Teorii ale mass media

Teorii ale mass media

ceasta lucrare incearca sa arate cum mass media relationeaza cu sfera politicului si a societatii civile urmarind conceptele de cultura politica si opinie publica, democratie ce se afla in stransa relatie in aceasta ecuatie. Aceste variabile sunt interdependente intre ele, au un grad de influenta diferit, neputandu-se vorbi despre una fara sa amintim despre cealalta.  Pentru a putea califica analiza si a putea critica starea mass media romanesti voi prezenta o serie de intamplari ce pot fi aduse ca probe in acest sens, voi prezenta teoriile din domeniu si totodata asculta parerea celor ce fac parte din acest sistem.

A incerca sa masuram gradul de influenta al mass-media asupra politicului sau invers ar fi gresit pentru ca nu se poate spune cu exactitate in ce masura politicul poate influenta  mass-media sau invers datorita faptului ca mass-media reprezinta o institutie de informare, comunicare si relationare intre clasa politica si electorat, se poate ajunge la o impresie asupra felului in care acestea relationeaza, dar numai dupa ce am deslusit diagrama functionala a sistemului si am putut asculta opinia celor ce activeaza in sistem.

Privind capacitatea de influenta si impactul transmiterii unor mesaje prin intermediul mass media este greu de cuantificat, odata datorita experientelor personale diferite la nivelul societatii, iar pe de alta parte datorita dimensiunii mari a ecuatiei. Date fiind acestea capacitatea de penetrare a mesajelor transmise nu poate fi masurata la fel cum nu se poate masura nici efectul pe care mesajele electrorale transmise de grupurile politice in timpul unei campanii il are asupra cetatenilor.

P.Gross imparte mass media post comuniste in trei modele teoretice acceptate in Europa de est care evidentiaza rolul si tipul de relatie mass media-putere.

"Teoria materialista" ce presupune ca singurul mod in care mass media poate ajuta la democratizarea societatii este prin privatizarea acesteia. VINO AICI CU CITATE DIN INTERVIURI

"Teoria idealista" spune ca mass media publice si private trebuie sa aiba puterea de a crea si incuraja societatea civila. VINO AICI CU CITATE DIN INTERVIURI

"Teoria standard" conform careia mass media trebuie privatizata iar cea publica trebuie detinuta de elita politica.

Daca privim situatia actuala din perspectiva acestor teorii, nu putem spune ca Romania se incadreaza intr-un model fara a putea fi inclusa in celelalte. Acest lucru ofera beneficiul de a nu fi un model conformist in relatia presa-putere ele se influenteaza reciproc dar tinand cont de faptul ca puterea ofera informatii presei despre actele sale, iar presa le analizeaza si cerceteaza prin propriile instrumente. Prima teorie, cea materialista, reprezinta un model depasit pentru situatia Romaniei de astazi vis-a-vis de evolutia privatizarii. Aceasta din urma s-a produs aproape in totalitate, fapt ce conduce la anularea functiilor detinute de mass media. Nu putem vedea intr-un sistem de informare in masa o singura functie. Complexitatea sistemului reda mai multe functii si roluri mass media. Th. Peterson considera ca rolurile mas media sunt de consolidare, intarire a afirmatilor puterii, sau de contestare a acestora. Vis-a-vis de cele spuse de acesta E.Rosengren este de acord cu rolul de consolidare al mass media fiind si singurul care il atribuie.

Impartirea presei dupa modelul lui Th. Peterson ce sustine sau contesta guvernarea rezulta un model aplicabil doar in cazul mass media partizane, lipsa unui sistem informativ obiectiv. Partizanatul duce la aparitia acestui model al lui Peterson.

Tipuri de mass media

ETAPELE de evolutie ale mass media (Clasificarea lui Merrill Lowenstein):

Elitiste

Populare

Specializate

Richard Picard

Liberale(social democrate, responsabile social)

Bidirectionale(revolutionare sau dezvoltationare)

Autoritariste

Merrill & Lowenstein si Herbert J. Altschund au folosit ca criterii de clasificare: Economia, Sponsorizarea, Dependenta de capital, Piata

Slavo Splichal

Mass media europene sunt sub influenta puternica a statului, partizane, inexistenta eticii profesionale 1990-2000.

K. Jacubowicz

Desemneaza 3 etape:

Problemele politice, economice, legislative prevestesc cursul si posibila evolutie a sistemelor mediatice.

