, astfel incat ceea ce ar fi cel mai bine de facut acum, maine (din cauza schimbarii timpului) ar fi poate zadarnic si rau. (Oxenstierna)

Ceea ce n-a avut loc niciodata, poate avea loc maine. (Maeterlinck)

Mereu ne gandim cum vom trai si niciodata nu traim in prezent. (Manilius)

Cand iti propui un scop, timpul, in loc sa creasca, scade. (Rivarol)

Pentru multi, viitorul visat nu este adesea, decat reintoarcerea la un trecut idealizat. (Robertson Davies)

Ceea ce vrem sa facem, s-o facem atunci cand vrem; pentru ca acest "vrem" se schimba si are scaderi si amanari. (Shakespeare)

O singura clipa poate schimba totul. (Wieland)

Virtute - viciu, patimi

Fata este brazdata de zbarcituri, capul este insemnat cu peri albi, membrele slabesc; numai dorinta ramane tanara. (Bhartrhari)

De obicei insusirile bune sau rele se ivesc din relatiile (noastre). (Bhartrhari)

Ajutorul (dat pe) ascuns, cinstirea oaspetelui strain, tacerea binelui facut, povestirea in public a binelui primit, modestia in fericire, vorbirea fara dispret despre altii, - cine oare a aratat celor alesi lucrul acesta greu, ca juruinta taisului de sabie? (Bhartrhari)

Vina ministrului se rasfrange asupra regelui, pacatul sotului asupra sotiei; tot astfel pentru fapta rea a discipolului plateste sigur invatatorul. (Bohtlingk)

Mustele cauta o rana, albinele flori, oamenii buni calitati, cei de pe treapta cea mai de jos defecte. (Canakya)

Dupa cum cu multa osteneala este ridicata o stanca pe un munte, dar cu usurinta se pravale in jos, tot asa este si natura virtutii si a viciului.(Hitopadeca)

Biruie pe avar prin darnicie, pe cel mincinos prin adevar, pe cel crud prin ingaduinta, pe cel rau prin bunatate. (Mahabharata)

Poarta-te in asa fel in timpul zilei, incat sa poti dormi linistit noaptea. (Mahabharata)

Mai presus de realizarea tuturor dorintelor este renuntarea la ele. (Mahabharata)

Celui care imbatraneste ii imbatraneste parul; celui care imbatraneste ii imbatranesc dintii; ochii si urechile ii imbatranesc: numai dorinta ramane (vesnic) tanara! (Pancatantra)

Gandurile serpilor, ale ticalosilor si ale acelora care fura avutul altuia nu se implinesc totdeauna; asa se face ca mai dainuieste lumea aceasta. (Pancatantra)

Cine nu inlatura dusmanul si boala de indata ce se ivesc, acela, chiar puternic fiind, este omorat de ei, de cum se intaresc. (Pancatantra)

Cel cu minte, chiar cand este puternic, sa nu-si faca singur dusmani. Care-i omul cu mintea intreaga care sa inghita otrava fara motiv, spunandu-si: "Am eu doctor"? (Pancatantra)

Florile de aur ale pamantului le culeg trei oameni: cel viteaz, cel invatat si cel care stie sa serveasca. (Pancatantra)

Caracterul nu se schimba prin povata; apa, cat de incalzita, tot se raceste din nou. (Pancatantra)

Marii intelepti liberati de patimi au numit inlaturarea dorintei "buna stare". Dorinta nu inceteaza prin bogatii, dupa cum nici setea nu se potoleste prin adorarea focului. (Pancatantra)

Pana si calugarul cersetor si gol, - care traieste singuratic, dupa ce si-a parasit casa, si care bea cu pumnul, este manat pe lumea aceasta de dorinte. Iata un lucru ciudat. (Pancatantra)

Oricat de multe calitati ar avea cineva, ele se pierd in mijlocul unor oameni lipsiti de calitati. (Tantrakhyayika)

Pe omul lipsit de virtute eu il socot ca mort, chiar daca traieste; pe cand cel inzestrat cu virtute traieste mult timp chiar daca-i mort. (Vrddhacanakya)

