Pregatirea suportului hidroizolatiei, executarea amorsajului si a termoizolatiei

Pregatirea suportului hidroizolatiei, executarea amorsajului si a termoizolatiei

Dupa preluarea frontului de lucru se procedeaza la curatirea suportului prin maturare energica. Eventualele pete de substante grase se ard cu flacara si se curata funinginea formata.

Umiditatea suportului se verifica cu ajutorul unor fisii de carton bitumat de 20 x 30 cm, care se lipesc cu bitum fierbinte in mai multe puncte de pe suprafata sapei, dupa amorsarea locala a acesteia. Fisiile se lipesc numai pe 20 x 20 cm, restul servind pentru prindere cind sint smulse de pe suport, la circa 1- 2 ore. Daca desprinderea se realizeaza in masa stratului de bitum de lipire sau daca se sfisie cartonul bitumat rezulta ca suprafata este corespunzatoare in ceea ce priveste gra­dul de umiditate admisibil. In cazul in care fisia se desprinde de pe suport, cu bitum cu tot, inseamna ca suprafata este inca prea umeda.

Pentru controlul umiditatii se pot utiliza si umidometre electrice.

a)Executarea amorsajului. Amorsarea suportului hidroizolatiei se executa de muncitorii izolatori si serveste la realizarea unei ade­rente bune dintre stratul de bitum pentru lipirea pe suport a hidro­izolatiei (sau barierei contra vaporilor) si suportul de beton sau sapa de egalizare. Stratul de amorsaj trebuie sa formeze o pelicula bine patrunsa in porii suportului de beton sau de mortar de ciment. Acest amorsaj se aplica in toate cazurile, cu exceptia hidroizola­tiei care se aplica peste o termoizolatie din polistiren celular prote­jat numai cu o pelicula din mortar de ciment cu aracet.

Amorsajul se poate realiza din:

- solutii bituminoase;

- suspensie de bitum filerizat (Subif);

- solutie de bitum gata preparata, marca ISOPAST si emulsie de bitum anionica.

Amorsajul din solutie bituminoasa (bitum taiat) consta din mase

bituminoase aplicate in stare rece, ce se prepara din bitumuri di­zolvate in solventi organici (benzina sau white-spirit) in proportiile prevazute in tabela 1.

Solutiile de bitum se prepara prin turnarea treptata a bitumului in vasul cu solvent, amestecindu-se continuu si la distanta de cel putin 50 m de orice sursa de foc, tinindu-se seama si de directia vintului, pentru ca vaporii de benzina ce se degaja la preparare sa nu fie an­trenati de vint in directia cazanelor de topit sau a altor surse de foc, ci in directie opusa.

Tabela 1

Nota. Emulsia bituminoasa se aplica mecanizat. Straturile de etansare se aplica dupa retete proprii corespunzatoare emulsiilor si pantelor. Solutia de bitum se prepara pe santier, la minimum 50 m de orice sursa de foc, din bitum fierbinte la care se adauga treptat benzina sau white-spirit sub continua agitare.

Odata materialul preparat, se va putea aplica transportindu-se cu grija, intrucit este un material inflamabil, luindu-se toate masurile de paza si securitate a incendiilor (P.S.I.) necesare atit la confectionare, transport, cit si la aplicare.

Solutiile de bitum se depoziteaza in incaperi special amenajate (bordeie), fiind produse inflamabile si se transporta la locul de munca cu vase inchise, luindu-se toate masurile speciale de PSI.

Inainte de aplicarea amorsajului, se curata bine suprafata respectiva, indepartindu-se materialele, utilajele si tot ce nu are legatura cu izo­latia, maturindu-se bine, si numai dupa ce stratul-suport (neted) este perfect curat si uscat se va putea aplica amorsajul.

Pe acoperis, amorsajul in stare rece se aduce la locul de aplicare in galeti cilindrice (cu gura larga), in care se inmoaie periile de par sau fibra prevazute cu coada lunga si se aplica pe suprafata-suport prin frecare intensa, in doua straturi, cel de-al doilea strat aplicindu-se dupa uscarea celui precedent; culoarea finala trebuie sa fie neagra si putin lucioasa.

Amorsajul din suspensie de bitum filerizat (Subif) se prepara din Subif (pasta) si apa in proportiile prezentate in tabela 1. Se amesteca cele doua componente pina la dizolvarea pastei de Subif, aceasta constituind suspensia de amorsaj.

Suprafata de beton se va curata in aceleasi conditii mentionate la amorsajul cu solutii bituminoase, tehnologia de aplicare fiind insa diferita. Inainte de aplicarea materialului, se umezeste suprafata cu apa curata prin frecare cu peria sau cu matura. Dupa ce suprafata se zvinta materialul pentru amorsare este aplicat cu o perie de par sau fibra, de asemenea in doua straturi, cel de-al doilea strat aplicindu-se dupa uscarea celui dintai. La uscarea celui de-al doilea strat, culoarea trebuie sa fie bruna-cenusie, in caz contrar se mai aplica inca un strat de material.

Amorsajul cu suspensie de bitum este indicat la suprafete cu mare posibilitate de uscare sau cind solutia de bitum nu este reco­mandata din punctul de vedere al securitatii muncii si al masurilor de paza si securitate a incendiilor.

Amorsajul din solutii de bitum CITOM se livreaza gata preparat si se aplica, de asemenea, cu peria, in aceleasi conditii ca amorsajul din solutii bituminoase descris.

Amorsajul cu emulsii de bitum anionice constituie un mijloc mo­dern de realizare a amorsajului, care elimina pericolele utilizarii solutiilor

bituminoase cu benzina.

Emulsiile de bitum sint produse cu stabilitate limitata in timp (2-3 luni), de aceea aprovizionarea lor trebuie bine corelata cu pe­rioada in care se programeaza executarea lucrarilor de hidroizolatii. Se livreaza in cisterne de 20 t care se descarca cu un dispozitiv de transvazare, la santier, in butoaie metalice de 200 litri cu capac, etanse si curate (butoaiele destinate emulsiei se spala cu apa si apoi prin clatire cu acid clorhidric diluat, in concentratie de 2-3%) si se depoziteaza ferite de ger si de caldura.

Inainte de aplicarea amorsajului, se curata bine suportul cu ma­tura si cu peria sau, preferabil, cu aspiratorul de praf, iar emulsia se omogenizeaza prin amestecare cu un bat curat. Emulsia omogeni­zata se filtreaza prin site cu ochiuri de 1 mm si se aplica manual sau mecanizat pe suprafete uscate.

Fig.32 Instalatie pentru aplicarea mecanizata a emulsiei de bitum:

1 - rezervor; 2 - palnie de incarcare; 3 - distribuitor de aer comprimat;

4 - manometru de presiune; 5 - pistol pulverizator.

