Tipuri si criterii de clasificare a grevei

Tipuri si criterii de clasificare a grevei.

Clasificarea grevelor se face dupa mai multe criterii, asa cum au fost retinute in literatura de specialitate:

dupa criteriul participarii salariatilor, greve pot fi

totale, la care adera toti salariatii

partiale, la care adera salariatii anumitor sectii

dupa criteriul duratei

nelimitata in timp (pana la solutionarea revendicarilor)

limitata in timp (declarate pe o anumita perioada)

dupa criteriul modului de organizare

greva de avertisment, avand o durata mai mare de 2 ore daca se face cu incetarea lucrului si trebuie sa preceada cu 5 zile greva propriu-zisa

grevele organizate, de regula de sindicate

grevele spontane, declarate fara interventia sindicatelor

dupa criteriul finalitatii

greve profesionale, au ca scop imbunatatirea salarizarii si conditiilor de munca

grevele de solidaritate, pentru a sustine revendicarile formulate de salariatii din alte unitati

greve politice, art. 49 din legea nr. 168/1999 interzice aceste greve si prin urmare au un caracter ilicit

dupa criteriul legalitatii

greve licite

greve ilicite

alte tipuri de greva

greve prin surprindere, desfasurate fara preaviz

greve sughit, constau in abtinerea de la munca, fractionata in timp si pe durata scurta

greve in carouri, au loc atunci cand greva se desfasoara succesiv, pe categorii de salariati

greve perlate, au loc atunci cand grevistii reduc eficienta muncii prin operatii de munca executate intr-un ritm lent

greve de zel, cand sunt executate minutios toate formalitatile administrative cerute, mai ales in serviciile publice

greve tromboza, cand greva intervine intr-un loc strategic al unitatii, paralizandu-I activitate.

Potrivit legii, grevele pot fi de avertisment, propriu-zise si de solidaritate.

Greva de avertisment

Tinand seama de scopul sau, greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore, daca se face cu incetarea lucrului si trebuie in toate cazurile sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu-zisa (art. 44 din Legea nr. 168/1999). Sub regimul Legii nr. 15il991, perioada care trebuia sa preceada greva era de 48 de ore (art. 20 alin. 3). Prin extinderea acestei perioade, s-au creat conditii de timp pentru angajator de a reanaliza (daca apreciaza) revendicarile salariatilor si, indeosebi, de a lua masurile tehnico - organizatori ce necesare pe durata grevei.

Cu toate ca nu exista nicio precizare legala expresa, anuntarea (comunicarea) grevei este preferabil sa aiba loc in forma scrisa, ceea ce permite sa se faca ulterior dovada neechivoca a realizarii acestei cerinte. Termenul de 5 zile este minim, legalitate a declansarii grevei nu este afectata daca termenul ar fi mai mare. Fata de formularea textului legal (cel putin 5 zile) rezulta ca in aceasta durata minima se includ si zilele de repaus saptamanal ori de sarbatori legale sau orice alte zile nelucratoare. Durata nu mai mare de 2 ore poate fi depasita daca greva de avertisment se face fara incetarea lucrului.

Greva propriu - zisa

Greva ca modalitate de solutionare a unui conflict de interese, nu trebuie confundata cu alte forme de protest pe care un sistem de drept democratic le permite. In viata sociala, diverse actiuni publice revendicative sunt denumite, uzual, greve (spre exemplu, greve ale elevilor. Ale studentilor, avocatilor). Insa dreptul la greva ii vizeaza pe cei care sunt salariati si trebuie deosebit de libertatea intrunirilor.

Grevele propriu-zise pot fi:

totale, la care participa intregul personal;

partiale, la care participa numai o parte a personalului;

nelimitate in timp, dureaza pana la solutionarea revendicarilor salariatilor;

spontane, ocazionate de situatii ad-hoc, imprevizibile si fara declararea grevei de avertisment;

grevele perlate, atunci cand, fara a se opri activitatea, operatiunile de munca se executa intr-un ritm lent, ceea ce antreneaza voit reducerea productivitatii muncii, a randamentului general;

de zel, indeosebi in serviciile publice, caracterizandu-se printr-un ritm accelerat de munca, printr-o activitate desfasurata excesiv cu respectarea pana la limita absurdului a normativelor de lucru (avand efecte negative asupra calitatii lucrarilor sau asupra duratei rezolvarii sarcinilor de serviciu);

grevele turnante, prin care in mod alternativ si succesiv se afecteaza un sector de activitate sau altul, o categorie de personal sau alta;

greva tromboza (buson) constand in incetarea lucrului la un anumit loc de munca - instalatie, utilaj, abataj - avand un rol cheie pentru derularea intregului proces de munca;

greve japoneze, care se manifesta prin purtarea unor insemne distincte fara a inceta lucrul;

greve cu sau fara ocuparea locului de lucru; 

greve profesionale;

greve mixte (profesional politice);

greve politice.

