HRANA  - SUPRAVIETUIRE

1. Procurarea hranei

a) Surse si locatii :

Mamiferele pot fi gasite acolo unde :

a)  Urmele conduc catre zonele de adapost cu hrana sau culcusuri;

b)  Fecalele sau urmele sunt proaspete

Pasarile pot fi gasite prin:

a) Observarea directiei de zbor dimineata devreme sau tarziu dupa-amiaza (conduc la zonele unde se hranesc, beau apa sau dorm);

b) Ascultarea zgomotelor facute de pasari (indica zonele de cuibarit);

Peste si alte locatii ale vietii marine (Fig. VIII-1);

Fig. VIII-1. Localizarile pestilor.

Reptile si amfibieni se gasesc aproape peste tot;

Insectele se gasesc:

a) In  bucati de lemn uscate si buturugi;

b) In musuroaie de furnici si termite;

c) In balti, lacuri si rauri line;

b) Tehnici de procurare :

Laturi:

a) Functioneaza fara supraveghere;

b) Locatie:

Urme ce duc la zonele de adapost, cu mancare sau de odihna;

Gurile de desisuri (Fig. VIII-2);

c) Construirea unui lat simplu cu o bucla:

Utilizeaza materiale ce nu se rup atunci cand animalul prins se zbate;

Utilizeaza un 8 ( bucla de inchidere) daca se foloseste sarma (Fig. VIII-3);

** O data stransa, sarma se blocheaza, prevenind redeschiderea si scaparea animalului.

Fig. VIII-2. Amplasarea latului.

Pentru construirea unui lat pentru veverite (Fig. VIII-4) foloseste laturi simplu cu o bucla;

Fa bucla putin mai mare decat capul animalului (3 degete latime pentru veverite, marimea unui pumn pentru iepuri).

Fig. VIII-3. Lat cu blocare.

Fig. VIII-4. Prajina pentru veverite.

d) Amplasarea laturilor (pune cat de multe posibil):

Evita sa deranjezi zona;

Foloseste-te de "tunelele" prin desisuri (Fig. VIII-5).

Fig. VIII-5. "Tunel".

Bat cu lat (mai usor si mai sigur de folosit, decat mainile);

Bat despicat (Fig. VIII-6):

a) Introduceti batul despicat intr-o vizuina pana cand se simte ca s-a dat de ceva moale;

b) Rasuceste batul, prinzand animalul in despicatura;

c) Scoate animalul din vizuina;

d) Pregateste-te sa ucizi animalul; poate fi periculos.

Fig. VIII-6. Mijloace improvizate.

Mijloace de vanatoare si pescuit (Fig. VIII-7 pentru metode de pescuit);

a) Bata sau piatra;

b) Sulita;

c) Cracan;

d) Prajina, fir si carlig;

e) Plasa;

f)  Capcana.

Fig. VIII-7. Metode de procurare.

Masuri de precautie:

a) Poarta incaltaminte pentru protejarea picioarelor, atunci cand intri in apa;

b) Evita sa intri in gauri intunecate;

c) Ucide animalul inainte sa-l atingi (animalele care se zbat pot atrage inamicul);

d) NU lega firele de pescuit de tine sau de barca,

e) Omoara pestele inainte de a-l aduce in barca;

f)  NU manca pestele cu :

a. tepi;

b.   miros neplacut;

c. bronhii pale lipicioase;

d.   ochi afundati;

e. piele moale;

f. carnea ce nu-si reia forma dupa ce este apasata cu degetul;

g) NU manca icrele sau ficatul (viscerele);

h) Evita toate crustaceele ce raman pe mal dupa retragerea apei;

i)  Evita scoicile in forma de con  (Fig.VIII-8);

j)  Evita insectele paroase, parul poate produce iritatii sau infectii;

k) Evita insectele veninoase, de exemplu:

a.  mustele;

b. tantarii;

c.  capusele.

c) Hrana constituita din plante.

Inainte de folosirea acestui ghid, consulta manualul "Traiul in conditii de izolare" - Bucuresti - 1995, pentru identificarea plantelor comestibile:

	Nota: Daca nu poti identifica corect o planta comestibila si alegi una necunoscuta, acest ghid te poate ajuta sa le determini pe cele comestibile.

Fig. VIII-8. Scoici conice din familia  melcilor veninosi.

	SCOICA CONICA
		Atentie! Acesti melci pot intepa si cauza dureri acute, umflaturi, paralizie, orbiri sau chiar moartea  in decurs de cateva ore.
					SCOICA SFREDEL

Criteriile de selectare:

a)    Inainte sa testezi daca este comestibila, asigura-te ca ai destule plante pentru care merita sa folosesti timpul si sa faci efortul. Fiecare parte a plantei (radacini, frunze, tulpini, coaja, etc.) necesita mai mult de 24 de ore pentru testare. NU pierdeti timpul testand plante care nu se afla  din abundenta.

b)    Testeaza doar o singura parte a unei singure plante o data;

c)    aminteste-ti ca consumul din abundenta de plante pe stomacul gol poate cauza diaree, ameteli sau crampe. Doua exemple bune sunt merele verzi si cepele salbatice. Chiar si dupa testarea hranei si dovedirea sigurantei utilizarii ei, mananca moderat.

