Mass- media moderna in relatie cu sistemul Administratiei publice

Mass- media moderna in relatie cu sistemul Administratiei publice

-

Notiune :

" Mass-media " este un cuvant compus, preluat din limba engleza, prin contopirea unui cuvant latin media ( mijloace) si a unui cuvant englezesc "mass"( cantitate apreciabila, mare).Acest cuvant se traduce literar prin " mijloace de masa " si liber prin " mijloace de comunicare in masa " . Notiunea desemneaza ansamblul modalitatilor prin care se realizeaza difuzarea informatiei catre publicul larg.

Mass-media se refera la toate modalitatile de comunicare ce ajung la un numar foarte mare de persoane.

Comunicarea de masa - este orice forma de comunicare in care mesajele , avand un character public, se adreseaza unei largi audiente , intr-un mod direct si unilateral utilizandu-se o tehnologie de difuzare ( media) .

Clasificarea mijloacele de comunicare in masa:

Mijloacele de comunicare in masa pot fi clasificate pornind de la criterii diferite, dintre care mentionam:

v    Modul de vehiculare a informatiei, in functie de care exista

v    mijloace scrise ( ziarele, revistele );

v    mijloace audio-vizuale ( radioul, televiziunea ).

v    Gradul de noutate si de complexitate, in functie de care eista

v    mijloace traditionale ( ziarele, radioul );

v    mijloace moderne ( televiziunea, internetul, complexele multimedia ).

v    Periodicitatea aparitiei ( in cazul presei scrise ):

v    zilnica ( ziare ) ;

v    saptamanala ;

v    lunara ( reviste )

Functiile mijloacelor de comunicare in masa :

Mijloacele de informare in masa au un rol important in societate, concretizat prin urmatoarele functii:

Functia de transmitere a informatiei

Mijloacele de informare in masa permit ca informatia sa ajunga foarte rapid la multi oameni. Ele raspund astfel dreptului fiecarei persoane de a fi informata. In prezent, se manifesta un proces de universalizare a informatiei ( informatii adesea identice se transmit zilnic in toata lumea ). Unele posturi de radio si de televiziune pot fi receptionate din multe zone ale globului, ceea ce face posibila o informare relativ unitara a populatiei lumii. Mijloacele de comunicare in masa actuale transmit stiri despre evenimente ce se produc aproape concomitent cu relatarea lor, fapt care contribuie la dinamizarea vietii sociale si la sentimentul de apartenenta planetara.

Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice

Uneori, informatia se transmite in mod voit astfel incat sa se formeze o anumita parere generala. In asemenea situatii, in care opinia publica a fost influentata de anumite interese, se apreciaza ca a avut loc o actiune de manipulare. Acest tip de influenta se exercita astfel incat persoanele manipulate sa aiba impresia ca actioneaza conform unor idei si interese proprii, nu venite din exterior.

Manipularea se realizeaza in prezent in forme diverse si cu mijloace de mare finete. De multe ori, se face uz de tainuirea unor informatii sau de prezentarea deformata a lor. Ceea ce se urmareste in general este crearea unei imagini pozitive, intr-un anumit context, despre o persoana, un partid politic, o institutie sau o idee, insinuandu-se ca orice altceva este " rau ".

Functia cultural educative

Atat continutul informatiilor, cat si felul in care se realizeaz transmiterea lor contribuie la educarea publicului. In cazul unei emisiuni radio, de exemplu, modul de stabilire a titlului unei stiri, tonul folosit de spicher, contextul in care este incadrata informatia au influenta asupra receptorului. In prezent, functia educativa se realizeaza explicit mai ales prin:

actiuni de popularizare a stiintei ( emisiunea Teleenciclopedia, Animal Planet, Discovery, National Geographic );

programe de educatie la distanta, prin care cursantii sunt pregatiti pentru examene.

Functia de relaxare si de divertisment

Aceasta functie a mijloacelor de comunicare in masa s-a accentuat mult in perioada postbelica. Amuzamentul, distractia, jocurile interactive au capatat o pondere deosebit de importanta in grilele programelor de televiziune sau in sumarele publicatiilor de mare tiraj.