Aplicarea manuala a emulsiei se realizeaza prin intinderea cu perii de tip Sizal, relon plastifiat sau par de porc, prin frecare ener­gica, pentru a obtine o pelicula continua si cit mai subtire. Stratul urmator se aplica numai dupa "ruperea' si uscarea celui precedent. Ruperea emulsiei se constata prin schimbarea culorii de la ca­feniu la negru, iar usca­rea se verifica prin frecare usoara cu podul palmei; palma nu trebuie sa se murdareasca. La o tempe­ratura medie de +20°C ruperea se produce dupa circa 30 min de la aplicare, iar uscarea dupa 3 ore. Temperatura minima ad­misa in timpul aplicarii emulsiei este de +5°C.

Aplicarea mecanizata a emulsiei se realizeaza cu ajutorul unei instalatii de stropit sub presiune (fig. 32) formata din: rezer­vorul de presiune 1,de circa 150 litri, pilnia de incarcare 2, distribuitorul de aer comprimat 3 (la 3-4 atm.), manometrul de presiune 4, pistolul pulverizator for­mat din doua tevi de cupru, imbracat cu manson de cauciuc si cu duze pentru emulsie si pentru aer comprimat 5, furtunuri si robi­nete. Instalatia se monteaza pe un suport fix sau mobil pe pneuri.

Dupa umplerea rezervorului cu emulsie se porneste compreso­rul si se deschide robinetul de admisie a aerului comprimat in re­zervor, controlindu-se permanent mentinerea presiunii de 3-4 atm. Se deschid robinetele pistolului pulverizator, reglindu-se jetul de emulsie si de aer comprimat, pentru a se obtine un flux continuu si uniform de material. Dupa fiecare intrerupere a operatiei de aplicare, instalatia se curata cu petrol sau white-spirit. Pentru asi­gurarea presiunii de 3-4 atm, termostatul compresorului de aer 16 va regla la presiunea de 3,5 daN/cm, iar supapa de siguranta la

1 daN/cm. Instalatia trebuie verificata periodic de catre organele de specialitate.

Conditiile de aplicare a emulsiei in straturi succesive sint ace­leasi ca si in cazul aplicarii manuale. La aplicarea manuala consumul este de 500 g/m pentru un strat, iar la aplicarea mecanizata de 300 g/m

Pelicula de bitum prin aplicarea emulsiei, dupa uscare, trebuie sa aiba o culoare neagra, lucioasa, aspect uniform si continuu, fara pete mate si o grosime de circa 1 mm.

Verificarea calitatii amorsajului se efectueaza in mod similar cu procedeul de verificare a umiditatii sapei.

b.)Executarea barierei contra vaporilor

Barierele contra vaporilor se aplica numai in cazurile in care exista o termoizolatie in structura invelitorii. Ele se aplica in toate cazurile sub termoizolatie si au rolul de a impiedica patrunderea vaporilor de apa in zona de termoizolatie si de a evita in acest mod producerea condensului.

Barierele contra vaporilor se aplica in majoritatea cazurilor pe un suport in panta, dar in cazul unor termoizolatii in vrac, care constituie totodata si elemente de panta, se pot aplica si pe un su­port orizontal. Bariera contra vaporilor se aplica concomitent cu stratul de difuzie, stratul de bitum pentru lipirea barierei consti­tuind totodata si bitumul de lipire al stratului de difuzie. Suportul barierei contra vaporilor trebuie sa fie uscat si sa corespunda con­ditiilor indicate anterior.

Barierele contra vaporilor se pot realiza din pelicule de bitum, din folii bitumate sau din polietilena sau din straturi complexe pe baza de materiale bituminoase in suluri.

La aplicarea barierei contra vaporilor din pelicule, bituminoase, amorsajul se executa din bitum taiat in proportie de 33-45% bitum si

67-55% solvent. Peste amorsajul uscat se aplica un strat de etansare din solutie de bitum 50-70% bitum si 50-30% solvent; operatia se repeta pina la obtinerea numarului de straturi prevazut in proiect. Pentru obtinerea unor pelicule mai groase se poate aplica la cald si o solutie preparata din 75% bitum si 25% solvent. Bitu­mul folosit trebuie sa aiba un punct de inmuiere ridicat, de cel pu­tin 90°C.

Temperatura bitumului in timpul aplicarii trebuie sa fie de mi­nimum 150°C si nu va depasi 220°C. Bitumul se intinde cu peria de Sizal sau cu cosoroaba, iar pe portiunile greu accesibile se va folosi canciocul.

Bariera contra vaporilor din folii bitumate poate fi alcatuita din carton bitumat, impislitura din fibra de sticla bitumata sau folie de aluminiu bitumata de 0,1 mm.

Cartonul bitumat sau impislitura se lipesc la petreceri (10 cm) sau pe toata suprafata, dupa cum se precizeaza in proiect. In cazul lipirii numai la petreceri nu se impun conditii de limitare a umidi­tatii suportului.

Suprafata-suport este amorsata cu solutie de bitum in benzina, 33-45% bitum si 67-55% solvent, sau cu emulsii anionice, in con­ditiile prezentate anterior.

Derularea si lipirea foliei bitumate a barierei se executa conco­mitent cu derularea foliei stratului de difuzie. In astfel de cazuri, bitumul de lipire se aplica intre cele doua folii.

Sulurile de carton bitumat sau impislitura bitumata se deruleaza, se curata prin maturare si periere, se taie la dimensiunile impuse de situatia locala si se ruleaza din nou strins. Se trece apoi la lipirea lor, fisie cu fisie, derulandu-se peste stratul de bitum fierbinte care se toarna cu canciocul. Imediat dupa lipire, suprafata foliei se preseaza cu o spatula de lemn de 15-20 cm latime.

Pe suprafetele verticale este necesar sa se foloseasca masticuri bituminoase cu punctele de inmuiere corespunzatoare.

Pe aceste suprafete fisiile se lipesc de jos in sus. Peste folia bi­tuminoasa care alcatuieste bariera contra vaporilor se aplica la cald un strat de acoperire din bitum a carui temperatura trebuie sa fie de minimum 150°C. Acest strat de acoperire poate sa lipseasca atunci cind urmeaza sa se aplice in continuare o termoizolatie care se lipeste tot cu bitum la cald.

In toate cazurile, bariera contra vaporilor trebuie ridicata pe verticala, pe conturul termoizolatiei, pe o inaltime egala cu grosi­mea acesteia.

