Factorii Cognitivi si Culturali - Neintelegerile firesti

Principiile Modificarii Lingvistice

William Labov

Factorii Cognitivi si Culturali

Neintelegerile firesti

Studiul limbajului in viata de zi cu zi nu poate evolua fara sa iintalneasca un numar mare de insuficiente, dificultati in transmiterea ideilor si in intelegerea lor, care ne duc la convingerea generala ca limbajul nu functioneaza la fel de bine precum am vrea noi. Acest capitol urmareste intrebarea daca modificarile lingvistice in desfasurarea lor contribuie la intelegerile eronate. Fiecare dintre aceste comunitati lingvistice   au studiat in anii 1960 si 70 - statele New York, Philadelphia, Norwich, Panama City, Detroit, Chicago- au indicat modificari energioce ale sunetului documentate in LYS 1972 si in volumele unu si doi ale acestei lucrari. Dar asta nu inseamna ca modificarile produse in comuniate, reflectate intr-o serie de varitii ale valorilor in timpul apparent, vor deruta membrii acelei comunitati. Asemenea scimbare poate fi considerata ca fiind echivalenta cu anexarea unei noi dimensiuni - varsta- variatiilor majore ale limbajului comuntatii: clasa sociala, sex si stil.

Vorbitorii nu sunt derutati de aceasta variatie. Daca ei cunosc o valoare intr-o anume dimensiune a matricii -sa spunem stilul- pot indetifica aproximativ clasa sociala din care face parte vorbitorul dupa valorile varietatilor. Daca schimbarea este in desfasurare, acestia isi pot adapta modul de gandire luand varsta vorbitorului in considerare. Aceasi logca se poate aplica la indentificarea categoriei fonetice ale unei modificari ale sunetului in desfasurarea lui.

Un studiu recent indica faptul ca membrii unei comunitati, inmagazineaza simboluri cu informatii legate de virsta, sex, clasa sociala si identitate personala ale vorbitorilor care le-au rostit. Astfel Hay, Warren si Drager, au demonstrat in 2006 ca ascultatorii au fost influentati de asemenea informatii, pentru a raspunde categoric la fuyiunea neantrerupta dintre fear (frica) vs fair (targ) /ihr/ si /ehr/ in engleya Noii Zeelande . Hotararile lor in a determina daca un symbol ca o vacala "mid-front ingliding"

facea parte din categoria /ihr/ sau /ehr/ au fost inflentati de virsta si satutul social al persoanei care ar fi trebuit sa-l rosteasca. Aceste constatari s-au interpretat ca suport pentru un model theoretic care sustine ca amintirile episodice sunt conservate ca fundament al perceptiei si producerii limbajului (Pierre-Humbert 200 2006). Intr-adevar, teoria modelului ar putea explica de ce "insuficientele in comunicare" nu au fost remarcate ca fiind rezultatele scimbarilor in desfasurare (Weinreich, Labov and Herzog 1968).

O gama larga de evenimente care ar putea produce o neintelegere a fost observata in ultimele studii sociolingvistice. Deseori gasim schimbari radicale in realizarea fonetica a unui fonem dat, unde formele mai noi se suprapun cu pozitiile a una, doua sau trei foneme invecinate a acelorasi vorbitori. Astfel pentru vorbitorii tineri ai New York'ului /æh/ in bad (rau) suprapune distributia lui /eh/ in bared (gol) si /ih/ in beard )barba (Labov 1966).

In lantul schimbarilor prezentate in 1,5 sunt expuse multe astfel de schimbari radicale. In Chicago si in alte orase din partea centrala a Americii de Nord "fronting" a lui /o/ sustine o pozitie aproape de cea a lui "low front" /æ/ , printre cei mai in varsta vorbitori, si parea identic cu pronuntarea normala a lui /æ/, in partea centrala a Americii. In Birmingham si alte orase a partii centrale a Americii de Sud, valori avansate a lui /ay/, a coborat la o pozitie echivalenta cu /ay/-ul diftongal pronuntat in cadrul unei zone diferite. Si mai multe provocari presante la adresa eficientei comunicarii este de fapt expansiunea rapida a imbinarilor ce au avut loc de-a lungul Americii de Nord: imbinarea lui "low-back" /o/ si /oh/, restrangerea lui /w/ si /wh/ si tendinta crescanda de a imbina vocalele inainte de /l/.

Cu privire la aceste evolutii sunt ridicate doua intrebari: (1) isi inteleg vorbitorii avansati si conservatori vorbirea in cadrul comunitatii?, si inteleg membrii altor comunitati aceste frme local cand intra in contact cu ele?