Evita plantele cu urmatoarele caracteristici:

Note: Folosind aceste indrumari in selectarea plantelor pentru consum se pot   elimina unele plante comestibile; in orice caz, aceste indrumari vor ajuta la prevenirea alegerii unor plante potentiale toxice.

a) Seva laptoasa (papadia are seva laptoasa, dar este comestibila si usor de recunoscut);

b) Spinii, perii si ghimpii (iritanti ai pielii). Parul tepos si ciulinii sunt o exceptie;

c) Ciupercile;

d) Florile in forma de umbrela (cucuta este eliminata);

e) Bulbi (numai ceapa miroase ca ceapa);

f)  Capete granulate cu radacini roz, rosii sau negre;

g) Boabe, bulbi sau seminte in teaca;

h) Frunze batrane;

i)  Plante cu frunze lucioase;

j)  Bobite albe si galbene (boabele in ciorchine cum ar fi murele care sunt intotdeauna comestibile, pe celelalte testeaza-le);

k) Miros de migdala in partile lemnoase si frunze.

d) Proceduri pentru testare

	ATENTIE: Testeaza toate partile unei plante. Unele plante au parti si comestibil si necomestibile. Niciodata nu considera ca o planta gatita este comestibila, testeaz-o inainte de a o manca. Aceeasi parte a plantei poate produce reactii variate  la indivizi diferiti.

a) Testeaza doar o parte a plantei odata.

b) Separa planta in parti componente principale (tulpina, radacina, muguri, flori);

c) Miroase mancarea pentru a identifica mirosurile puternic acide. Tine minte ca doar mirosul nu poate indica calitatea de a fi comestibil a plantei;

d) NU manca 8 ore inainte de test si bea doar apa purificata.

e) In timpul celor 8 ore abtine-te de la mancare, testeaza planta in ceea ce priveste contactul otravitor prin plasarea unei parti a plantei pe partea interioara a cotului sau a incheieturii. Seva sau sucul ar trebui sa intre in contact cu pielea. De obicei, 15 minute sunt suficiente pentru a vedea reactia.

f)  Pe timpul testului, nu lua nimic in gura, exceptand apa pura si planta pe care o testezi;

g) Selecteaza o portiune mica dintr-o singura parte si prepar-o asa cum vrei s-o mananci;

h) Inainte de a pune in gura planta preparata atinge cu o mica portiune partea exterioara a buzei pentru a vedea daca arde sau pisca.

i)  Daca dupa 3 minute nu apare nici o reactie pe buza, pune planta pe buza si tine-o 15 minute;

j)  Daca nu apare vreo reactie, mesteca bine o bucatica si tine-o in gura timp de 15 minute (NU O INGHITI). Daca are vreun efect vatamator, clateste gura u apa.

k) Daca nu se intampla nimic anormal, inghite mancarea si asteapta 8 ore. Daca apare vreun efect vatamator in aceasta perioada, vomita totul si bea apa si inghite o mixtura cu carbuni.

l)  Daca nu apare vreun efect neplacut, bea un sfert de cana cu aceeasi planta preparata in acelasi mod. Asteapta inca 8 ore. Daca nimic rau nu se intampla, planta, asa cum este ea preparata, este buna de mancat.

ATENTIE: Fructele tropicale coapte trebuie decojite si mancate nepreparate. Mai degraba faptul ca este moale, decat culoarea, este cel mai bun indicator ca este copt. Gateste fructele necoapte si scoate semintele si pielita (coaja). Gateste portiunile subterane atunci cand este posibil pentru a reduce contaminarea bacteriana si a usura digestia. Pe timpul evadarii s-ar putea sa nu poti gati. Concentreaza-te asupra plantelor cu frunze verzi, fructelor coapte si legumelor aeriene care nu necesita o  preparare semnificativa.

3. Prepararea hranei

Hrana animala da cea mai mare valoare nutritiva.

a) Taierea si jupuirea:

(1) Mamiferele:

a) Indeparteaza pielea si pastreaz-o pentru alte intrebuintari:

b) Fa o taietura pentru a jupui vanatul mic (Fig.VIII-9):

Deschide cavitatea abdominala;

Evita ruperea intestinelor;

Indeparteaza intestinele;

Pune deoparte organele interne (inima, ficat, rinichi) si toate partile carnoase ale craniului, creierul, limba si ochii.