Barierele contra vaporilor alcatuite din straiuri complexe pe baza de materiale bituminoase in suluri se executa din aceleasi ma­teriale ca si cele din folii bitumate si in conditii similare, cu men­tiunea ca stratul urmator se decaleaza la petreceri fata de cel pre­cedent.

c.)Executarea straturilor de difuzie a vaporilor. In conditii de umiditate marita in interiorul incaperilor de sub acoperis si in con­ditii de existenta in structura termohidroizolatiei a unor straturi umede (de exemplu, sape din mortar de ciment) bariera contra vaporilor nu este suficienta pentru a inlatura actiunea vaporilor si de aceea se impun masuri speciale care sa asigure eliminarea va­porilor in atmosfera (difuzie). In acest scop se folosesc diverse sisteme: cu strat de ditfuzie a vaporilor din materiale bituminoase sub forma de foi bitumate perforate si blindate (fig. 33, a), cu canale de aerare realizate prin asezarea distantata a placilor tenmoizolatoare (fig. 33, b) si prin realizarea unor mici canale in grosimea stratului termoizolant, sus (fig. 33, c) sau jos (fig. 33, d). Aceasta ultima posibilitate se realizeaza in unele cazuri de folosire a polistirenului celular. Caile de difuzie a vaporilor sint prezentate in fi­gura 33, e; este foarte important in executarea lucrarilor ca aceste cai de circulatie a vaporilor sa nu fie intrerupte si sa aiba o lega­tura corespunzatoare cu exteriorul.

Fig.33. Sisteme de difuzie a vaporilor:

a - strat de difuzie din foi perforate bitumate; b - difuzie cu canale de aer realizate prin distantarea placilor izolatoare; c - difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant, la partea superioara; d - difuzie cu canale practicate in grosimea materialului termoizolant la partea inferioara; e - sistemul de functionare a stratului de difuzie si a deflectorului; f - difuzie din foaie bitumata perforata blindata;

1 - hidroizolatie; 2 - strat de difuzie; 3 - strat termoizolant; 4 - canale in materialul termoizolant; 5 - material termoizolant; 6 - placi termoizolante canelate la partea inferioara; 7 - deflectoare; 8 - strat de bitum de lipire; 9 - foie bitumata perforata; 10 - nisip grauntos (1 - 3 mm); 11 - picioruse formate prin lipirea foii turnate cu mastic de bitum.

Straturile de difuzie din foi bitumate pot fi din carton bitumat perforat si blindat sau din impislitura din fibre de sticla bitumata blindata si perforata. Blindajul consta dintr-un strat de nisip cu granulatia de 3 mm pe una din fete. Stratul de difuzie se lipeste cu stratul de nisip in jos (pe suprafata-suport), prin intermediul bitu­mului care se aplica peste foaia bitumata perforata si care formeaza niste picioruse de fixare in dreptul orificiilor

(fig. 33, f).

Fig.34. Detaliu de copertina cu rebord cu termoizolatii si cu strat de difuzie:

1 - element de rezistenta; 2 - sapa de egalizare; 3 - strat de difuzie din impaslitura; 4 - bariera contra vaporilor; 5 - strat de poza din nisip (pentru termoizolatie din B.C.A); 6 - termoizolatie din beton celular autoclavizat; 7 - sapa de protectie si suport pentru hidroizolatie; 8 - hidroizolatie; 9 - strat de protectie a hidroizolatiei; 10 - strat suplimentar de panza bitumata; 11 - sort din tabla zincata (0.5 mm grosime);

12 - diblu de lemn;13 - agrafa; 14 - jgheab.

Fig.35. Detaliu de atic cu termoizolatii si strat de difuzie:

1 - element rezistenta; 2 - beton de panta greu; 3 - sapa de egalizare;

4 - strat de difuzie; 5 - bariera contra vaporilor; 6 - termoizolatie din placi de polistiren celular; 7 - pelicula din mortar de ciment cu aracet; 8 - panza bitumata; 9 - hidroizolatie orizontala; 10 - strat de protectie; 11 - hidroizolatie verticala; 12 - tencuiala de protectie armata; 13 - agrafa; 14 - copertina din tabla zicata; 15 - platbanda; 16 - surub.

Eliminarea vaporilor se realizeaza fie prin zonele de contur ale acoperisului (atice, reborduri etc), fie prin guri de aerare (deflectoare) pozate in cimpul invelitorii si in special la coame (fig. 36). Deflectoarele se prevad in cazul acoperisurilor cu latime mai mare de 12 m, cite o bucata pentru 100 m supra­fata de invelitoare, uniform repartizate, la maximum 10-12 m intre ele. Se folosesc deflectoare simple si deflec­toare duble, dupa cum in structura de termohidroizolatie se gaseste un strat de di­fuzie sau doua.

Fig.36. Deflector simplu pentru un strat de difuzie:

1 - element de rezistenta; 2 - sapa de egalizare; 3 - strat de difuzie;

4 - bariera contra vaporilor; 5 - termoizolatie; 6 - sapa-suport pentru hidroizolatie; 7 - hidroizolatie; 8 - panza bitumata; 9 - fretare cu sarma zincata; 10 - deflector din tabla zincata.

In figura 37 este deta­liat modul in care se reali­zeaza ventilatia stratului de difuzie la un perete vertical. Pe partea verticala a aticelor, stratul de difuzie se lipeste in fisii de bitum cald la in­tervale de cite 50 cm. In dreptul gurii de scurgere stratul de difuzie se opreste la o distanta de 15-20 cm de marginea gurii.

Fig.37. Dispozitiv de aerare:

a - sectiune verticala A - A ; b - sectiune orizontala B - B ; c - detalii de alcatuire a dispozitivului de aerare 9 din tabla zincata: 1 - protectia hidroizolatiei; 2 - hidroizolatie; 2a - strat suplimentar de panza bitumata (50 cm latime); 3 - termoizolatie; 4 - bariera contra vaporilor;   5 - strat de difuzie; 6 - strat-suport din mortar marca M100 a; 7 - protectia hidroizolatiei verticale; 8 - strat de carton bitumat lipit cu mastic de bitum in spatele dispozitivului de aerare; 9 - dispozitiv de aerare din tabla zincata.

In lipsa foilor bitumate perforate stratul de difuzie se poate realiza cu un strat de impislitura bitumata, tip IBP, aplicat peste un strat de nisip (1-3 mm granulatie) si lipit cu mastic bituminos de 20-30 cm latime.

e. Executarea  hidroizolatiilor bituminoase

La invelitori se folosesc izolatii hidrofuge bituminoase alcatuite din straturi multiple de masticuri sau de suspensii de bitum si straturi intermediare din materiale bituminoase in suluri.

Se folosesc izolatii la cald din masticuri de bitum si folii din pinza bitumata, impislitura din fibre de sticla bitumata si carton bitumat. Acesta din urma are rol de protectie sau de strat hidroizolant la constructii provizorii. In afara de materialele bituminoase in suluri, se folosesc si alte sortimente noi cu caracteristici supe­rioare, cum sint: tesatura din fibre de sticla bitumata, folia de alu­miniu bitumata (simpla sau in combinatie cu tesatura si impislitura din fibre de sticla bitumata, pozitionata ca strat de acoperire sau in interior) si materiale bitumate in suluri cu strat gros de bitum (similar genului de produse cu bitum preaplicat). Se mai folosesc, de asemenea, izolatii la "rece' din straturi de suspensie de bitum filerizat si pinza impregnata.