Colectionarea neatelegerilor firesti

Un raspuns des intalnit la aceste intrebari este afirmatia ca contextul va rezolva orice ambiguitate produsa de asemenea distributii suprapuse. (Eliasson 1997). Un alt raspuns ar fi masurarea sarcinii functionale a unei opozitii si consecintele pierderii ei prin luarea in considerare a unui numar minim de perechi (Martinet 1955), o masura pe care (King 1969), printr-o prima aproximare o gaseste a fi neadecvata. Decat sa dezbata pe tema efectului prdus de schimbarile complete, ar fi mai profitabil sa se analizeze cum fac fata oamenii schimbarilor in desfasurare, principala preocupare a acestor volume.

Un prim pas spre o evaluare empirica a consecintelor cognitive a shimbarii in desfasurare a sunetului, Proiectul despreComunicarea Transdialectala (the Project on Cross Dialectal Communication)- ( de aici CDC) au intreprins colectia de neitelegeri care au loc in viata de zi cu zi. Lingvistii si studentii lingvisti au fost rugati sa noteze orice neintelegeri observate pe niste formulare prezentat in Figura 1

Figura 1. formular standard pentru inregistrarea neintelegerilor naturale

Exemplele urmatoare vor ilustra moduri diferite de corectare, folosind conventii prezente de-a lungul capitolului. O coloana introduce un discurs, si sageata dubla => o interpretare in mintea observatorului (sau daca receptorul nu este cel care observa, relatarea receptorului a ceea ce acestia gandeau). Cu exceptia cazului in care observatorul este al doi-lea emitator. Originea geografica a fiecariu participant este data, chiar daca este relevanta sau nu pentru neintelegere.

2. Moduri de corectare

A Inainte de terminarea discursului.

Observatorii si receptorii deseori corecteaza prima lor neintelegere inainte ca propozitia sa fie terminata, in mai putin de o secunda.

Dana M. [NYC]: . . in the Sunday Inquirer. (in ziarul Sunday Inquirer)

Ruth H. [CT] => and this Sunday in choir (si in aceasta duminica in cor) [was wondering what choir Dana belongs to] (se intreba din ce cor face parte Dana)

John S. [So. IL]: . . accountable to the data. . .( pentru data de )

Debbie S. [Phila] =>. . . a cannibal to the data. .( un cannibal al datei )

WL: You oughta see Frank's crow when you rub his head. (ar trebui sa vezi capul ciorii lui Frank cand il mangaie)

Gillian S. => [problem with whose head gets rubbed.] (problema cu intelegerea al cui cap este mangaiat)

Claudia M. [OR]: Is Dwight Bolinger a Canadian? (Este Dwight Bolinger Canadian?)

Ruth H. [CT] => Is Dwight Bolinger a comedian? (Este Dwight Bolinger comedian?)

B. Dupa raspunsul emitatorului la intrebare

Cea mai des intalnita sitautie este cea in care discursul este perceput ca fiind in mod pragmatic ciudat sau de neanteles, si unele forme de intrebari duc la corectarea lor in cateva secunde.

Pat D. [Philadelphia]: I hated dissecting (frogs and worms) in science so the second time my class dissected I dissected an apple instead, and the time after that I dissected a carrot. ( imi displacea sa disec broaste sau viermi la ora de Stiinte, asa ca in a doua ora cand colegii au disecat, eu am disecat un mar iar urmatoarea data am disecat un morcov)

Lois K. [=> I dissected a parrot (=> am disecat un papagal)]: You dissected a what? (ai disecat un ce?!)

(6) Susan Mann [CA]: Can I pour us both juice? (pot sa pun suc pentru amandoi?)

Ruth H. [CT]: What's a spoke juice? (ce este "spoke juice"?)

(7) Alice G. [Phila] [to WL]: That's a great shirt! (acela este un tricou grozav!)

Gillian S.: What do you mean, 'grapefruit'? (ce vrei sa spui, "strugure"?)

C. Prin forma de deducere a dsiscursurilor ulterioare

Aproape la fel de intalnita este situatia in care nicio anomalie pragmatica nu este simtita in prima instanta, dar greseala este descoperita in cursul urmatoarei conversatii. Aceasta ar putea dura de la zece secunde pana la cateva minute.

(8) Dana M. [NYC]: What are you giving up for Lent? (La ce vrei sa renunti in Postul Mare?)

Caroline H. [UK] => What are you giving out for Lent? (Ce ai scoate din Postul Mare?)

