E.I. anul II
Seria D, gr. 953
Punctul initial al tranzitiei
Startul tranzitiei a fost mult mai dificil in Romania decat in alte state ex-socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizata; in formarea produsului intern brut, aportul sectorului privat era in 1989 de numai 12,8%. Sistemul de conducere, hipercentralizat si in conflict cu criteriile de rationalitate, devenise complet inert la semnalele realitatii. Realizarea productiei in unitati supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficienta acesteia a fost agravata in anii '80 atat de continuarea investitiilor in ramuri puternic energointensive, cat si de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipata fortata a datoriei externe. Slaba motivatie a muncii, dublata de politica artificiala a "ocuparii depline", altera si mai mult competitivitatea productiei nationale. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viata al populatiei, blocarea Romaniei intr-un perimetru de subdezvoltare, compromiterea sanselor sale de a se racorda la noile evolutii ale civilizatiei. Demontarea brusca, dupa decembrie 1989, a sistemului de comanda s-a soldat intr-o prima etapa cu adancirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregatire a clasei politice, managerilor si in general a populatiei pentru a actiona in conditiile democratiei si mecanismelor de piata. Circumstantele neprielnice in care a debutat in Romania procesul tranzitiei explica intr-o masura importanta disfunctionalitatile evidente ce l-au insotit. Nu insa integral, deoarece acestea sunt imputabile si modului cum a fost gestionata reforma.
Evolutia economiei in anii '90 Analiza indicatorilor macroeconomici, in perioada 1990 - 1999, evidentiaza transformarile importante ce s-au produs pe plan economic si social, dar si intarzierile inregistrate in promovarea mecanismelor de piata, in pregatirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii romanesti.
1. Transformarea esentiala a economiei romanesti in deceniul trecut, care ofera sanse reale unei dezvoltari durabile in viitor, consta in deschiderea fostului sistem socio-economic autarhic catre restul lumii, in declansarea procesului de conexare a tarii noastre la noile evolutii ce se deruleaza pe plan european si mondial. Ponderea relatiilor comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana a devenit majoritara, atat din punct de vedere al fluxurilor comerciale de marfuri si servicii, cat si din cel al influxurilor de investitii straine. De exemplu, ponderea exporturilor catre statele membre ale Uniunii Europene in totalul exporturilor romanesti a crescut de la 24,8% in anul 1989, la 65,5% in anul 1999, iar ponderea importurilor din Uniunea Europeana reprezinta, in anul 1999, 60,4% din totalul importurilor Romaniei, fata de 13,1% in anul 1989. Componentele comertului nostru exterior au inregistrat unele mutatii notabile, ponderea lor in cadrul produsului intern brut crescand de la 20,9% in anul 1989, la 30,1% in anul 1999, in cazul exporturilor, respectiv de la 18,2% la 34,3%, in cazul importurilor. Statele Uniunii Europene au participat intr-o proportie de 56,6% la acumularea stocului de investitii straine directe in Romania.
2. Persistenta unei rate inalte a inflatiei a fost una din cauzele principale ale scaderii ratei investitionale, datorita cresterii riscului in cadrul mediului de afaceri romanesc (afectat de numeroase dificultati legate de instabilitatea si incoerenta legislativa si institutionala, de proliferarea birocratiei, de amplificarea economiei necontabilizate). Acelasi efect negativ l-a avut si diminuarea potentialului intern de economisire, generata de scaderea accentuata a veniturilor reale ale populatiei si nivelul ridicat al dobanzilor active. Capacitatea redusa de retehnologizare indusa de comprimarea ratei investitionale a intretinut ritmul lent al restructurarii. Ea se datoreaza si volumului relativ restrans al fluxurilor de investitii straine directe, Romania plasandu-se in grupul statelor in tranzitie cu cele mai slabe performante in acest domeniu (calculat pe locuitor, stocul investitiilor straine directe se situeaza in jurul a 240 EURO la sfarsitul anului 1999, comparativ cu 1900 in Ungaria si 1518 in Republica Ceha).
3. O alta caracteristica a economiei Romaniei in perioada de tranzitie a fost aparitia dublului deficit (cel bugetar si cel de cont curent), in urma politicilor de liberalizare pe fondul unui sistem economic slab structurat. Deficitul de cont curent a avut ca sursa principala dezechilibrul balantei comerciale. Politica de interventie periodica in evolutia flotanta a cursului de schimb a avut ca motivatie corectii ale nivelului de competitivitate, destinate reducerii pe termen scurt a deficitului balantei comerciale.
4. Ca urmare a acumularilor in procesul de restructurare a sectorului industrial se observa o tendinta de crestere a competitivitatii exporturilor romanesti, atat datorata modificarilor structurale, cat si deprecierii monedei nationale in termeni reali. Pentru exemplificare, desi productia industriei prelucratoare, in anul 1999, a scazut cu 8% fata de 1998, ponderea exporturilor produselor acestei industrii, in total livrari, s-a majorat de la 30,7% la 35,1%, iar rata anuala de crestere a exporturilor a fost de 5,9%. Scaderea elasticitatii de venit a importurilor a actionat in directia reducerii deficitului de cont curent. Sustinerea acestei tendinte de crestere a competitivitatii, precum si accentuarea ei prin preconizatele efecte pozitive asupra economiei interne ale unor influxuri mai mari de investitii straine directe, sunt situate pe linia alinierii Romaniei la criteriile Uniunii Europene definite la Copenhaga. 5. Deficitul bugetar a fost cauzat de cresterea nivelului cheltuielilor bugetare in conditiile declinului economic, de deteriorarea capacitatii de colectare a veniturilor, precum si de insuficienta transparenta a exercitiului bugetar, care au permis canalizarea ineficienta a resurselor financiare. Propunandu-si ca principala ancora controlul deficitului bugetar, autoritatile au promovat politici fiscale severe. S-a demarat totodata procesul de aliniere a acestora la rigorile stabilite de Uniunea Europeana si organismele internationale, creandu-se premisele diminuarii ponderii deficitului bugetului general consolidat in produsul intern brut.
6. Piata muncii a fost afectata de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populatia activa si populatia inactiva, cat si in rata de ocupare.