Toate mijloacele de informare in masa functioneaza potrivit normelor unui cod etic al utilizarii informatiei. Acest cod este bazat pe adevar, respect pentru persoana, corectitudine. Orice incalcare a valorilor presupuse de acest cod trebuie condamnata. Opinia publica trebuie informata ori de cate ori se identifica actiuni de manipulare a ei. Astfel, cetatenii sunt educati in vederea interpretarii corecte a mesajelor receptionate si pot fi dejucate planurile individuale ale detinatorilor puterii de a influenta si de a monopoliza prin mijoacele de informare in masa credintele si opiniiile unor persoane sau grupuri.

Functia publicitara

NOI SISTEME MASS-MEDIA :

Informatica s-a nascut din necesitatea oamenilor de a efectua foarte repede calcule matematice din ce in ce mai complexe. Astazi, ea permite si efectuarea altor operatii din toate domeniile cercetarii, ale creatiei, divertismentului si chiar ale activitatilor casnice.

In deceniile care au urmat inventarii televiziunii, am fost martorii aparitei unui numar impresionant de tehnologii de comunicare ce au stimulat imaginatia celor care au incercat sa le foloseasca pentru a crea noi sisteme mass-media .Se stie ca doar o parte dintre multele proiecte referitoare la noile sisteme mass-media vor deveni mijloacele noastre de comunicare de masa, in viitorul nu prea indepartat.

Unele dintre acestea cum ar fi televiziunea prin cablu si cea prin satelit , se afla deja in plina dezvoltare si sunt semnificative pentru viitor , fiindca pot fi adaptate pentru a servi unor noi moduri de utilizare in cadrul noilor sisteme mass-media. Exempu in acest sens este canalul de televiziune cu plata HBO ( Home Box Office - Casa de bilete la domiciliu ).Satelitii au devenit fundamentali pentru practic oice industrie de comunicare de masa , inclusive ziarele, telefonul si mijloacele electronice de comunicare.Atat telegraful cat si satelitul au invins limitarile distantei , permitand astfel un acces mai usor la colectarea si raspandirea informatiilor. Exempu reporterii pot acum sa-si faca relatarile o data cu imaginile televizate , direct de la locul evenimentului.Acestea pot fi transmise prin satelit din orice punct de pe glob si trimise instantaneu unor dispozitive centrale .

Alte noi sisteme mass -media televiziunea interactiva si videotex-ul , reprezinta un tip revolutionar de tehnologii de comunicare .

Televiziunea interactiva - ofera telespectatorului cel putin posibilitatea da a-si construi singur propiul program TV prin selectarea interactive a emisiunilor preferate dintr-un set de variante posibile.

Videotex-ul reprezinta un grup de servicii care pune la dispozitia utilizatorilor informatii pe calculator. Aceste informatii sunt prezentate pe monitoare sau pe ecrane TV la domiciliu. Doua exemple cunoscute de videotex sunt: teletext-ul si viewdata.

Teleconferinte : Reprezinta un grup de servicii care permit tinerea reuniunilor fara a mai fi necesara deplasarea participantilor, ci doar prezenta lor in fata unui telefon sau intr-un studio.

Tipuri de teleconferinte:

a) audioconferinta - permite comunicarea intr-o sedinta prin intermediul sistemului telefonic;

b)  videoconferinta

Fiecare dintre calculatoarele participantilor preia imaginea si sunetul prin intermediul unei camere de luat vederi si a unui microfon. Odata prelucrate, aceste semnale sunt compactate pe baza unor algoritmi complecsi si apoi trimise pe liniile telefonice catre ceilalti participanti la videoconferinta, unde are loc procesul de decodificare si de afisare pe ecran.

Punctul slab al unui astfel de sistem este suportul utilizat pentru transferul datelor intre calculatoare, si anume linia telefonica. De viteza acesteia depinde calitatea pe care o vor avea imaginile si sunetul.

In cele din urma s-a apelat la serviciile liniilor telefonice digitale (Integrated Services Digital Network - ISDN), intrucat permit viteze de transmisie de patru ori mai mari decat liniile obisnuite si elimina parazitii si sunetul de fond.

c)  teleconferinta pe computer. Permite comunicarea prin intermediul postei electronice, chiar daca nu toti participantii utilizeaza calculatoarele in acelasi timp. Participantii pot trimite mesaje altor participanti in orice moment si pot receptiona orice parte din dezbaterile sedintei.