Gurevitch & Blumler

Principale caracteristici:

Autonomizare

Pluralism

Diversitate

Rolul si natura jurnalismului

Cele 8 atribute

Habermas reinterpreteaza atributele lui G&B in obligatia mass media pentru educare a unui "public iluminat" cu dorinta de cunoastere si capacitate de a AMENDA.

"de a-si pastra independenta in fata presiunilor politice si sociale.(FOTO PAG 50).mmdee

Rolul si Functiile mass media

Patru concepte despre mass media si rolul lor  dupa 89 si cum se aplica ele Europei de est:

Rasturnarea regimului datorita necondordantei de interese

Dezvoltationismul: construirea noii natiuni

Autoritarismul: controlul mass media

Responsabilitatea sociala[1]

"Rolul mass media in societatea pluralista(Guvevitch si Blumer)

supravegherea mediului socio-politic, oferind informatii despre evenimentele care influenteaza , pozitiv sau negativ, bunastarea cetatenilor.

stabilirea agendei, identificarea problemelor importante ale zilei, inclusiv fortele care le-au determinat sau care le pot rezolva

platformele pentru sustinerea deslusita si edificatoare de catre politicieni si purtatori de cuvant a cauzelor si grupurilor de interese

dialogul dintre o mare varietate de abordari, precum si dintre detinatorii puterii(prezenti si viitori) si publicurile de masa

mecanisme pentru responsabilizarea oficialitatilor fata de modul in care isi exercita puterea

stimularea cetatenilor sa invete, sa aleaga si sa se implice in procesul politic in loc sa se rezume doar la a-l comenta

rezistenta bazata pe principii ferme fata de eforturile de a submina independenta mass-media, integritatea lor si capacitatea de a-si servi publicul

respectul pentru componentii publicului-tinta ca potentiale persoane interesate si capabile sa dea sens mediului politic in care traiesc"[2]

Dennis Mcquaill :

Conexiunile dintre rolurile si efectele mass-media:

1. fortele politice economice si scociale care modeleaza institutiile de presa

2. efectul institutiilor media asupra altor institutii

3. efectul institutiilor media asupra mesajului pe care il disemineaza

4. efectul acestor mesaje asupra oamenilor si institutiilor[3]

Influenta politicului si a sistemelor mass media

VB DESPRE SI DESPRE

Influenta mass media este un efect deja cunoscut pe care aceasta il are asupra naturii umane  si asupra societatii si politicului. Ceea ce putem spune este ca la randul sau mass media este de asemenea influentata in relatia ei cu societatea si politica.Pentru a cuantifica cu precizie aceste efecte de influenta exercitata una asupra alteia ar trebui sa avem resurse nelimitate, sau o infrastructura de comunicare cu fiecare individ in parte ce ar permite acestuia sa poata relata propriile opinii cu privire la subiectele discutate in canalele de media. Aceastea nefiind posibile ne bazam in acest sens pe studiile facute de unii cercetatori in domeniu, pe clasificarile acestora si pe modul lor de analiza. Aici vom avea mai multe modele de prezentat si comparat.

Pentru a putea numi mass-media "a patra putere in stat" trebuie sa avem in vedere faptul ca nu poate exista sub aceasta forma decat in conditiile in care reprezinta o forma independenta de exprimare sau altfel spus nu este influentata de o alta putere a statului "pentru a putea fi considerata o putere, mass-media trebuie sa dobandeasca putinta de a realiza ceva pe cale legala, prin control, ori prin influenta" [4]- (Simon Blackburn ) tinand cont de faptul ca influenta sistemelor de comunicare in masa este limitata de corespondenta dintre valorile transmitatorului si ale receptorului, de credibilitatea oferita sursei de informare si de contestatarii acesteia.

"presa trebuie considerata in principiu mai credibila decat politica. Presa este instrumentul privilegiat al scurtarii si scandalizarii actului politic, dar si al prevenirii sau rectificarii abuzurilor sau aberatiilor politice. Presa independenta trebuie sa stea mereu intre scaune - cum inspirat si simplu spunea contesa Marion Docnhof, editoarea "Zeit"-ului german, la semi-centenarul marelui saptamanal german."[5] Aceasta declaratie vine sa sustina faptul ca presa, si institutiile mass-media joaca in continuare un rol nedemocratic in societate, iar in fapt in loc sa sustina si sa ajute la informarea cetateanului, acestea favorizeaza unele sau altele din gruparile politice

COMMENT THIS VIEW

. " partizanatul este necesar, cu conditia sa fie declarat, jurnalistul de opinie are menirea de a supraveghea vigilent orice manifestare a puterii. Partizanatul este inrent, dar aici nu vorbim despre partizanatul militant" redactor presa scrisa nationala." Redactor publicatie nationala. Putem observa acest tip de partzanat si in prezentarea subiectelor de stiri in mod diferit la mai multe televiziuni unde 68% din cei intervievati au raspuns ca au observat diferente.[6] Astfel daca o pondere de aproape 70% este constienta de aceste diferente este clar ca diferentele vin ori din lipsa de profesionalism a televiziunilor, ori din incercarea de influentare prin mass media a politicienilor si astfel putem deduce existenta unui partizanat politic neasumat.