In marea majoritate a cazurilor se foloseste sistemul de hidroizolatie la cald, care s-a dovedit mai eficient, chiar si in cazurile de panla mare, daca

s-au luat masurile speciale ce se impun.

a.)Conditii de executie. Dupa felul de aplicare pe suport, hidroizolatia poate fi: lipita cu mastic de bitum la cald sau cu suspensii de bitum la rece.

Pentru asigurarea unei executii de calitate a hidroizolatiilor, trebuie sa se respecte urmatoarele conditii:

- hidroizolatiile sa se execute de catre echipe de specialitate;

- calitatea materialelor trebuie sa fie verificata, iar depozita­rea lor sa se faca in mod corespunzator;

- sa se asigure cai de acces scurte si libere pentru transportul si manipularea

materialelor;

- lucrarile de hidroizolatie sa se execute in mod normal pe timp frumos, pina la temperatura minima de +5°C prin procedeul la cald si de 8°C prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz la caz, se stabilesc masurile necesare pentru asigurarea cali­tatii lucrarilor;

- executarea conform proiectului si coordonarea stricta intre toate unitatile de executie pe tot timpul realizarii lucrarii;

- suportul hidroizolatiei sa fie neted, rigid, plan si uscat.

Tehnologia de executie a hidroizolatiei bituminoase

Inainte de aplicarea hidroizolatiei curente, la dolii, guri de scurgere etc, se va aplica la scafe un strat suplimentar de pinza bitumata, tip PA 45 sau FA 55, lipit la cald cu mastic biturninos, indiferent daca hidroizolatia se executa la rece sau la cald.

La scafe, stratul suplimentar va avea 50 cm. latime, iar la dolii minimum 1 m (fig. 38, a). Cind versantii doliilor au panta peste 70% stratul suplimentar se va ridica pe 20 cm pe versanti. De asemenea, la doliile cu versanti cu panta peste 40%, inainte de aplicarea hidroizolatiei, se va realiza un strat de mortar de ciment, indiferent de natura termoizolatiei.

Pe contur, la reborduri, copertine etc. se va verifica existenta diblurilor la intervale de 35 cm si agrafelor de prindere a jghea­burilor, glasurilor etc. Peste acestea, inainte de aplicarea hidroizolatiei si a sorturilor din tabla zincata se aplica un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata de 30 cm (mai lat decit sortul de tabla zincata), pentru a se proteja tabla zincata de efectul de coroziune pe care il sufera in timp, in contact direct.

Fig.38. Tehnologia de executie a hidroizolatiei bituminoase:

a - aplicarea stratului suplimentar de panza bitumata la dolii; b si c pozarea foilor bitumate pe acoperisuri (b - paralel cu coama; c - perpendicular pe coama); d - pozarea foilor bitumate la acoperisuri cu dolii si cu panta pana la 20 %; 1 - element de rezistenta; 2 - strat suplimentar de panza bitumata; 3 - hidroizolatie curenta; 4 - 7 - foi bitumate.

Carligele si agrafele nu trebuie sa depaseasca nivelul superior al sapei de egalizare.

La acoperisuri cu pante pina la 20% foile bitumate se pozeaza paralel cu coama (Fig. 38, b), incepand de la streasina, sau per­pendicular pe coama, prin derulare de la coama spre streasina (fig. 38, c).

La pante peste 20 % foile bitumate se pozeaza, obligatoriu, para­lel cu directia pantei (fig. 38, b).

La acoperisuri cu dolii avind pante sub 20 % foile bitumate se aseaza ca in figura 38, d. La acoperisuri cu dolii, foile bitumate trebuie taiate la lungimi corespunzatoare, pentru a ajunge din dolie in dolie, din jgheab in jgheab sau cel putin de la jgheab pina peste coama.

Fig.39. Pozarea foilor bitumate la acoperisuri cu doua pante si la acoperisuri de tip cupola:

a - la acoperisuri in 2 pante; b - la acoperisuri cupola; 1 - coama; 2 - streasina; 3 - 14 - ordinea de lipire a foilor bitumate.

Pentru a se impiedica alunecarea hidroizolatiei, daca sulurile nu sint destul de lungi pentru a acoperi placa din streasina in strea­sina trecind peste coama (suprafata plana sau curba), foile bitu­mate sint pozate ca in figura 39, a.

La cupole, foile bitumate se vor aplica dupa indicatiile din fi­gura 39, b.

La pante mari, in afara de filerizarea corespunzatoare a bitumu­lui si de masurile indicate, se executa si ancorarea foilor bitumate prin prindere in cuie de otel cu cap lat si cu saibe din tabla zincata de 0,75 mm si 0 2 cm. La capetele foilor, curele se bat la intervale de 10 cm, iar de-a lungul foii la 30 - 50 cm, insa numai pe latura care se acopera prin petrecerea foii urmatoare.

Hidroizolatia acoperisurilor cu panta de 40 - 70% se realizeaza prin procedeul la cald (fig. 40, a, b si d ), iar la cele cu panta mai mare, prin procedeul la rece cu Subif si Celochit (fig. 40, e), singurul procedeu recomandat la pante de peste 70%.

a c

Fig.40. Detalii de alcatuire a hidroizolatiilor la acoperisurile reci:

a,b,c si d - hidroizolatii aplicate la cald cu protectie din vopsea reflectorizanta; e - hidroizolatie aplicata la rece cu protectie din mortar bituminos; 1 - element de rezistenta orizontal; 1a - element de rezistenta inclinat, din beton armat; 2 - strat din mortar de ciment M 100; 2a - strat de panta (mortar de ciment M 100 sau beton = 1800 kg/m); 3 - amorsaj cu solutie, emulsie, sau suspensii bituminoase; 4 - hidroizolatie la cald; 5 - protectia hidroizolatiei cu vopsea reflectorizanta; 5a - protectia hidroizolatiei din mortar bituminos; 6 - straturi de etansare si lipire din mastic de bitum; 6a - straturi de etansare si lipire din Subif si Celochit.

c. )Hidroizolatii aplicate la cald. La aplicarea foilor bitumate prin procedeul la cald se foloseste bitumul topit in cazane, intr-o gos­podarie de bitum. Acesta se transporta in galeti si se aplica, dupa. caz, cu canciocul, peria si cosoroaba la locul de lucru.

Pentru executarea hidroizolatiei in cimp, sulurile se deruleaza pe suprafata-suport si se curata prin periere energica, dupa care se lasa un timp suficient pentru relaxarea si indreptarea lor. Se matura suprafata-suport, se pozeaza si se croiesc foile la lungimea necesara pe locul de aplicare. Se ruleaza din nou sulurile si se lipesc prin derulare succesiva peste stratul de mastic de bitum cald turnat cu canciocul in fata si pe toata latimea sulului.