Greva strict politica are un caracter ilicit, deoarece contravine intentiilor legiuitorului, greva fiind reglementata exclusiv ca o actiune colectiva de protest pentru motive profesionale, economice si sociale. In cazul acesteia, persoana nu actioneaza ca salariat ci, in primul rand, in calitatea de cetatean. Aceasta greva contravine obligatiilor legale de neutralism politic specific sindicatelor, prejudiciaza in mod just pe angajator deoarece, in realitate, nu este determinate de atitudinea lui fata de salariatii sai; caracterul politic al grevei incepe acolo si atunci cand se solicita insasi schimbarea autoritatilor legal investite in stat la nivel national sau local. In fiecare caz, daca greva are un caracter mixt, profesional-politic, in spiritul si nu in litera legii, instanta trebuie sa analizeze si sa hotarasca in functie de obiectivul predominant, respective cel profesional sau politic.

In consecinta, art. 49 alin. 2 din Legea nr.168/1999, precizeaza expres: greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice. Asadar, greva strict politica are un caracter ilicit deoarece:

- contravine intentiilor legiuitorului, greva fiind reglementata exclusiv ca actiune colectiva de protest pentru motive profesionale, economice si sociale

- persoana nu actioneaza ca salariat ci, in primul rand, in calitate de cetatean;

- contravine obligatiilor de neutralism politic specifice sindicatelor;

- prejudiciaza in mod just pe angajator deoarece, in realitate, nu este determinata de atitudinea lui fata de salariatii sai;

- tinde sa aduca atingere institutiilor legale ale statului de drept.

Pe plan international, sunt si opinii care admit grevele politice. Argumentul esential consta in dificultatea de a se separa politicul de profesional. Grevele profesionale ar fi si politice, sau, altfel spus, grevele politice au, adesea, ca suport ratiuni profesionale. Concomitent, sindicalismul, care a devenit in fapt profesional - politic conduce inevitabil spre greve profesional - politice. (Romulus Gidro, considerente privind tipologia grevelor, Pro iure, nr.1/1995, pg. 53-56).

Greva de solidaritate.

Articolul 45 din Legea nr.168/1999, recunoaste ca legala greva de solidaritate, ceea ce corespunde practicii existente pe plan international.

Legea stabileste, in acelasi art. 45, conditiile in care poate fi declarata o greva de solidaritate si anume:

- sa aiba ca obiectiv sustinerea revendicarilor formulate de salariatii din alte unitati; ca urmare, in masura in care, in aceeasi unitate, salariatii care au refuzat initial sa participe la greva se raliaza ulterior acesteia, greva ramane una si aceeasi, fara a fi o greva de solidaritate.

- hotararea de a declara greva de solidaritate sa fie luata de organizatiile sindicale reprezentative, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor lor, sub conditia ca respectivele organizatii sindicale sa fie afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator.

Rezulta ca salariatii unitatilor in care nu sunt organizatii sindicale reprezentative, nu pot hotari, ei insisi, conform art. 45 alin. 2, declararea unei greve de solidaritate. Legiuitorul a inteles deci sa reglementeze greva de solidaritate ca o expresie posibila si exclusiva a miscarii sindicale.

In primul rand, greva de solidaritate nu se poate declansa si nu poate avea loc decat in cadrul aceleasi federatii sau confederatii sindicale.

In al doilea rand, prin prisma intrunirii tuturor conditiilor strict legale, o greva nationala de solidaritate este exclusa. Greva de solidaritate prin forma ei de manifestare - incetarea temporara a muncii - constituie o greva propriu-zisa. Totusi, nu este mai putin adevarat ca o astfel de greva nu vizeaza raporturile salariatilor respectivi cu propriul lor angajament. Exclusiv din acest punct de vedere, se poate spune ca greva de solidaritate este o greva propriu-zisa, dar sui-generis.

In principiu, cei care declanseaza o greva de solidaritate nu au cum sa cunoasca daca greva cu care se solidarizeaza este legala sau nu. Ca urmare, legalitate a sau ilegalitate a grevei de solidaritate trebuie apreciata in functie de conditiile impuse de lege strict pentru acest tip de greva. In masura in care greva dintr-o unitate este flagrant nelegala (se desfasoara in cadrul unui conflict de drepturi, iar nu de interese) - situatie cunoscuta de participantii la greva de solidaritate - si declansarea ei ar putea fi considerata ca ilegala.