Care-i invatatura cea mai necesara? "Inlaturarea uitarii". (Antisthenes)

Cine crede ca va putea face rau celor din jurul sau fara sa sufere nimic, nu are minte. (Antiphon)

De vreme ce ai gasit cu cale sa bei vinul, trebuie sa sorbi si drojdia. (Aristophanes)

E mai puternic cel care isi invinge poftele decat dusmanii: intr-adevar, lucrul cel mai greu e sa te invingi pe tine. (Aristotel)

Cu cat un lucru este mai greu de facut, cu atat cere mai multa arta si virtute. (Aristotel)

Fericirea consta in fapte conforme intru totul cu virtutea, intelegand prin virtute virtutea absoluta, nu cea relativa. Virtutea absoluta este, dupa parerea noastra cea care tinde spre frumusete si cinste, iar cea relativa se refera la lucrurile necesare. (Aristotel)

Prefera mai degraba paguba decat un castig imoral; caci aceea te va mahni o singura data, pe cand acesta totdeauna. (Chilo)

(Asa spunea cel mai mare dintre filosofi): Dupa cum este dispozitia sufleteasca a cuiva, asa este si omul; si dupa cum este omul, tot asa este si vorba lui; si faptele sunt la fel ca vorbele, iar viata este ca faptele. (Cicero)

Indepartarea mintii de la simturi si abaterea gandirii de la rutina denota un spirit mare. (Cicero)

In toate timpurile mai putini au fost aceia care si-au invins dorintele decat aceia care au biruit ostiri dusmane. (Cicero)

O viata rea, nebuneasca, impudica si impura nu este o viata rea, ci o moarte lunga. (Democrit)

Chiar cand esti singur nu vorbi si nu face nimic rau. Invata sa te rusinezi mai mult de tine decat de altii. (Democrit)

Natura si educatia sunt asemanatoare; caci educatia transforma pe om si, prin aceasta transformare, creeaza natura. Fixeaza astfel educatiei scopul cel mai inalt, acela de a schimba insasi firea omului supus actiunii ei. (Democrit)

Acela care se slujeste de incurajare si de cuvinte convingatoare, pentru a indruma pe cineva pe caile virtutii, va izbuti mai bine decat acela care invoca legea si foloseste constrangerea. Caci este probabil ca acela care se fereste de a face o fapta nedreapta numai pentru ca legea il opreste, o va savarsi in secret, in timp ce acela care a fost calauzit pe drumul datoriei sale prin convingere fu va face ceva rau, nici in secret nici pe fata. De aceea; omul care faptuieste binele cu intelegere si cunostinta de cauza va ramane totdeauna hotarat si drept. (Democrit)

Celui bun nu-i pasa de dezaprobarea railor. (Democrit)

Dorintele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru (oricare) alt lucru. (Democrit)

Nu este cu putinta sa birui pe dusmanii din afara cetatii, inainte de a pedepsi pe cei dinlauntrul ei. (Demosthenes)

Dupa cum este indeletnicirea fiecaruia, tot astfel este neaparat si felul sau de a gandi. (Demosthenes)

Un suflet bolnav vesnic greseste; el nu poate nici sa sufere nici sa rabde pana la capat, si niciodata nu inceteaza de a dori. (Ennius)

Daca vrei sa devii bun, da-ti seama intai ca esti rau. (Epictet)

Adu-ti aminte cum trebuie sa te porti la un ospat. Daca vine in dreptul tau ceva din ceea ce se serveste, intinde mana si ia si tu modest. Trece pe dinaintea ta? Nu-l opri. Daca inca n-a sosit, nu-ti spori si mai mult dorinta, ci asteapta pana va veni langa tine. Tot asa sa te porti si cand e vorba de copiii tai, de sotia ta, de demnitati, de avere; si (in felul acesta) vei fi odata un vrednic comesean al zeilor. Iar daca nu vei lua nimic din ceea ce ti se pune dinainte, ci iti vei intoarce privirea, atunci nu numai ca vei fi un bun comesean al zeilor, dar vei participa si la domnia lor. (Epictetus)