La oricare din sistemele utilizate pentru aplicarea hidroizolatiei bituminoase se vor respecta urmatoarele reguli:

- petrecerile foilor bitumate in lung vor fi de 7-10 cm, iar la capete, de 10 cm; acestea se preseaza cu canciocul cald;

- intre straturi se va realiza o decalare a petrecerilor de 50 cm pentru doua straturi, si 33 cm, respectiv 66 cm, in cazul a trei stra­turi ;

- foile se vor aplica incepand de la partea cea mai coborata a invelitorii (guri de scurgere, streasina etc);

- la aplicarea foilor bitumate paralel cu linia de panta, se va tine seama de directia vantului dominant (fig. 38, c);

- la aticele si rebordurile cu inaltimea mai mare de 60 cm, hidroizolatia va fi ridicata pe verticala pe 30 cm, se va ancora in­tr-un slit si se va proteja

(fig. 41, a si b);

- protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment M100 a, de 3,5- 4 cm grosime, armata cu plasa sudata ( 6 mm) si rabit;

- intarirea si racordarea hidroizolatiei la scafe se executa ca in figura 41, c.

In cazul folosirii impisliturii din fibre de sticla bitumata acea­sta nu se va ridica pe verticala ci se va opri la scafa unde se va racorda cu straturile de pinza biturnata ce se aplica pe rebord sau atic.

La acoperisurile in forma de sed, dolia trebuie sa aiba o panta catre gurile de scurgere de 1.5 - 2 %. Stratul suplimentar de pinza captuseste dolia si se ridica pe placa sedului pina la aceeasi inaltime ca la luminator. Partea superioara a rebordului interior al luminatorului trebuie sa fie la cel putin

25 - 30 cm peste punctul cel mai de sus al doliei izolate. In dolie se va realiza, indiferent de natura termoizolatiei, un suport rigid pentru hidroizolatie (fig.41,d). in afara de stratul suplimentar de pinza bitumata, se vor aplica minimum trei straturi de foi hidroizolante.

Fig.41. Detalii de executie a hidroizolatiei bituminoase:

a si b - racordarea hidroizolatiei pe verticala ( a - cu slit; b - cu rebord de acoperire); c - intarirea si racordarea hidroizolatiei la scafe; d - aplicarea hidroizolatiei in dolie la seduri;

1 - suportul hidroizolatiei; 2 - strat suplimentar de panza bitumata; 3 - hidroizolatie; 4 - protectia hidroizolatiei; 5 - piron; 6 - sapa rigida.

Hidroizolatia se prinde sub rebordul luminatorului cu o platbanda fixata cu cuie in dibluri. La coama, hidroizolatia se ancoreaza, de asemenea, cu cuie de otel si se protejeaza cu un sort din tabla zincata, ancorat de cirlige prinse cu cuie in dibluri. In aceasta zona se aplica suplimentar o fisie de pinza bitumata care va acoperi partea, inclinata pina la luminator, iar pe placa sedului, minimum 30 cm.

Rosturile de dilatatie-contractie ale sapelor-suport pentru hidroizolatii trebuie sa aiba 20 mm latime si sa fie prevazute atit pe contur, in afara scafei, cit si in cimp, la intervale de 4-6 cm. Rosturile se umplu cu mastic bituminos. Peste aceste rosturi se aplica inainte de executarea hidroizolatiei fisii de carton biturnat cu lati­mea de 20 cm liber asezate, pentru a realiza local o hidroizolatie flotanta, capabila sa inlature deficientele provocate de miscarile de dilalatie si contractie.

Hidroizolatia invelitoriior se realizeaza din cel putin doua straturi de materiale bituminoase in foi. Impislitura din fibre de sticla bitumata nu se utilizeaza pe suprafete verticale si la racorda­rea la scafe; in aceste zone se inlocuieste cu pinza bitumata.

Suprafetele hidroizolate sau in curs de hidroizolare nu vor servi ca locuri de depozitare a materialelor si utilajelor si nici pentru circulatie in scopul   executarii altor lucrari de constructii-montaj.

d.)Hidroizolatii aplicate la rece.

Hidroizolatiile la rece se aplica numai pe suport din beton sau mortar cu fata drisuita.

Subiful si Celochitul se pregatesc pe santier prin amestecare conform tabelei II.1. Sulurile de panza bitumata se inmoaie initial in butoaie cu suspensie diluata ca pentru amorsare. Pe suprafata amorsata se intinde cu perii de par sau gletuitorul de cauciuc un strat de suspensie care se lasa sa se usuce. Pe acest strat se incepe aplicarea hidroizolatiei prin intinderi succesive pe zone cit latimea unei foi de pinza, peste care se aplica imediat foile de panza bine intinse si cu petreceri intre ele de 10 cm. In acest mod se acopera toata suprafata tronsonului de acoperis cu un strat de panza, peste care se intinde imediat un strat de suspensie. Dupa uscarea acestui strat se verifica daca este bine acoperita textura pinzei; in caz contrar, se mai intinde un strat de suspensie sau un strat de Celochit pentru a se obtine un strat bituminos continuu. Se continua aplicarea similara a celui de-al doilea strat de pinza, cu petrecerile intercalate cu ale primului.

Scafele, doliile si gurile de scurgere vor fi intarite prin aplicarea straturilor suplimentare de pinza bitumata PA 45 sau de tesatura din fire de sticla bitumata cu mastic bituminos, inainte de aplicarea hidroizolatiei la rece. La scafe si dolii, panzele se muleaza usor, fara a fi intinse fortat. Peste stratul al doilea de panza se aplica straturile de etansare din suspensie, pina la acoperirea texturii, dupa a caror uscare se mai intind cu geluitorul de cauciuc succesiv doua straturi de Celochit. Pentru fiecare strat se aplica 1- 1,2 kg/m2 suspensie de bitum si 5 - 1,8 kg/m2 Celochit.

Hidroizolatie la rece pe baza de emulsii acrilice

Produsul este o emulsie pe baza de rasini acrilice, pigmenti, materiale de umplutura, plastifianti, hidrofuganti, apa si diversi auxiliari. Tipul N este ne ignifug. Tipul I este ignifug. Dupa aplicare se usuca la aer si formeaza pelicule foarte flexibile, impermeabile la apa si foarte rezistente la factorii de mediu.

Prezinta aderenta foarte buna la o mare diversitate de suporturi. Are bune proprietati termoizolante si fono-adsorbante.

Este utilizat in principal ca hidroizolatie la rece pentru terase exterioare circulate accidental,

pentru fundatii si subsoluri.Produsul se poate utiliza si in alte scopuri, cum ar fi: adeziv pentru polistiren, pe orice tip de suport; pluta pe ori ce tip de suport, mocheta, lemn si materiale compozite pe baza de lemn.

Se utilizeaza de asemenea pentru decoruri(butaforie), pentru protectia obiectelor din polistiren, sau pentru schimbarea texturii diverselor materiale.

Domeniile de utilizare nu sunt limitative, ele putand fi extinse prin colaborarea dintre producator si utilizator.

Pentru micsorarea vascozitatii, la nevoie, se poate dilua cu 5 - 15 % apa prin agitare mecanica, energica.