Calculatorul Personal sau Microcalculatorul

Inventarea microprocesorului a condus, in anii 1970, la dezvoltarea calculatoarelor de dimensiuni mici pentru uz personal. Acestea erau folosite la inceput doar de tehnicieni si informaticieni. In 1976, doi tineri americani, Steve Jobs si Stephen Wozniak, creeaza calculatoare accesibile si nespecialistilor si infiinteaza societatea Apple. In 1981, societatea IBM, principalul constructor de calculatoare, creeaza calculatorul personal (PC, personal computer), primul microcalculator fabricat in serie, pe care insa utilizatorii incepatori il considera foarte complicat. De asemenea, societatea Apple pune in vanzare in 1984 micul calculator Macintosh conceput pentru cei care nu stiu informatica. Pe ecran pictogramele ilustreaza diferite functii ale calculatorului: este suficient sa dam clic pe ele cu mouse-ul pentru a le activa.

Cercetarile din domeniul tehnologiei au dus la miniaturizarea componentelor electronice si au creat astfel calculatoare din ce in ce mai mici si, prin urmare, mai usor de transportat. Calculatoarele portabile pot fi dotate cu o unitate CD-Rom, un modem si un telefon mobil. Astfel putem telefona usor, putem trimite si primi faxuri sau putem intra in reteaua Internet, oriunde ne-am afla.

Exemplu : Un PDA (Personal Digital Assistant sau asistent personal digital) reprezinta o adevarata centrala de comunicare fara fir. Ea combina functiile unei agende electronice, ale unui repertoar telefonic, ale procesorului de texte, ale Minitelului, ale faxului si ale postei electronice. Toate datele inregistrate pe PD pot fi transferate pe un calculator. Probabil ca in curand vor fi puse in vanzare si alte aparate mobile.

Internetul

Cand calculatoarele sunt conectate intre ele spunem ca se afla in retea. Acest lucru permite efectuarea unui schimb rapid de servicii, informatii, indiferent de distanta .

Prima retea , ARPANET a aprut la sfarsitul anilor 1960 , ca urmare a cercetarilor din armata Americana .Armata dorea sa isi construiasca o retea de telecomunicatii care sa functioneze chiar si in caz de razboi .

.Dar pentru conectarea tuturor retelelor intre ele , a fost nevoie de inventarea "limbajului "comun . Astfel a devenit posibila realizarea unei retele mondiale de calculatoare , INTERNETUL .

Internetul ofera numeroase servicii:

posta electronica, sau e-mail, cu ajutorul careia se transmite rapid un mesaj catre un alt abonat la Internet, oriunde in lume;

participarea la forumuri organizate pe un site, unde puteti discuta pe o anumita tema cu internauti din intreaga lume;

videoconferintele;

O alta modalitate de utilizare a internetului o reprezinta dialogul efectiv realizat cu ajutorul chat-ului.

World Wide Web

World Wide Web, prescurtat Web, este o "subretea" in interiorul Internetului care inlesneste cautarea informatilor: intre documentele aflate pe cate un site Web sunt stabilite legaturi de hipertext si hipermedia. Cand utilizatorul da clic pe un cuvant subliniat sau pe anumite imagini, el este conectat cu documente (texte, imagini statice sau in miscare, sunete) situate pe cate un alt site Web. Aceasta operatie se numeste "navigarea" pe Web.

Institutiile administratiei publice de la toate nivelurile cauta cai de imbunatatire a modului in care comunica, interactioneaza si raspund nevoilor comunitatilor pe care le deservesc.

Internetul a creat un spatiu ideal in care administratiile publice pot interactiona cu cetatenii pentru:

a imbunatati accesul la servicii

a imbunatati informatiile despre servicii

a imbunatati eficienta institutiilor si departamentelor administratiei publice

a promova o cooperare reala cu cetatenii

Administratiile publice au nevoie de mai mult decat simpla transmitere a informatiilor intr-un singur sens, respectiv de la ele catre cetateni. Probabil cel mai important potential al Internetului pentru administratia publica este reprezentat de posibilitatea de a unifica functiile, responsabilitatile si serviciile administrative separate intr-o destinatie unica pentru solutionarea tuturor problemelor intre administratia publica si cetateni.