Acordati puteri depline celui mai virtuos om si veti vedea curand ca-si schimba felul de a fi. (Herodot)

Daca vei alunga natura cu furca, ea tot va reveni. (Horatiu)

Cine doreste se si teme. (Horatius)

Faptele rusinoase ale altora indeparteaza adesea sufletele tinere de la vicii. (Horatius)

Singura si unica noblete este virtutea. (Iuvenalis)

Celor care abuzeaza de avantajele pe care li le-a dat natura le sunt potrivnice (insesi) succesele (lor). De pilda, cand un om curajos prefera sa prade in loc sa lupte ca soldat; sau cand cineva care-i puternic prefera sa jefuiasca in loc de-a ocroti; sau cand cineva care-i frumos prefera sa comita adulter in loc sa se insoare; astfel de oameni tradeaza avantajele pe care le au de la natura. (Lycurgus)

Este ridicol sa nu fugi de rautatea ta - lucru ce se poate - si sa fugi de rautatea altora, lucru ce nu se poate! - este mai in puterea ta sa nu fii rau, decat sa impiedici rautatea altora. Cine renunta la rautatea lui, scade cu atat rautatea lumii. Iti este mai la indemana sa contribui la perfectionarea morala a omenirii incepand cu tine insuti. (Marc Aureliu)

Este greu sa pui capat unei obisnuinte indelungate intr-un timp scurt. (Menander)

Ce-i ascuns, nu-i cunoscut, ce nu-i cunoscut, nu este dorit. (Ovidius)

Indiferent daca ne asteapta o soarta mai rea sau una mai buna, a actiona nedrept este intotdeauna o greseala si o rusine. (Platon)

Oriunde se afla dulcele, vei gasi si amarul. (Petronius)

Pythagora spunea ca in cetati intra mai intai luxul, apoi imbuibarea, apoi trufia, iar dupa aceea pierzarea. (Pythagoras)

Bogatia este o slaba ancora, gloria una si mai slaba; la fel corpul, dregatoriile, onorurile; toate acestea sunt slabe si fara putere. (Pythagoras)

Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prabusesc cele mai mari. (Sallustius)

Nu foloseste mult sa lepezi viciile tale, daca trebuie sa te lupti cu acele ale altora. (Seneca)

Exemplul bun se intoarce printr-un ocol la cel care-l da, dupa cum exemplele rele cad asupra autorilor, si nici o compatimire nu exista pentru aceia care sufera nedreptati, pe care facandu-le, au aratat ca se pot intampla. (Seneca)

Nu exista viciu fara justificare, fiecare are un inceput modest si vrednic de ingaduinta. (Seneca)

Nici un merit nu ramane ascuns, si faptul ca el ramane nu-i nici o paguba pentru el. Va veni ziua care il va da la iveala ascuns si inabusit de rautatea veacului sau. Cine se gandeste la contemporanii sai, s-a nascut pentru putini: vor veni dupa aceea multe mii de ani, multe mii de popoare: pe acestea sa le ai in vedere. (Seneca)

Nimeni nu greseste numai pentru el, ci raspandeste nebunia printre cei apropiati si o primeste la randul sau de la ei . (Seneca)

Nu este nici o deosebire intre a nu dori si a avea. (Seneca)

Dezordinea se va potoli prin disciplina si frica, niciodata de la sine. (Seneca)

Daca vrei sa fii fericit, roaga pe zei sa nu ti se realizeze ceva din cele dorite. (Seneca)

Nimic nu pretuim mai mult decat binefacerea, cat timp o cautam; nimic mai putin, dupa ce am primit-o. (Seneca)

Cu cat ai mai multa putere, cu atat trebuie sa abuzezi mai putin de ea. (Seneca)

Betia nu-i altceva decat o nebunie voluntara. (Seneca)

Prefer sa nu izbandesc intr-o actiune onorabila, decat sa reusesc intr-un mod rusinos. (Sophocles)

Cine traieste numai pentru el, cu drept cuvant este mort pentru altii. (Syrus)

Orice viciu are totdeauna scuza sa. (Syrus)

Banuiala este pentru omul onest o jignire tacuta. (Syrus)