"Mai toate ziarele independente romanesti stau inca pe cate un colt din fotoliul cutarui partid, lider, grup de interese politice."

Influenta mass media asupra opiniei publice

Gabriel Tarde este unul dintre cei ce au sustinut ca presa scrisa ajuta la formarea si coeziunea opiniei publice facand diferenta in cartea sa "L'opinion et la foule" aparuta la inceputul secolului 20 intre conceptul de public si conceptul de multime. Multimea o caracterizeaza ca reprezentand o forta instabila fara capacitate de predictibilitate, codusa de fortele naturii, instabila si bazata pe emotional, iar publicul ca "colectivitate pur spirituala, formata din indivizi, separati din punct de vedere fizic, a caror coeziune este doar mentala."

Odata cu aparitia notiunii de public, ne este dezvaluita si o noua definire a notiunii de opinie publica. Astfel noua definitie data de Tarde cum ca "un grup momentan si mai mult sau mai putin logic de rationamente, care, raspund unor probleme ridicate in momentul de fata, sunt reproduse in numeroase exemplare in persoane din aceiasi tara, aceiasi perioada, aceiasi societate." - "L'opinion et la foule" P.76

Cele trei tipuri de agenzi: Publica, Politica si a mass media

Ideea de agenda publica a aparut la inceputul secolului al XIX-lea sub forma evidentierii unor eveimente in fata altora, astfel a aparut grupul de decizie reprezentat de catre presa si propria s-a agenda. Ideea originala a fost formulata de catre Bernard Cohen in 1963 sub forma: "Presa poate spune oamenilor la ce sa se gandeasca, dar nu poate spune ce sa gandeasca." Aceasta notiune a "imaginilor mentale" o putem gasi si in studiile lui Lippman, ea fiind preluata si dezvoltata de Cohen. Cele trei tipuri de agende reprezinta fiecare cate o realitate a unei societati. Ea nu trebuie sa fie aceiasi pentru toate prin simplul fapt ca asta ar insemna incetinirea evolutiei. Conflictul dintre agenzi duce lucrurile cu un pas mai in fata lasand lucrurile importante sa ia amploare. Este greu ca interesele, respectiv agenda tuturor  grupurilor mentionate sa aiba aceiasi problema pe ordinea de zi. Ar insemna ca exista o problema ce afecteaza pe toate celelalte in mod grav, ca de exemplu o calamitate naturala.

Stabilirea agendei adica identificarea problemelor cu care se confrunta societatea, stabilirea originii acestora, dar si oferirea de solutii pentru rezolvarea lor si activarea cetateanului se poate face prin alcatuirea agendei de jos in sus, fiind situatia in care cetateanul este cel ce identifica problemele cu care societatea se confrunta influentand mass media ce la randu-i va influenta mai departe institutiile politice.

O alta abordare este alcatuirea inversa, adica de sus in jos, politicienii fiind cei ce iau decizii si asteapta efectele lor pentru a alcatui agenda politica ce va fi transmisa mass media care o va aduce la cunostiinta electoratului. Acest tip de comunicare este una in care mass media nu mai reprezinta o institutie automoma ci una care reprezinta interesul clasei politice.

Comunicarea televizuala  se manifesta intr-un numar redus de formate printre care putem enumera: articolul, acheta, reportajul,portretul, jurnalul televizat, discursul, interviul, talk-show-ul, dezbaterea televizata, spotul, filmul de fictiune, documentarul. Acestea in decursul timpului au creat stereotipuri pe care telespectatorul le recunoaste si le interpreteaza ca avand anumite caracteristici inca inaintea vizionarii: "tipizarea acestor forme este atat de puternica incat telespectatorul le abordeaza in conformitate cu un model de asteptare, inainte chiar de a asista la emisiunea respectiva." Astfel, comunicarea politica poate fi inteleasa ca: "discutare a problemelor, mizelor si ideilor cu caracter public."