Caroline [annoyed (enervata)] : 'Pancakes.' (Clatitele)

Dana: You're giving up PANCAKES? (Renunti la clatite?)

D. Dupa evenimentele accidentale ce au urmat

Baza de date ne arata un numar mai mic de iteme unde neintelegerile nu au fost descoperite in timpul conversatiei deloc, dar numai din greseala intr-un moment dat

(9) Dr. Binz [East Coast]: What are all complexities in life due to? Sets. (datorita cui avem complexitati in viata?)(datorita imprejurarilor)

Amy K. [Madison, WI] => Sex. [This made no sense, so I asked a person near by]. (acest raspuns nu avea niciun sens, asa ca am intrebat o alta persoana din apropiere)

(10) Loudspeaker at O'Hare airport: Milwaukee passenger report to the Eastern Airlines counter. (la difuzor in aeroportul O'Hhare)- (pasagerii catre Milwaukee sa se prezinte la ghiseul Eastern Airlines)

Franz S. [Chicago] => [Wonders what was lucky about this passenger. Some time later, the announcement was repeated, and he understood it.] (se intreba de ce era acel pasager asa de norocos. Candva mai tarziu, anuntul a fost repetat, astfel intelegand)

(11) Urmatorul incident a refacut dupa un articol dintr-un articol din ziarul Philadelphia Inquirer din 18 ianuarie , 1989:

Managerul unei benzinarii: It looks like a bomb on my bathroom floor. ( se pare ca este o bomba pe podeaua din toaleta)

Robin Corder, dispatcher: I'm going to get somebody [that somebody included the fire department] (Ma duc sa chem pe cineva) - (se referee la Pompieri)

Manager: The fire department? (Pompierii?)

RC: Well yes, that's standard procedure on a bomb call. (Pai da, este procedura standard in cazul in care exista o bomba in cladire )

Manager: Oh no, ma'am, I wouldn't be anywhere near a bomb. I said I have a bum on the bathroom floor. (Nu doamna, nu ma refeream nicidecum la o bomba. Am spus ca am un vagabond pe podeaua din baie)

[8 firefighters, 3 sheriff's deputies & the York Co. emergency preparedness director showed up at the gas station to escort the homeless transient out.] (Opt pompieri, trei delegati ai serifului si directorul pentru cazuri de urgenta de la Compania York au aparut la bezinarie pentru a-l escorta pe vagabond afara)

E. Nu au inteles deloc

Intr-un numar mult mai mic de situatii, neantelegerea nu a fost inteleasa de participanti, dar observata de o a treia persoana, care nu le-a atras atentia asupra ei.

(12) John Baugh reported to Louise Feagin that a non-Texan told a Texan the name of her son was 'Ian'. The Texan couldn't understand why anybody would name a child something so strange as the preposition IN. (John Baugh i-a raportat Louisei Feagin ca un cetatean care nu era din Texas i-a spus unui cetatean din Texas, ca numele fiului ei era "Ian". Texanul era nedumerit, cum poate cineva sa puna un nume atat de ciudat cum ar fi "IN" fiului lui)

Acest incident a fost observat in casa familiei D. din sudul Philadelphiei.

(13) Rosemarie D.: All right, come to dinner! [carrying out the food on a tray] (Bine, veniti la cina!)(aducind mincarea pe un platou)

WL: You run a tight ship. (conduci o mica corabie)

Tom D. [her husband]: She makes us slave.(ne obliga sa robim)

Rosemarie: Why would I want you to leave?(de ce as vrea sa plecati?)

Tom: One day, we'll explain it all to Rosemarie. (intr-o zi iti vom explica Rosemarie)

Aceasta neintelegere prezentata in exemplul treisprezece este rezultatul unei continue schimbari in Philadelphia, ridicarea lui "checked" /ey/ la o pozitie mai inalta, suprapunandu-se cu /iy/ (PLC 2: Chs 4, 5). Vocala din slave se apropie grupului de vocale din leave, si /s/'ul care diferentiaza cele doua cuvinte, este neutrlizat de ontextul fonetic.

O remarca amuzanta a fost interpretata ca fiind o insulta. Neplacerea produsa de aceasta neintelegere, fierbea in interior de ceva timp, niciuna dintre grupuri neobservand ca a avut loc o neintelegere.

2.3. Cat de des sunt intalnite neintelegerile?

Deoarece una dintre principalele preocupari ale acestui studiu este de a determina cat de mult sunt de fapt neintelegerile cauzate de schimbarea in progress, distributia acestor cinci tipuri fiind relevanta pentru angajamentul nostru. (Tabelul 2.1)

Table 2.1.Cum sunt identificate neintelegerile.