Cine vrea sa faca rau, gaseste totdeauna motiv. (Syrus)

Natura slabiciunii omenesti face ca remediul sa lucreze mai incet decat raul. (Tacitus)

Homo sum: humani nihil a me alienum puto. Om sunt si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain. (Terentiu)

De la cei buni vei invata lucruri bune; daca insa te vei amesteca cu cei rai, vei pierde si mintea pe care o ai. (Theognis)

Unii isi ascund viciile prin bogatie, iar altii virtutile prin funesta saracie. (Theognis)

Multi isi ascund caracterul fals si viclean, adaptandu-se dupa imprejurari. Dar intotdeauna timpul scoate la iveala caracterul fiecaruia. (Theognis)

Dorinta grozava a fiecaruia devine o divinitate pentru el. (Vergilius)

Virtutea nu este facuta sa stea singura. Cel care o practica va avea vecini. (Confucius)

Exista, oare, vreun cuvant care poate fi luat drept regula de comportare pentru intreaga viata? Dascalul spune: Nu este oare reciprocitatea acest cuvant? Ceea ce nu-ti doresti sa ti se faca, nu fa nici tu altuia. (Confucius)

In lumea intreaga - in vazduh, pe intinsul apelor, in vagaunile muntilor - nu exista un loc unde sa te poti elibera de raul pe care l-ai facut. Nu exista parjol care sa poata fi comparat cu pasiunea, dezordine egala cu ura, nenorocire mai mare decat viata celui egoist si nici fericire superioara linistii sufletesti. Laudele si defaimarile nu-i ating pe invatati. (Dhammapada)

Mai presus de orice lucru, nu fii nepasator. Nepasarea este dusmanul tuturor virtutilor. (Fo-sho-hing-tsan-king)

Pe sotia altuia, priveste-o ca pe o mama, de bunul altuia nu te apropia ca de foc; cinsteste-i pe toti, ca pe parintii tai; aceasta se numeste egalitate. (Nagarjuna)

De-i prietenul necredincios, dispretuieste-l ca pe un dusman. Respecta vrajmasul statornic; Priveste otrava lecuitoare ca pe un antidot, iar dulceturile rele considera-le otet omorator. (Omar Khayyam)

Mireasma unui pom in floare se face simtita pana departe, ca si balsamul unei fapte cucernice. (Upanishade)

Gandind tot mereu "aceasta este a mea", "eu", ne prindem noi insine ca o pasare in lat. (Upanishade)

Prea adesea ironia nu-i decat o forma a lipsei de inteligenta. (Oxenstierna)

Vointa omului este schimbatoare pana in ultima clipa a vietii. (La Oxenstierna)

Este sfant pe pamant cel care a stiut sa se imprieteneasca cu sfintii. (Adam Mickievicz)

Adevarata valoare a omului se stabileste mai intai, analizand in ce masura si in ce directie a reusit sa se elibereze de Eu. (Albert Einstein)

Politete: cea mai acceptabila forma a ipocriziei. (Ambrose Bierce)

Sa nu se increada omul prea mult in victoria sa asupra naturii sale; pentru ca natura poate sta inmormantata mult timp si totusi sa reinvie, cand se iveste prilejul sau ispita. (Bacon)

Cei care n-au nici o virtute invidiaza tocmai virtutea altora. (Bacon)

Inducerea in eroare este mijlocul sufletelor meschine de a iesi din incurcatura. (Balzac)

Poate ca una dintre cele mai mari bucurii simtite de sufletele meschine, de fiintele inferioare este sa pacaleasca sufletele alese, sa le prinda intr-o cursa oarecare. (Balzac)

Dintre toate obiceiurile "lumii bune", laudatul este perfidia cea mai dibace. (Balzac)

Obisnuinta - adica ceva mai stupid ca lenea - ne face sa ramanem nemiscati in mlastina si sa ne impotmolim tot mai mult. (Balzac)

Parvenitul se taraste de-a busilea in fata celor ce-i pot fi de folos si este obraznic cu cei de care nu mai are nevoie. Aidoma paiatei dintr-un balet, pare marchiz daca-i privesti din spate, dar este badaran daca-l privesti din fata. (Balzac)