Pentru marirea vascozitatii, la nevoie se poate adauga faina de cuart 10 - 35%, prin agitare mecanica, energica.

Este un produs ecologic datorita continutului foarte mic de substante organice volatile(VOC).  

11.1. Ccaracteristici tehnice   

f)Utilizarea ca hidroizolatie la rece - pentru terase

Aplicarea unei amorse obtinuta din produs diluat cu apa in proportie de 1 : 10-14 se recomanda pentru lucrari pretentioase, suprafete murdare sau foarte lucioase.

Inainte de utilizare se omogenizeaza perfect produsul in ambalaj(daca este cazul). Aplicarea se face la temperatura de minim + 5 ⁰ C suport uscat sau umed, desprafuit si fara pete de uleiuri sau grasimi. Amestecul bine omogenizat se aplica cu trafaletele sau pensula, fie cu ajutorul unor spacluri metalice zimtate. Al doilea strat se poate aplica la interval de 2 - 8 ore ( in functie de temperatura mediului, porozitatea suportului si viteza curentilor de aer). In functie de conditiile de exploatare si garantia ceruta se pot aplica pana la 3 - 5 straturi, primul strat fiind aplicat mai subtire pentru asigurarea aderentei. Se aplica straturi perpendiculare unul peste celalalt. La cerere straturile pot fi de culori diferite. Se poate aplica si cu pistolul, prin diluarea produsului cu 10-15% apa.

Pentru garantii de peste 10 ani(max. 15 ani) se impune aplicarea in final a 2-3 straturi de email alchidic modificat cu poliuretan si bronz aluminiu, care protejeaza la radiatia UV si reflecta peste 80% din radiatia infrarosie. Acest ultim strat se va reface obligatoriu la 3-5 ani.

La aplicare are o mai mare productivitate in comparatie cu alte tipuri de izolatii, si conduce la economii de manopera.

Produsul se poate utiliza ca etansant si adeziv pentru diverse tipuri de materiale, inclusiv lemn si materiale compozite derivate din lemn. In aceasta varianta produsul nu poate fi slefuit dupa intarire. Aplicarea se face pe suprafete curate, de preferat pe ambele parti si se preseaza usor.

Este recomandat ca cel putin unul din materialele lipite sa fie poros astfel ca in timp sa permita evaporarea apei continuta de produs

Produsul este destinat acoperirii elementelor de butaforie, in special din polistiren si fibra de sticla, cu urmatoarele scopuri:

- mascarea texturii/structurii acestora conferirea unei noi texturi, putandu-se imita alte materiale, prin procedee simpleschimbarea culorii suportului marirea elasticitatii si a rezistentei la impact in comparatie cu protectiile clasice pe baza de rasini poliesterice nesaturate sau epoxidice

impermeabilizarea la apa.

Avantajele acestui produs sunt :

- este un produs ecologic, fara solventi organici

- nu dizolva suportul( ex. polistirenul )

- nu prezinta risc de inflamabilitate la aplicare

- conduce la economii importante de manopera si scurteaza timpi de executie, deoarece fiind tixotrop se poate aplica la grosimi de 1-3 mm intr-un singur strat, atat pe suprafete verticale cat si orizontale

- se poate vopsi sau lacui cu orice tip de vopsea sau lac, dar in special cu produse pe baza de apa. Pentru produsele pe baza de solventi organici se recomanda consultarea producatorului sau efectuarea unor probe.

in varianta HRA 117 i, pelicula uscata este ignifuga are bune proprietati insonorizante in comparatie cu alte tipuri de acoperiri.

Cu rezultate exceptionale se poate utiliza la lipirea placilor de polistiren pe tencuiala si a plasei de fibra de sticla peste polistiren sau a tavanelor false din polistiren.

Ambalarea produsului se face in recipienti din plastic inchisi etans, cu masa intre 5- 200 kg.

Fiecare ambalaj trebuie sa aiba o eticheta pe care sunt prevazute urmatoarele:

marca de fabrica a firmei producatoare

denumirea produsului conform standardului de firma

numarul lotului, masa neta, termenul de valabilitate

data expirarii

- inscriptia : A se feri de inghet ! si A se feri de copii !

Produsul se depoziteaza in locuri acoperite, la temperaturi cuprinse intre 5 si 25 C , ferit de bataia directa a razelor solare.

Transportul se face cu mijloace de transport acoperite, la temperaturi pozitive.

Fiecare transport va fi insotit de un certificat de calitate si sau declaratie de conformitate .

Produsul are o valabilitate de 18 luni de la data fabricatiei.

Executarea hidroizolatiei in zonele de contur ale acoperisului. Acoperisurile pot fi marginite pe contur de copertine simple, de reborduri

(h = 15 - 20 cm), de atice si de pereti ai unei cladiri alatu­rate sau ai casei scarii etc.

Executarea copertinelor (sorturi). Dupa forma acoperisului, sistemul de scurgere a apelor si structura generala a invelitorii pot exista copertine simple la coama, la streasina sau pe partile laterale ale acoperisului. In aceste cazuri rolul copertinei este de a intari hidroizolatia in aceste zone.

La copertine hidroizolatia se executa ca in detaliul din figura II.15.

La coame, tabla acopera hidroizolatia de sus in jos, iar la streasina hidroizolatia se aplica peste copertina, pina la 5 cm de margi­nea acesteia. La fel se procedeaza si pe partile laterale ale unei invelitori in panta. In unele cazuri se prevede scurgere libera "la picatura', iar in altele, apele sint colectate la streasina in jghea­buri si apoi in burlane.

In cazul invelitoriior protejate cu dale, placi etc. se folosesc sor­turi de tabla prevazute cu un opritor cu fante, pe tot conturul acoperisului; inaltimea acestuia este de cel putin pina la nivelul su­perior al protectiei hidroizolatiei. Aplicarea sortului din tabla zincata nu trebuie sa conduca la denivelarea locala a hidroizolatiei si la stagnarea apelor din precipitatii in aceste zone, asa incit sapa-suport se va racorda perfect la nivelul sortului.

Sorturile cu opritor cu fante se monteaza dupa executarea jghea­burilor.

Executarea hidroizolatiei la reborduri. Rebordurile sint elemente de contur ale constructiei cu inaltimea mica (15 cm) si servesc, fie la limitarea termoizolatiei pe contur, fie la realizarea unui element de incastrare a balustradelor de protectie. Se realizeaza din beton sau din zidarie, tencuita cu mortar de ciment M 100 T, de 15 cm grosime. La scafe se realizeaza o racordare cu raza r = 5 cm.

Hidroizolatia rebordurilor se realizeaza ca in figura II.15, fiind protejata cu un sort din tabla zincata de 0,5 mm grosime.

Executarea hidroizolatiei la atice Aticele au rol similar cu al rebordurilor la care se adauga si rolul de protectie pentru terase circulabile sau rol de aspect estetic la fatadele cladirilor.