Fig. VIII-9. Jupuirea vanatului mic.

c) Spala-le cand sunt gata de utilizare;

d) Daca pastrezi carnea, indeparteaz-o de pe oase;

e) Organele neutilizate sau necomestibile si maruntaiele pot fi folosite ca momeala pentru alt vanat sau pesti;

Broastele si serpii.

a)   Pielea;

b)   Scoate pielea, capul cu 5 centimetri din corp si organele interne;

(3) Pestele

a)   Curata-l de solzi (daca e necesar ) si scoate-i maruntaiele imediat dupa prindere;

b)   Introdu varful cutitului in anusul pestelui  si deschide-i burta;

c)   Scoate-i maruntaiele;

d)   Scoate-i bronhiile pentru a evita alterarea;

(4) Pasarile:

a)   Scoate-i maruntaiele imediat dupa ucidere;

b)   Protejeaz-o de muste;

c)   Jupoai-o sau jumuleste-o;

d)   Jupoaie necrofagii si pasarile de mare;

(5) Insectele:

a)   Indeparteaza toate partile dure, cum ar fi picioarele cosasului sau ale greierului (Restul este comestibil);

b)   Se recomanda gatirea insectelor de marimea cosasului;

	ATENTIE: Insectele moarte se strica repede NU le tineti pentru a fi consumate mai tarziu.

Fructele, fructele de padure si fructele cu coaja tare pot fi mancate nepregatite:

b) Gatitul:

	ATENTIE: Pentru a distruge parazitii, gateste bine tot vanatul, pestele de apa dulce, scoicile, melcii, racii si pasarile necrofage. Pestele de apa sarata poate fi consumat negatit.

Fierberea (cea mai nutritiva metoda de gatit --bea supa):

a) Confectioneaza containere metalice pentru gatit din cutiile de conserve folosite;

b) Pune pietre incinse in recipiente pentru a fierbe apa sau a gati mancarea;

Coacerea:

a) Infasoara in frunze sau impacheteaza in namol;

b) Ingroapa mancarea in pamantul de sub carbunii aprinsi ai vetrei.

Limpezirea.

Unele fructe cu coaja tare (ghinda) trebuie limpezite pentru a elimina gustul acid, tanin, etc. Foloseste una din urmatoarele metode:

a) Prima metoda:

Usuca-le;

Sparge-le si pune apa peste ele. Se  incearca mai intai cu apa rece, dar, oricum, apa fiarta este cea mai buna;

Indeparteaza apa.

b) A doua metoda:

Fierbe, elimina apa si gusta planta;

Daca este acida, repeta procesul pana devine buna la gust.

Frigerea:

a) Agita fructele cu coaja dura intr-un recipient pe carbuni fierbinti;

b) Frige carnea feliata subtire pe jar sau la flacara, iar insectele deasupra unei lumanari.

3. Pastrarea hranei:

a) Tinand animalul in viata

b) Inghetandu-l:

Pe termen lung:

(a)    Hrana ingropata in zapada mentine o temperatura de aprox. 0^oC;

(b)   Hrana inghetata nu se descompune (ingheat-o in portii);

Pe termen scurt:

(a)   Mancarea infasurata in material impermeabil si plasata intr-un rau, ramane rece in lunile de vara.

(b)  Pamantul din subteran mai ales in zonele umbroase sau de-a lungul raurilor, este mai racoros decat cel de la suprafata;

(c)   Infasoara hrana in material absorbant, cum ar fi bumbacul si usuc-o din nou pe masura ce apa se evapora;

c) Uscarea si afumarea indeparteaza umezeala si conserva hrana

Foloseste sarea pentru a imbunatati aroma si a accentua uscarea;

Taie si portioneaza carnea in fasii subtiri;

Indeparteaza grasimea;

NU folosi ca lemn de foc rasinoasele ca bradul sau pinul; ele produc funinginea dand hranei un gust neplacut.

d) Protejarea hranei de animale si insecte:

Impachetarea hranei;

(a)   Foloseste material curat;

(b)  Impacheteaza hrana in bucati separate;

(c)   Asigura-te ca toate colturile pachetului sunt protejate impotriva insectelor;

(d)  Impacheteaza fructele moi si fructele de padure in frunze sau muschi;

Atarnarea carnii:

(a)   Atarna carnea la umbra;

(b)  Acoper-o in timpul zilei pentru a o proteja de insecte;

Pregatirea carnii pentru transport:

(a)   Impacheteaz-o  inainte ca mustele sa apara dimineata;

(b)  Pune carnea in material sau haine pentru izolare;

(c)   Pune carnea in pachet pentru transport.

(d)  Materialele moi actioneaza ca izolator tinand carnea rece.

(e)   Transporta crustaceele, crabii si crevetii in plante de mare.

e) NU depozitati mancarea in adapost, atrage animale nedorite.