Nu gresim decat prin ceea ce am lasat sa fie slab in sufletul nostru. (Balzac)

Oamenii cinstiti sunt "lipsiti de tact", n-au nici o masura a binelui, deoarece pentru ei totul este fara ocolisuri, fara ganduri ascunse. (Balzac)

Orice smecherie, orice inselaciune este descoperita si in cele din urma aduce paguba; orice situatie este mai putin primejdioasa, daca omul se situeaza pe terenul sinceritatii. (Balzac)

Indiferent daca-ti lezeaza sau iti favorizeaza interesul, legea generala trebuie respectata, fara discutie. (Balzac)

Multi oameni prefacuti isi pun prostia la adapost prin obraznicie; repede-i si tu, si o sa se intample cu ei ceea ce se intampla balonului impuns cu acul. (Balzac)

Interesele dezbina oamenii, dar viciosii se inteleg mereu intre ei. (Balzac)

Invidia dezleaga limbile, dupa cum admiratia le amuteste. (Balzac)

Ordinea morala are legile ei, legi nemiloase si esti totdeauna pedepsit daca le nesocotesti. (Balzac)

Viciile sunt ca animalele care se ingrasa pana ce sunt bune pentru abator. (Ben Jonson)

Nu se poate excela in lumea aceasta fara a trai o viata morala. (David Starr Jordan)

Invidia . Sentiment pe care nici prietenia nu-l stinge intotdeauna. Nimic nu-i mai greu de iertat decat meritele altuia. (D. Diderot)

Viclenia e un semn de slabiciune, caci mintea omeneasca veritabila sta in raport direct cu capacitatea de a pricepe in mod dezinteresat un adevar. Invingatorul momentan nu este totdeauna cel definitiv. (Eminescu)

Poti, oare, iubi pe cineva cand te urasti pe tine insuti? Poti, oare, trai in buna intelegere cu altii, cand esti plictisit si obosit de propria ta existenta? Ar trebui sa fii mai nebun decat Nebunia insasi pentru a raspunde afirmativ la toate aceste intrebari. Caci daca il scoti din societate, omul, departe de tot ce ar avea o legatura cu el, ar deveni indata in proprii lui ochi un obiect de ura, de aversiune si oroare. (Erasmus)

Nerecunoscatorul scrie binele in apa si raul in piatra. (Felix Lope de Vega)

Eu sunt spiritul care vesnic neaga! (Goethe)

Exista o veche legenda despre un sfant care a trebuit sa aleaga unul din cele sapte pacate capitale; l-a ales pe cel care i s-a parut cel mai putin grav, betia, si cu acesta a comis celelalte sapte pacate. (Hans Christian Andersen)

Nu exista tortura mai nemarginita pentru om ca propriile ganduri. (John Webster)

Fara indatoriri, viata devine moale si lipsita de schelet: nu se mai poate tine dreapta. (Joubert)

La unii aroganta tine loc de maretie, neomenia de fermitate si viclenia de spirit. (La Bruyere)

Pe masura ce favoarea si bunurile mari se retrag de la cineva, ele lasa sa se vada la el cusururile pe care le acopereau si care se gaseau la dansul fara ca nimeni sa le observe. (La Bruyere)

Noi dam ajutor altora pentru a-i face sa ne dea si ei in imprejurari asemanatoare; si aceste servicii pe care le facem lor sunt, la drept vorbind un bine pe care ni-l facem noua insine in mod anticipat. (La Rochefoucauld)

Pasiunile sunt singurii oratori care conving totdeauna. (La Rochefoucauld)

Nimic nu-i atat de contagios ca exemplul, si noi nu facem niciodata un bine mare sau un rau mare, care sa nu produca altele la fel. Noi imitam actiunile bune datorita emulatiei, si pe cele rele din cauza rautatii naturii noastre, pe care rusinea o retinea prizoniera si pe care exemplul o pune in libertate. (La Rochefoucauld)

Fatarnicia este un omagiu pe care viciul il aduce virtutii. (La Rochefoucauld)