In timpul discursului  107

Printr-o intrebare pusa imediat dupa discurs 370

Prin deductie, dupa discurs  199

Prin constatarea lor din evenimentele ce au urmat 72

Niciodata 15

Este clar ca cele mai putin grave perturbari in cmunicare si intelegere sunt primele doua tipuri, iar consecintele devin mai grave o data cu cresterea intarzierii. Un moment de reflectie arata cat de dificil este sa estimezi gradul de neantelegere in viata de zi cu zi, cu cat exista mai multe dovezi, cu atat mai probabil ca ele vor fi observate si corectate. Cum putem noi estima frecventa situatiei de tip C,D si E? Situatia este mai apasatoare in cazul situatiei de tip E. Nu exista nicio modalitate de a estima cat de des doua personae se inteleg gresit, si merg mai departe cu prorpiul lor punct de vedere in legatura cu ceea ce a fost spus si inteles. Tom nu si-a dat seama ca Rosemarie l-a inteles gresit, si nu s-a oboist sa explice gluma, care nici nu merita atentie.

Cele 869 de observatii au fost stranse in peste paisprezece ani, care este cu putin mai mult de un pe saptamana. Aceasta nu pare a fi o rata foarte mare a neantelegerilor, dar se pare ca este necesar un grad ridicat de cncentrare pentru a inregistra neantelegerile de zi cu zi. Daca ii cerem cuiva a-si aminteasca daca in decursul saptamanii anterioare a avut o asemeanea experienta, raspunsul este de obicei nu. Principalul effort de a concentra aceste observatii a fost exercitat in 1986-1988, precum este prezentat in Figura 2.1. Inarmati cu fromulare pentru a inregistra erorile si memento-uri constante ale problemei, un observator revine regulat in fiecare saptamana cu doua, trei sau patru cazuri. Unul dintre observatorii nostri obisnuiti, Ruth Herold, a inregistrat 60 de cazuri in aceasta perioada. Exista desigur si pericolul ca aceste ultime observatii sa concentrze neantelegeri motivate dialectal, in asa fel incat rata in timpul perioadei principale ale colectarii, 1986-1988, este cel mai bun indicator: 27% din aceste 544 de observatii au fost motivate dialectal, si aceasta pare a fi o estimare rezonabila a frecventei neantelegerilor, ca fiind rezultate ale modificarii lingvistice.

Figura 2.1. Distributia observatiilor de-a lungul timpului a neantelegerilor firesti

2.4. Care este rolul schimbarii fonetice in privinta neantelegerilor

Inregistrarile noastre arata de regula ca putin mai mult de un sfert din neintelegerile firesti pot fi atribuite diferentelor de dialect: 235 din 869, sau 27.6%. Aceasta rata nu a variat de-a lungul anilor in care observatiile au fost facute. Unele dintre acestea sunt datorita diferentelor dialectale, cum ar fiprezenta "flapping-ului" in dialectele americane si absenta lor in engleza britanica, dar marea lor majoritate au loc datorita schimbarilor fonetice in progress. Proportia neintelegerilor dialectale, au fost cel mai probabil influentate de interesul observatorului in schimbarile fonetice, desi orice efort a fost facut pentru a se evita aceste tendinte. Principalii observatori au fost lingvisti bine pregatiti din punct de vedere fonetic. Dupa cum este prezentat in tabelul 2.2.

Majoritatea observatorilor au fluctuat in general in jurul mediei de 27% a erorilor motivate dialectal, cu exceptia lui Boberg si Miller, a caror contributii sunt cele mai mici ca numar . Zona in care au fost facute constatarile sunt desigur relevante.Marea lor majoritate au fost facute in Philadelphia, dar cercetatorii s.au deplasat de asemenea si pe scara larga in afara zonei. Un collaborator strategic a fost Robin Sabino, care s.a treansferat la Universitatea Auburn din Alabama la scurt timp dupa ce proiectul a inceput, iar baza de date are beneficiaza de pe urma multor cercetari asupra contactelor trans-dialectale, cu vorbitorii din arealele lingvistice din sud. O alta sursa majora de contacte trans-dialectale a fost intre dialectul Canadian din Sankoff si cel din nordul New Jersey-ului, dialectal lui Labov, cu modificari geografice considerabile pentru zona Montrealului. Cel mai slab reprezentat printre marile schimbari fonetice din America de Nord a fost cel al arealului lingvistic din orasele nordice, dar dupa cum vom vedea, inca exista dovezi considerabile ale neintelegerilor din acea sursa.

