Cabluri si lanturi - stivuitoare

CABLURI SI LANTURI - STIVUITOARE

1. Termeni si definitii

Cablu de otel - ansamblu format din mai multe sarme (cablu simplu) sau mai multe toroane (cablu compus), infasurate elicoidal, sprijinite pe o inima centrala, in unul sau mai multe straturi suprapuse si utilizate pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la instalatii de ridicat;

Eclisa - piesa plata care serveste la cuplarea a doua piese alaturate prin suruburi, nituri, sudura, etc.;

Elemente de legare a sarcinii - dispozitive auxiliare ale instalatiilor de ridicat, formate din cabluri, lanturi, funii si benzi, prin intermediul carora se face suspendarea sarcinii de organul de prindere;

Inima cablului - partea centrala a oricarui cablu in jurul careia se infasoara sarmele sau toroanele componente ale cablului. Inima cablului poate fi metalica, din fire sintetice, vegetale, minerale, tuburi, conducte electrice, etc.;

Lant - ansamblu compus din mai multe zale sau eclise si bolturi, cuplat cu accesorii inferioare si superioare, utilizat pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la instalatii de ridicat;

Sarcina nominala - sarcina pentru care a fost construita instalatia, precum si cablul, lantul, funia, banda, carligul sau alte elemente de legare;

Toron - element component al cablului, constituit dintr-un ansamblu de mai multe sarme infasurate elicoidal si sprijinite pe o inima centrala in unul sau mai multe straturi suprapuse;

Utilizator - persoana care foloseste o instalatie de ridicat, precum si cablul, lantul, funia, banda, carligul sau alte elemente de legare;

Za - fiecare din ochiurile unui lant.

2. Constructie, materiale, clasificare, avantaje, dezavantaje

Cablurile si lanturile fac parte din categoria organelor flexibile de tractiune. Organele flexibile de tractiune au rolul de a asigura legatura dintre organele de prindere a sarcinii si organele de actionare.

Cablurile de otel sunt folosite ca organe flexibile de tractiune la majoritatea instalatiilor de ridicat. Aceasta se datoreaza multiplelor avantaje pe care le prezinta in comparatie cu celelalte tipuri de organe flexibile.

Constructia unui cablu din otel se realizeaza in principiu prin cablare, operatie tehnologica care consta in rasucirea in forma de elice a sarmelor din care este alcatuit cablul.

Prin cablare se formeaza:

-cabluri simple, la care in jurul unei sarme centrale sunt infasurate celelalte sarme;

-cabluri duble, la care in jurul unei inimi se infasoara sase cabluri simple, denumite toroane. Inima cablului dublu se realizeaza din fibre vegetale (canepa), din fibre minerale (azbest) sau din sarme de otel. In functie de modul si de locul de folosire a cablului de otel se alege natura inimii de cablu utilizata;

-cabluri triple, la care in jurul unei inimi realizate in acelasi mod ca la cablurile duble se infasoara sase cabluri duble.

Sensul de cablare a toroanelor in jurul inimii poate fi la dreapta, realizandu-se o cablare Z, la stanga, realizandu-se o cablare S, si mixta ZS sau SZ, in care sensul de cablare a unui toron este invers celui de cablare a toroanelor alaturate.

Pentru instalatiile de ridicat, cele mai folosite sunt cablurile duble de constructie moderna, nimite cabluri compuse. La cablurile duble normale, contactul intre sarmele a doua straturi alaturate se face prin puncte, intrucat sarmele au acelasi diametru si numarul lor difera de la un strat la altul in functie de diametrul stratului. Acest dezavantaj se inlatura prin folosirea unui cablu compus la care se realizeaza un contact liniar intre sarmele a doua straturi alaturate, intrucat au acelasi numar de sarme. Acest lucru se realizeaza prin variatia diametrului sarmelor in diferitele straturi.

Organele instalatiilor de ridicat care ghideaza cablurile de otel sunt rotile de cablu si tobele pentru cablu.

Lanturile sudate se utilizeaza ca organe flexibile de tractiune pentru instalatii de ridicat mici.

Folosirea lanturilor se impune in cazul instalatiilor de ridicat ce lucreaza in medii cu actiune coroziva, intrucat, datorita sectiunii mari a zalei lantului, nu exista pericolul sectionarii din cauza efectului de coroziune.

Ca organe flexibile de tractiune, la instalatiile de ridicat se folosesc urmatoarele tipuri de lanturi sudate:

-lanturi calibrate cu zale scurte;

-lanturi necalibrate cu zale scurte.

Lanturile calibrate sunt folosite pentru actionarea rotilor de lant cu locasuri. Datorita executiei precise a lantului, distantele dintre zale sunt egale, zalele pot intra in locasurile echidistante de pe roata de lant, asigurandu-se o functionare corecta.