Cei mai multi oameni au, ca si plantele, proprietati ascunse, pe care intamplarea face sa fie descoperite. (La Rochefoucauld)

Nimic nu imbatraneste mai iute ca binefacerile. (La Rochefoucauld)

Defectele spiritului cresc, cand imbatranim, ca si acele ale fetei. (La Rochefoucauld)

Noi incercam sa ne facem o onoare din defectele pe care nu voim sa le indreptam. (La Rochefoucauld)

Degeaba cauti pacea aiurea, daca n-o gasesti in tine insuti. (La Rochefoucauld)

Daca geometria s-ar opune pasiunilor si intereselor noastre tot atat de mult ca si morala, noi n-am contesta-o si calca-o nu mai putin, in ciuda tuturor demonstratiilor lui Euclid si ale lui Arhimede, pe care le-am trata de visari si le-am crede pline de judecati false. (Leibniz)

Te opui mai usor la inceput decat la sfarsit. (Leonardo Da Vinci)

Daca in tinerete cumperi ce nu-ti trebuie, cand vei fi batran este posibil sa fii nevoit sa vinzi lucruri de care cu greu te vei putea lipsi. (Lubbock)

Unele idei sunt atat de intim si de organic legate de spiritul nostru, incat ori de cate ori le-am "desfiinta", ele cresc din ou ca ochii extirpati ai unui triton. (Lucian Blaga)

Pentru nimic nu cheltuim atata energie si efort ca pentru lucrurile pentru care avem "o slabiciune". (Lucian Blaga)

Nimeni n-ar vrea sa cada in credinta ca se va gasi pe urma cine sa-l ridice. (Machiavelli)

Si virtutea este o arta. De aceea are doua feluri de discipoli: cei care o practica si cei care o admira. (Marie von Ebner-Eschenbach)

Obisnuinta ne ascunde adevaratul aspect al lucrurilor. (Montaigne)

Oamenii isi iubesc prea mult marginile, de aceea le vine atat de greu sa le depaseasca. (O. Densusianu-tatal)

Fatarnici, pentru ca ridica monumente profetilor si impodobesc mormintele dreptilor din vechime, dar persecuta pe dreptii care traiesc in timpul lor si se pregatesc sa ucida pe profeti. (Papini)

Lumea ne trateaza asa cum vrem sa fim tratati: uram adevarul, ni se ascunde; vrem sa fim maguliti, suntem maguliti; ne place sa fim inselati, suntem inselati. (Pascal)

Cinstea si rusinea nu provin din nici o conditie; fa-ti datoria: in aceasta consta cinstea. (Pope)

Mai mult decat ideile, caracterul este acela care oglindeste omul. (R. Rolland)

Omul de lume este in intregime masca lui. Nefiind niciodata el insusi, este totdeauna strain de sine si se simte rau ori de cate ori este obligat sa coboare in el. Lucrul se explica prin faptul ca omul de lume nu este nimic si ca ceea ce pare este totul pentru el. (Rousseau)

Cu cat o greseala ne orbeste mai mult si este mai ademenitoare, cu atat este mai mare triumful adevarului. (Schiller)

Virtutea este ratiune devenita energie. (Schlegel)

Fii sincer fata de tine insuti . si atunci nu mai poti fi fals fata de cineva. (Shakespeare)

O, Dumnezeule! Sa puna oamenii un dusman in gura lor, ca sa le fure mintea! Sa ne transformam cu bucurie, chef, placere si aplauze in animale! (Shakespeare)

Pentru dureri neobisnuite, remedii neobisnuite. (Shakespeare)

Intelepciune, bunatate/ Celor abjecti le par abjecte;/ Gunoiul doar pe el se-accepta. (Shakespeare)

Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu, ci in nedorirea lui. (Shaw)

Arata-mi toate greselile, ca de la om la om. Pot sa rezist la orice, exceptand lingusirea. (Shaw)

Alunga de la tine greseala si certurile duium; leaga-te de lucruri profunde si ramai pe cel mai drept drum. (Zamahsari)

Raufacatorii se scuza totdeauna invocand crimele ale caror victime au fost ei intai. (Wassermann)