Dupa rezultatele mai multor studii, agenda mass media reuseste cu greu sa suprapuna pe agenda proprie subiecte de interes general care se regasesc pe agenda publica. Dealtfel si cea politica are aceleasi probleme in a-si contura strategia. In cazul mass media factorii ce determina un anume tip de subiect sunt si de tip economic, datorita faptului ca este mai intai o institutie cu caracter comercial.

Corelarea agendelor linkage: agenda mass-media, publica si agenda politica formeaza impreuna agenda societatii. DEZVOLTA.

Agenda mass media-directia din care se pot extrage cele mai multe efecte mass media

Dearing / Rogers (1996) "Studiul agenda setting  este studiul schimbarii sociale si al stabilitatii sociale."(p.2)

Influentarea agendei mass media de catre politic se face astfel. Pentru a acoperi un subiect nerezolvat, sau ale carei rezolvari doresc a nu iesi la iveala, politicienii lanseaza un alt subiect de importanta mare pentru cetateni ce are rolul de a-l acoperi pe cel dinaintea lui. Pentru aceasta putem verifica contextul in care apare stirea respectiva, cine a lansat contrasubiectul si de ce.

Factori ce influeteaza agenda publica:

A)   Experienta personala

B)    Comunicarea interpersonala

C)    Indicatorii reali ai importantei unui subiect sau eveniment de agenda

Comunicarea interpersonala reprezinta transmiterea de mesaje, gesturi, cuvinte etc. ce se manifesta intre indivizi avand ca scop influentarea la nivel de persoana.  Influenta mass-media nu se poate masura fara influenta factorilor de origine interpersonala.

Influenta opiniei publice asupra intentiilor de vot demonstrata de McPhee, Berelson, Lazarfeld(1954). Cunoasterea opiniei publice de catre alegator asupra potentialului ridicat al unui candidat de a invinge in alegeri ii indeamna pe acestia sa i-a pozitie fata de aceasta prin sustinerea sau impiedicarea sa. Pozitia fiind data si de comunicarea interpersonala si experienta personala a individului ce reprezinta efectul partii invingatoare.

Efectul de masa al partidei invingatoare reprezinta alegerea facuta de unul dintre alegatori in situatia in care acesta are o optiune de vot ce rezulta intr-o alegere ineficienta, cel votat neavand sanse de a castiga cursa. In aceasta situatie, cel in cauza(votantul) recurge la a acorda votul unuia dintre primii doi candidati.(1980)

- "Intentiile de vot sunt corelate cu asteptarea ca un candidat sa castige."

Societatea civila, democratia si cultura politica : Definirea conceptelor

Societatea civila:DA DEF SOC CIVILE.

Felul cum o societate civila poate di constituita intr-o democratie postcomunista:

A)   Renastere - Ernest Gellner

B)    Reconstructie Andrew Arato

C)    Redesteptare (A.Seligman)

Care dintre aceste tipuri de societate civila este caracteristica tarii noastre?

Printr-o simpla asociere cu imnul national se poate deduce ca este vorba despre o desteptare, asta doar in conditiile in care ne referim la perioada monarhiei romanesti si mai exact la domnia lui Carol si Ferdinand. In acea perioada Romania avea dezvoltata o democratie participativa in care statul de drept era un concept in functiune. Pe aceaste idei s-a bazat si Ion Ratiu cand s-a intors in Romania, crezand ca poate destepta constiinta poporului vis-a-vis de trecut. Dar tinand cont de situatia actuala, de revolutia ce a schimbat regimul si de distanta mare in timp fata de perioada monarhiei putem sustine ca conceptul lui Gellner este cel mai potrivit pentru societatea civila din care facem parte. Cele trei concepte despre societatea civila nu pot fi conturate separat unul fara celalalt pentru ca sunt caracteristice in primul rand schimbarii ce s-a produs in Romania, iar daca se tine cont de faptul ca regimul comunist a modelat societatea timp de 50 de ani atunci identitatea nationala a poporului a avut cu siguranta de suferit prin sistemul comunist ce a descris o linie ascendenta in manifestarea autoritatii sale fata de popor. In acesta viziune conceptul cel mai potrivit de aplicat societatii civile ar fi cel al reconstructiei lui Andrew Arato.

Cultura Politica se imparte(Almond si Verba) in 2 parti:

Subiectiva:

Orientare cognitiva

Orientare afectiva

Orientare evaluativa

Obiectiva:

Sistemul politic

Procesul politic

Ordinea politica

DEZVOLTA

Organisme ale societatii civile din domeniul mass media:

CRP, AJR, CJI, AMP