Aticele au inaltimi de minimum 30 cm de la nivelul hidroizola­tiei si grosimi de 15-50 cm, in medie. Pot fi cu suprafata orizon­tala sau in panta, paralel cu aceea a invelitorii. In cazul unor atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia din cimp se ridica pe atic pina la partea superioara a acestuia, continuindu-se si pe portiu­nea orizontala.

Bariera contra vaporilor, stratul de difuzie sau hidroizolatia se aplica pe atice dupa executarea unei tencuieli de 15 mm grosime din mortar de ciment M100T si, respectiv,dupa realizarea unei scafe de racor­dare cu raza de 5 cm.

Pe atice, hidroizolatia se aplica din fisii taiate, astfel incit sa se realizeze dintr-o singura bucata, fara innadiri la cap. Foile bitumate se aplica de jos in sus.

Racordarea hidroizolatiei orizontale din cimp cu cea verticala se realizeaza ca in figura 41, a si b.

Pe partea verticala a aticelor nu se utilizeaza impislitura din fibre de sticla bitumata, aceasta inlocuindu-se cu pinza bitumata sau cu tesatura din fire de sticla bitumata.

Protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza cu o tencuiala din mortar de ciment M 100, de 3,5 - 4 cm grosime, armata cu retea din otel-beton ( 6 mm) la 25 x 25 cm (ancorata de partea superioara a aticului) si cu plasa de rabit. Partea superioara a aticului se protejeaza cu o copertina din tabla zincata sau cu o copertina din beton prefabricat sau din beton mozaicat. Armatura din tencuiala se ancoreaza de o bara din otel-beton, asezata in lungul aticului, care este fixata cu agrafe.

Intre copertina si tencuiala de protectie se intercaleaza un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata. Co­pertina de protectie se pozeaza cu pante spre interior si in lungul aticului, se imbina prin falt, avind si posibilitatea de dilatare.

In figura 42, a si b se prezinta detaliile de executie a termo-hidroizolatiilor la atice, in doua variante de invelitoare si de pozitii a gurilor de scurgere si a pantelor respective. .

La atice cu inaltimea mai mare de 60 cm, racordarea hidroizola­tiei se executa ca in figura 41, a si b, la circa 30 cm inaltime de la nivelul hidroizolatiei.

Orificiile de scurgere a apei prin atice (barbacane) se realizeaza cu piese speciale din tabla zincata inglobate intre un strat supli­mentar de pinza bitumata si hidroizolatie (II.24, c). Pentru a se evita infundarea orificiilor este uneori necesara confectionarea si montarea la intrare a unui gratar (parafrunzar) din sirma.

.Executarea hidroizolatiei in zona rosturilor In afara de rosturile din sapa-suport a hidroizolatiei exista si rosturi de dilatare a con­structiei, precum si rosturi de dilatare-tasare intre doua constructii alaturate. Rosturile de dilatare unor reborduri realizate in lungul lor.

Rosturile de dilatare de nivel se utilizeaza la acoperisuri inclinate pe care apa se scurge cu mare usurinta, precum si in cazul unor terase circulabile. Sapa de egalizare se rotunjeste la muchii, iar distanta libera in rost, dupa executarea ei, trebuie sa fie de 3 cm.

Dupa amorsarea sapei se aplica un strat de pinza bitumata de 1 metru latime introdus cu o bucla si in interiorul rostului, pe o adincime de circa 5 cm. In punga formata se introduc cilti bitumati sau franghie gudronata. Apoi se monteaza in mastic de bitum cald o bucata de tabla zincata de 0,75 mm, cu o bucla-compensator in dreptul rostului, dupa amorsarea in prealabil a suprafetei interioare a acesteia (fig. 43, a). La acoperisurile fara atic, bucla va fi in sus, iar la cele cu atic (terase) va fi in jos.

Tabla se fixeaza cu cuie in diblurile montate in suportul hidroizolatiei. Peste tabla zincata se aplica un amorsaj si hidroizolatia curenta si, uneori, un strat suplimentar de pinza sau carton bitumat apoi se aplica stratul de circulatie.

Fig.42. Detalii de executie a hidroizolatiei la atice:

a - pentru acoperis cu guri de scurgere interioare, in camp; b - pentru acoperis cu guri de scurgere pe contur, laga atic; c - orificiu de scurgere prin atic (barbacana).

1 - element de rezistenta; 2 - sapa de egalizare; 3 - start de difuzie a vaporilor; 4 - bariera contra vaporilor; 5 - termoizolatie; 6 - sapa-suport a hidroizolatiei; 7 - strat suplimentar de panza bitumata; 8 - strat de panza bitumata; 9 - strat de impaslitura din fibra de sticla bitumata; 10 - strat de impaslitura bitumata tip IB (sau IA); 11 - strat decarton bitumat;12 - agrafa de 30 x 2 sau 20 x 3 mm la cate 40 cm; 13 - bolt impuscat;

14 - otel beton ( 6 mm) de ancoraj; 15 - retea de otel de 6 mm la 25 cm; 16 - plasa de rabit; 17 - tencuiala din mortar de ciment M 100 a, de 3.5 - 4 cm; 18 - strat de carton bitumat; 19 - sort din tabla zincata de 0.5 mm; 20 - strat de protectie; 21 - beton de panta; 22 - hidroizolatie; 23 - barbacana din tabla zincata cu sectiunea de 14 x 20 cm, cu guler pentru racordarea hidroizolatiei; 23a - manson din carton bitumat lipit in interiorul orificiului; 24 - diblu de lemn; 25 - parafrunzar.

Fig.43. Hidroizolatia rosturilor la acoperisuri:

a - rosturi de nivel la acoperisuri; b - de dilatare cu rebord la terase cu termoizolatie;

1 - strat-suport al hidroizolatiei; 2 - hidroizolatie; 3 - strat de nisip; 4 - placi prefabricate; 5 - fasii din placi semirigide din vata minerala sau franghie bitumata pentru etansarea rostului; 6 - franghie bitumata, calti bitumati sau pasla minerala; 7 - mastic de bitum; 8 - compensator din tabla zincata (de 0.5 mm grosime); 9 - dibluri de lemn de 50 x 50 x 50 mm la 35 cm interval pe fiecare latura a rosturilor; 10 - rost intre placile prefabricate umplut cu mastic; 11 - strat suplimentar de panza bitumata; 12 - protectia hidroizolatiei; 13 - agrafa (de 30 x 20 mm); 14 - element de rezistenta; 15 - sapa de egalizare; 16 - bariera contra vaporilor; 17 - strat de nisip de1 cm; 18 - termoizolatie; 19 - dop din mastic de bitum; 20 - strat de panza bitumata; 22 - sapa-suport pentru hidroizolatie.

Executarea hidroizolatiilor la gurile de scurgere. Apele de pe acoperis se pot scurge fie pe conturul acestuia (la streasina, "pica­tura' sau la barbacane si jgheaburi si burlane), fie prin guri de scurgere interioare (Fig. 44).