Pasiunea este o febra a mintii care ne lasa istoviti. (William Pen)

Puterea nelimitata corupe pe posesor. (W. Pitt)

Vorbarie - tacere

Secretele sunt bine ascunse numai daca au un singur paznic. (Abu Shakur)

Cuvantul rostit trebuie sa fie asemenea rubinului, mic, dar de mare pret. Cat timp nu ai vorbit, cuvantul a stat in puterea ta, de indata ce l-ai rostit, el te tine sub puterea lui. (Abu Shakur)

Pata pe care o lasa o singura minciuna nu poate fi stearsa de o suta de vorbe adevarate. (Abu Shakur)

Minciuna este caracteristica celor slabi. (Abolghassem Firdusi)

Cel care asculta barfelile este mult mai vinovat decat cel care le raspandeste. (Al Fadl Ibn Sahl)

Sunt vorbe care vindeca sufletul bolnav. (Aeschilus)

Cel ce spune ce-i place aude ce-i displace. (Alceu)

Ce castiga cei care mint? "ca nu sunt crezuti cand spun adevarul". (Aristoteles)

Cel care stie multe dar nu-si poate tine gura este asemenea unui copil cu un cutit in mana. (Callimah)

Nu exista ceva mai urat decat a afirma inainte de a cunoaste. (Cicero)

Ce sa ascult vorbe, cand vad fapte? (Cicero)

Fereste-te in conversatiile tale de a pomeni pe larg si fara masura de anumite fapte si primejdii ale tale; pentru ca, daca tie iti place sa pomenesti de primejdiile prin care ai trecut, nu tot asa le place si celorlalti sa asculte intamplarile tale. (Epictetus)

Ce vrei sa-ti spun: minciuni agreabile sau adevaruri dure? Alege! (Euripides)

Pune o intrebare cuminte si vei auzi lucruri cuminti. (Euripide)

Vorbeste, daca sunt cuvintele tale mai convingatoare ca tacerea, daca nu, taci. (Euripide)

Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru ca ea prezinta doi vinovati si o victima. (Herodot)

Cel ce-si dramuieste cuvintele este o comoara. Masurarea cuvintelor este cea mai pretioasa masura. Daca esti barfitor, in curand lumea te va barfi si mai mult. (Hesiod)

Oricat de mari ar fi darurile, ele pier din pricina flecarelii autorului lor. (Martialis)

Caracterul celui care vorbeste este acela care convinge, nu vorba. (Menander)

Caracterul celui care vorbeste convinge, nu felul in care vorbeste. (Menandru)

Mai degraba vor tine muritorii foc in gura, decat sa pastreze un secret. (Petronius)

Vorbeste ca si cum va trebui sa dai socoteala. (Plato)

Vorbirea este mai grea decat orice alta lucrare si ea nu serveste decat celui care o cunoaste temeinic. (Ptahhotep)

Este rusinos sa spui una si sa gandesti alta; cu atat mai rusinos sa scrii una si sa gandesti alta. (Seneca)

Cu prea multa discutie se pierde adevarul. (Syrus)

Trebuie sa avem urechea neincrezatoare fata de invinuiri. (Syrus)

Nu te grabi sa acuzi sau sa lauzi pe nimeni. (Syrus)

Observa totdeauna masura la vorba si la tacere. (Syrus)

Cel mai rau soi de dusmani este cel al laudatorilor. (Tacitus)

Ceva sa se ascunda sotiei, ceva prietenilor si ceva fiilor; cel intelept sa vorbeasca cu multa prudenta, dupa ce va fi chibzuit mai intai ce e potrivit si ce nu. (Cukasaptati)

Cine defaimeaza pe un om de treaba acela se pateaza singur; cine arunca cenusa in aer, aceluia ii cade pe cap. (Kusumadeva)

O persoana vrednica de stima straluceste vorbind, dar si tacand. (Lalitavistara)

Sa se spuna adevarul; sa se spuna ce-i placut; sa nu se spuna ce-i adevarat, dar neplacut; nici ce-i placut, dar neadevarat. (Manu)