Lanturile necalibrate se folosesc atunci cand organul de actionare este o toba prevazuta la suprafata cu un sant elicoidal, pentru a se asigura infasurarea echidistanta a lantului. In acest caz, pentru o buna functionare, nu mai este necesara o respectare a distantei dintre zale.

Datorita constructiei lor, lanturile sudate au o mare flexibilitate in orice directie. Instalatiile de ridicat care folosesc lanturi sudate ca organe flexibile de tractiune pot fi realizate cu gabarit redus, intrucat se folosesc tobe sau roti de lant cu diametre mici, datorita flexibilitatii lanturilor. Avantajul folosirii lanturilor sudate la o instalatie de ridicat consta in faptul ca asigura o constructie simpla, de dimensiuni reduse.

Lanturile cu eclise si bolturi (Galle) se intrebuinteaza ca organe flexibile de tractiune la instalatiile de ridicat cu actionare manuala sau la instalatiile de ridicat folosite in lucrarile hidrotehnice pentru ridicat sarcini sub apa.

In cazul stivuitoarelor, lanturile cu eclise si bolturi sunt utilizate la transmiterea miscarii.

Lanturile cu eclise si bolturi sunt alcatuite din placutele 1, numite eclise, asamblate intre ele prin bolturile 2.

Ele pot fi:

-lanturi cu eclise si bolturi cu zale scurte;

-lanturi cu eclise si bolturi cu zale lungi.

Rotile de actionare pentru lanturile cu eclise si bolturi au periferia de forma speciala, prevazuta cu dinti pentru realizarea angrenarii.

Lanturile cu eclise si bolturi nu se folosesc la instalatiile de ridicat ce lucreaza in aer liber sau in medii cu praf, intrucat praful ce patrunde in articulatiile lantului produce o uzura rapida.

Dupa numarul de randuri de eclise, lanturile cu eclise si bolturi pot fi:

-simple, avand doua randuri de eclise;

-duble, avand trei randuri de eclise;

-triple, avand patru randuri de eclise.

3. Verificarea in exploatare si scoaterea din uz a cablurilor si lanturilor

In timpul exploatarii cablurile si lanturile se vor verifica periodic, conform prevederilor din tabelul urmator.

Inainte de verificare cablurile si lanturile se curata prin spalare cu petrol astfel ca eventualele defecte sa poata fi observate usor. Se interzice curatarea prin ardere.

Observatiile rezultate in urma verificarilor se inscriu, dupa caz, in:

-registrul de evidenta a supravegherii instalatiei (cazurile 1a, 1b, 2a din tabel);

-cartea instalatiei de ridicat - partea de exploatare (cazul 2b din tabel).

Pentru verificarea gradului de uzura, cablurile si lanturile se examineaza in timp ce se infasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, moleta, roata cu alveole sau rola, dupa caz.

La verificarea cablurilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte:

-deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatisari etc.) sau innodari;

-sarme rupte, plesnite sau incrucisate ;

-uzuri (provenite din exploatarea normala, din ruginire, din corodare etc.).

La verificarea lanturilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte:

-deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.);

-alungiri;

-uzuri (provenite din exploatarea normala, din ruginire, din corodare etc.).

Scoaterea din uz a cablurilor

Un cablu se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare. La scoaterea din functiune a unui cablu se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii:

-unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.);

-prezinta deformari cum ar fi: deformare elicoidala, deformare in colivie, extrudare a toroanelor sau firelor, crestere sau diminuare locala a diametrului cablului, aplatisare, ochiuri sau bucle stranse, frangeri;

-prezinta rupturi ale firelor in dreptul fixarilor de capat;

-se diminueaza elasticitatea constatata in cadrul examinarilor periodice sau prin analize specializate;

-prezinta coroziune exterioara, interioara sau apar pete de rugina;

-prezinta deteriorare vizibila la exterior, produsa prin caldura sau prin fenomen electric, manifestata prin culori de recoacere;

-s-a produs iesirea capetelor de sarma din impletire sau ruperea si desfacerea matisarii pe un sfert din lungimea ei;

-s-a produs iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate), ruperea sau deformarea acestor inele.

Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.

Scoaterea din uz a lanturilor

Un lant cu zale se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare. La scoaterea din functiune a unui lant cu zale se va avea in vedere cel putin urmatorul criteriu:

-zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate.

Un lant cu eclise si bolturi (lant Galle) se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare. La scoaterea din functiune a unui lant cu eclise si bolturi se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii:

-eclisele prezinta indoiri, lovituri sau fisurari;

-s-a rupt una din eclise.

Alungirile precum si uzura lanturilor se vor determina pe portiunea cea mai solicitata.