Gurile de scurgere pot fi amplasate, de asemenea, fie pe contu­rul constructiei, linga atice, fie in interiorul suprafetei izolate.Inainte de executarea hidroizolatiei se verifica in amanunt corecta po­zitionare a gurilor de scurgere, precum si realizarea corespunzatoare a betoanelor de panta din dolii (fara denivelari si cu panta minima admisa). In dreptul gurilor de scurgere betonul de panta se inlocuieste pina la grosimea de 2 - 2,5 cm cu mortar de ciment,care la buza gurii de scurgere va avea o grosime de 0,5-1 cm.

Fig.44. Hidroizolatia gurilor de scurgere la terase:

a - terasa necirculabila fara termoizolatie; b - terasa necirculabila cu termoizolatie; c - terasa circulabila fara termoizolatie; d - terasa circulabila cu termoizolatie;

1 - elemente de rezistenta; 2 - tronson de conducta metalica; 3 - tub de evacuare; 4 - mortar M 100a pentru prinderea tronsonului metalic; 5 - beton de panta; 6 - strat de egalizare M100 T, de 1.0 - 1.5 cm grosime; 7 - sapa-suport a hidroizolatiei; 8 - termoizolatie; 9 - strat de difuzie; 10 - bariera contra vaporilor; 11 - startul suplimentar de panza bitumata de la dolie; 12 - manson cu guler din panza bitumata; 13 - guler si stut din tabla de plumb de 2 mm grosime; 14 - primul strat al hidroizolatiei, panza bitumata; 15 - straturile 2 si 3 ale hidroizolatiei; 16 - mansonul cosului de protectie;   17 - cos de protectie (parafrunzar); 18 - dale prefabricate; 19 - start de pietris de 7 - 15 mm grosime; 20 - hidroizolatie; 21 - strat de protectie a termoizolatiei; 22 - manson din teava; 23 - gura de scurgere din fonta;24 - strat de pietris in jurul gurii de scurgere.

In zona adiacenta gurii de scurgere, panta suportului se va ac­centua pina la 5-10 % pe o zona cu raza de 25-50 cm, dupa caz. La sape se lasa, de asemenea, o adincitura de 0,6 -1 cm pentru a compensa grosimea gulerului de plumb si a straturilor hidroizolatoare suplimentare.

Inainte de executarea hidroizolatiei se verifica legarea gurilor de scurgere la reteaua de canalizare la care se prevede racordarea acestora. Se verifica, de asemenea, ca buza gulerului de fonta a tu­bului de scurgere sa nu depaseasca nivelul suportului hidroizolatiei sau sa fie mai jos cu 1 cm.

La portiunea de sapa adincita, se aplica cu bitum fierbinte un strat de pinza bitumata (de 1x1 on), care se introduce in tubul de scurgere pe o portiune de 10 cm adincime, scop in care se cresteaza bucata respectiva pentru a permite mularea. Apoi se monteaza un guler din tabla de plumb (r 50 cm), de 2 mm grosime, peste stra­tul de intarire din pinza bitumata. Acesta se vopseste cu solutie de bitum, inainte de montare, iar dupa aceasta se bate cu ciocanul de lemn, pentru a se obtine o buna mulare a sa pe suport. Peste gu­lerul de plumb se aplica straturile curente ale hidroizolatiei. Primul strat (de pinza bitumata) se cresteaza si se introduce in interiorul tubului de scurgere pe o adancime de 15 cm, lipindu-se cu bitum fierbinte pe gulerul de plumb, pe care se preseaza pe cit posibil. Restul straturilor se taie cu cutitul, pe conturul gurii de scurgere, fara a se introduce in golul tubular, dar avindu-se grija sa fie bine lipite.

Pentru a se preveni infundarea gurilor de scurgere se prevad gratare (parafrunzare) care se confectioneaza pe santier si care se fixeaza prin presare de peretele golului izolat (fig. 44, a si b).

La gurile de scurgere interioare se verifica ca tronsonul de scurgere

in portiunea placii de beton sa fie metalic si sa fie racordat cu restul tubului la minimum 20 cm sub nivelul placii.

La terasele circulabile, gurile de scurgere se realizeaza si cu sifoane de pardoseala, hidroizolatia pozindu-se intre gratarul sifonului si rama acestuia, respectindu-se, in general, aceleasi conditii de executie ca si la gurile de scurgere descrise anterior . La aceste conditii se adauga si necesitatea turnarii in jurul piesei de fonta a unui dop de bitum pentru colmatare si etansare.

In jurul acestor sifoane de pardoseala se va aplica, in locul stratului de poza din nisip, un strat de circulatie din pietris (de 15- 20 mm granulatie), pe o raza de 40 cm in jurul gurii de scurgere, pentru a se evita scurgerea nisipului in tub. De asemenea, in zona gurilor de scurgere, termoizolatia se aplica pina linga tubul de scurgere, pentru a nu se forma punti termice care ar putea provoca condensarea vaporilor.

Executarea hidroizolatiei la gurile de scurgere trebuie facuta cu foarte multa atentie, deoarece in aceste puncte hidroizolatia este solicitata la maximum si adeseori constituie sursa infiltratiilor ce se ivesc.

11.10. Executarea hidroizolatiei la strapungeri La strapungerile for­mate din elemente rigide, fara trepidatii sau temperatura ridicata, cu diametrul intre 35 si 200 mm racordarea izolatiei se realizeaza cu ajutorul unui manson din tabla zincata introdus, de preferinta, intre doua mansoane de pinza bitumata si mastic de bitum .In cazul unor mansoane din pinza bitumata, acestea se matiseaza cu sirma zincata ( 0,8 mm).

Cind exista trepidatii sau o temperatura ridicata in tubul stra­pungerii, se executa o izolare termica intre tub si rebord cu salte­le sau placi de vata minerala, pentru ca temperatura hidroizolatiei sa nu depaseasca 40°C

Fig.45. Executarea hidroizolatiei la strapungeri din elemente rigide:

1 - strat-suport; 2 - hidroizolatie; 2a - strat suplimentar din panza bitumata; 3 - strat de protectie; 4 - manson cu flansa; 5 - element de strapungere;

6 - manson de protectie din tabla zincata; 7 - garnitura din carton bitumat;

8 - bratara de presiune; 9 - etansare prin chituire; 10 - cuie de prindere.

Fig.46. Executarea hidroizolatiei la strapungeri cu izolare termica si rebord:

1 - strat-suport; 2 - hidroizolatie; 2a - strat suplimentar din panza bitumata; 3 - rebord in jurul strapungerii; 4 - protectia izolatiei; 5 - saiba de tabla; 6 - pasla minerala; 7 - element de strapungere; 8 - manta de protectie din tabla zincata; 9 - chituire cu chit de miniu; 10 - bratara de presiune; 11 - opritor.