Cine nu prinde ceea ce s-a spus o singura data sau cine n-o spune si el la randul sau, cine nu are un mic tezaur de vorbe de spirit si de povestiri frumoase, ce farmec mai are conversatia aceluia? (Pancatantra)

Tacerea este sanctuarul prudentei. (Baltasar Gracian)

Discretia nu e totuna cu ascunderea adevarului. (Balzac)

Tacerea adanca este filozofia sufletelor alese. (Balzac)

Tacerea intra cu noua parti din zece in intelepciune. (Balzac)

Aminteste-ti permanent ca vorbele tale pot avea mai multa greutate decat crezi si ca exista o diferenta intre ceea ce spui si ceea ce se aude. (Bruce Hyland)

Un om convins impotriva parerii sale continua sa aiba aceiasi parere. (Butler)

Minciunile obliga mai mult decat orice adevar. (Camille Goemans)

Precat este de folos, la vreme de trebuinta, cuvantul cuvios, pre atat este de neputincios cuvantul aceluia care, nefiind intrebat de nimeni, tuturor da sfat. (Cantemir)

Buna parte din vorbirea mestesugita consista in a sti cum sa minti. (Erasmus)

Nu asculta pe aceia care vor discuta in mod subtil despre bine si despre rau. Nu te lasa impresionat de frumusetea si de finetea vorbelor lor. Caci Imparatia lui Dumnezeu nu sta in vorbe, ci in virtute. (France)

Un dialog nu duce la nimic daca planurile de gandire nu coincid. (G. Calinescu)

Printr-o singura minciuna se pierde intreaga reputatie a integritatii. (Gracian)

Rezerva este o dovada sigura a intelepciunii. Limba este un animal salbatic; cand a apucat sa se napusteasca, greu o mai pui in lanturi. (Gracian)

Orice dare in vileag a unui secret este vina aceluia care l-a incredintat. (La Bruyere)

Unul din semnele mediocritatii spiritului este faptul de a povesti totdeauna cate ceva. - forma mai inalta a spiritului te duce la gruparea faptelor, la concluzii, la generalizari. (La Bruyere)

Nimic nu apasa atat ca un secret. (La Fontaine)

Caci ca si cum, daca ati facut mancaruri multe si foarte bune si bine mirositoare, mai tarziu insa amestecati in ele ceva urat, toate netrebnice le faceti, tot asa si in cuvinte. Daca mai inainte ati vorbit cuvinte cuminti si vrednice de lauda, mai tarziu insa ati amestecat la ele vorbarie proasta, toate le-ati stricat si intru nimica sa fie socotite le-ati facut. (Neagoe Basarab)

Nu merita sa-ti calci pe inima pentru a spune adevarul unor oameni care au obiceiul de a privi cu neincredere tot ceea ce le spui, fie ca e adevarat sau nu. (M. Twain)

Spune adevarul, si atunci nu va trebui sa mai tii minte nimic. (M Twain)

Ceea ce nu incredintam nimanui e mai secret decat ceea ce incredintam celui mai discret dintre toti oamenii. (Oxenstierna)

Usurinta de a face promisiuni si greutatea de a le tine sunt aproape inseparabile. (Oxenstierna)

Elocinta continua plictiseste. (Pascal)

Dai dovada de prostie, daca intrerupi pe cineva care vorbeste ca sa-ti exprimi tu parerea. (Saadi)

Da fiecaruia urechea ta, dar la putini glasul tau. (Shakespeare)

Nu da limba gandurilor tale, nici actiune vreunui gand nepotrivit. (Shakespeare)

De copacul tacerii atarna fructul sau, pacea. (Schopenhauer)

Infloriturile retorice in cuvantari si in discursurile serioase, sunt ca florile albastre si rosii presarate in grau, placute celor care vin numai pentru a se distra, dar daunatoare celui care culege profitul. (Swift)

O disputa indelungata inseamna ca ambele parti gresesc. (Voltaire)

Secretul de a fi plicticos consta in a spune totul. (Voltaire)

Tot ce creeaza tace. Natura-si deschide florile ei in cea mai adanca tacere. Numai distrugerea vrea galagie. - Nu e razboiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe pamant? (Vlahuta)