Departamentele mari, centralizate ale administratiei publice se confrunta cu o serie de probleme:

Sisteme depasite si inflexibile;

Procese costisitoare, necesitand o mare cantitate de munca si multi angajati;

Un mod de conducere bazat pe comanda si control;

Proiecte pe termen lung care beneficiaza de resurse restranse, derulate de personal necalificat si care nu sunt finalizate la timp si sunt adesea depasite in momentul in care ar trebui sa dea rezultate.

De asemenea, sistemele informatice invechite:

Nu pot oferi informatii in conditii de conectare la retea

Nu pot suporta servicii complete destinate clientilor

Nu pot sustine adoptarea de decizii comune in cadrul departamentelor si intre acestea

Nu pot sustine implementarea unitara a politicilor pentru atingerea obiectivelor politice; si

Nu pot raspunde suficient de rapid la cererile de schimbari transmise pe cai politice.

Avantaje:

Cresterea nivelului de participare a cetatenilor la serviciile publice finantate din impozite.

Gradul sporit de autoservire duce la o mai mare multumire a clientilor o data cu reducerea costurilor de exploatare. Personalul poate oferi servicii mai bune in cazurile complexe.

Consecventa datelor reduce substantial cheltuielile indirecte legate de rezolvarea problemelor si existenta de personal aditional, ducand la economisirea de fonduri, mai ales in sectoarele care se ocupa de prelucrarea cererilor din domeniul protectiei sociale, impozitarii, imigratiei si admiterii in invatamant.

Moralul mai ridicat al angajatilor duce la reducerea costurilor de mentinere, recrutare si instruire.

Cadrul juridic intern de reglementare a Relatiilor Publice

Articolul 30 din Constitutia Romaniei, Libertatea de exprimare, prevede urmatoarele:

( 1 ) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagine, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

( 2 ) Cenzura de orice fel este interzisa.

( 3 ) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.

( 4 ) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

( 5 ) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

( 6 ) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

( 7 ) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

( 8 ) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Articolul 31 din Constitutia Romaniei, Dreptul la informatie, prevede urmatoarele:

( 1 ) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.

( 2 ) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

( 3 ) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala.

( 4 ) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

( 5 ) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.

Imperativul legalitatii in actiunea specialisti1or in Relatii Publice isi afla radacinile, inainte de orice, in temeiul constitutional al intregului organism social.

Astfel, noua Constitutie a Romaniei, adoptata in 8 decembrie 1991, prin referendum, prevede in art.31 'dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit'

Simultan, sunt stabilite obligatii pentru 'autoritatile publice' care "potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal" (art.31, alin.2), cat si pentru mijloacele de informare in masa, publice si private, care 'sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice' (art.31, alin.3)[1].

Dupa cum se observa, dreptul la informatie se constituie ca o necesitate umana si presupune 'libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita ori artistica sau prin orice alt mijloc la alegerea sa"[2].

In optica legii fundamentale a statului roman - ca instrument de protectie politica fundamental -, dreptul la informatie este strans asociat cu "libertatea de exprimare".

In acest sens, art.30 alin. 1 prevede: 'libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, fie prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile'.

In mod natural si pe deplin legitim sunt interzise in art.30, alin.7 prin Constitutie 'defaimareatarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violenta publica precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri'. Totodata, in art.30, alin.8 se prevede ca 'raspunderea civila pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului'.

Cea de-a treia dintre libertati este expresia primelor doua 'libertatea de comunicare' care nu este exprimata separat in Constitutie, in mod explicit, ci rezulta din prevederile mentionate in art.30, pct.3 si 31 pct.5 - 'libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii' si 'serviciile publice () trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena'. Legiuitorul a gasit necesar sa adauge si alte mentiuni in sensul celor aratate mai sus: 'cenzura de orice fel este interzisa' (art.30, pct.2); 'nici o publicatie nu poate fi suprimata '(art.30, pct.4).

Un element esential al exprimarii practice a drepturilor si libertatilor garantate constitutional il reprezinta buna-credinta. 'Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii - se arata in art.54 din Constitutie - trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti'.

LEGEA Nr. 554 din 2 Decembrie 2004 Contenciosului administrativ

Privind statutul functionarilor publici:

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.