Table 2.2. Colaboratori majori la colectia de neintelegeri firesti:

Fiecare din aceste neintelegeri au fost clasificate dupa efectele relative ale lexicului, fonologiei, sintaxei, si pragmaticii, de asemenea si diferentele dialectale: daca acest aspect al discursului a contribuit la neintelegere, inhiband-o, sau a fost neutra din acest aspect. Figura 2.2 prezinta distributia acestor clasificari. Cum am precizat mai sus , aproximativ 30% din cazuri au fost sustinute de diferentele dialectale. Dar, in general fonologia a fost principalul collaborator la neintelegeri, si cel mai des, neconcordanta cu situatia pragmatica, a fost factorul care le-a atras receptorilor atentia si a dus la inregistrarea lor.

Figura 2.2. factori care contribuie la, sau inhiba neantelegerile. Mecanism implicat, care se procupa de ce parti ale unui discurs au fost intelese gresit.

A. Variatii in analiza sintctica a succesiunii omonimelor.

(14) Philadelphia newscaster: leaving a third passenger too dazed to escape. (sterile din Philadelphia: lasand al trei-lea pasager prea stupefiat sa scape )

Ruth H.[CT]: . . . leaving a third passenger two days to escape. ( . lasand al trei-lea pasager doua zile sa scape)

(15) Tom V. [CAL]: [writing down items to buy (scriindu-ti o lista pentru cumparaturi)] Two c's in broccoli? (doi "c" in broccoli?)

Ruth H.[CT]: What's two-season broccoli? (ce este broccoli-ul de doua sezoane)

(16) Judy S. [Phila]: We'll go down to Knights St. (vom merge pe strada Knights)

Mark K. [NNJ] => We'll go down tonight's street. (mergem pe strada din aceasta noapte?)

(17) Robin S. [LIC]: They have toucans there. (acolo au toucani*)

Lisa B [LIC] => two cans there. (doua cutii acolo)

B. Pierderea sau inserarea unui segment.

(18) Charlotte T. [VA]: I was at Books & Company (a fost la Books & Company )

Robin S. [LIC]: => at Brooks & Co. [she knows Charlotte sells books](la Brooks & Co)(ea stie ca Charlotte vinde carti)

(19) WL [NNJ]: especially if you travel in twos. (mai ales daca calatoresti in de cate doi)

Katie S. [WI] => especially if you travel in tubes. (mai ales daca calatoresti in tuburi)

C. Identificarea gresita a unui singur segment. (exemplele 5 si 6)

D.    Identificarea gresita a doua segmente.

(20) Bambi S. [NYC]: What tapes are in the car? (ce casete sunt in masina?)

WL [NNJ] => What keeps her in the car? (ce o retine in masina?)

E. Greseli la nivelul cuvantului. (exemplele 4 si 9)

F. Reanalizarea succesiunii cuvintelor cu ajustari fonologice. (exemplele 1,7,8)

In scriere, aceste greseli de interpretare produc efecte din cele mai amuzante. Dar analiza mai amanuntita al foneticii implicate ne arata ca deseori ele sunt produse de greseli fonetice aproape neansemnate. Astfel in (1) avem:

(1') Inquirer [IŋkwaIr ]

in choir [IŋkwaIr]

(2') accountable [əkaonəbl]

a cannibal [əkanəbl]

(7') us both juice [əsboθd Ius]

a spoke juice [əsbokd Ius]

Astfel neintelegerea din (1) a implicat o simpla pierdere a lui shwa; in (2) pierderea semivocalei in /aw/, o circumstanta des intalnita in cuvintele polisilabice.; in (7) intelegerea gresita a lui [ ] interdental, ca [k] velar.

Unele dintre aceste mecanisme implica procesul de condesare morfofonemica in vorbirea rapida, care sunt des intalnite in principalele dialecte studiate aici. Altele implica reanalizarea sintactica care nu fac parte din variatia dialectala. Prin urmare putem sa ne astepam la mari diferente in impartirea acestor mecanisme ale neantelegerilor cand clasificam cazurile dialectal-motivate impotriva altora, ca in Tabelul 2.2 si Figura 2.3.

Tabelul 2.2. Procent de distributie al concentrarii neantelegerilor pentru erorile dialectal-motivate si altele.

Figure 2.3. Procent de distributie al concentrarii neantelegerilor pentru erorile dialectal-motivate si altele.

Se pare ca apar diferente opuse in mecanismele implicate in neantelegerile dialectal-motivate si altele. Cazrile dialectal-motivate sunt masiv concentrate cazurile cu un singur segment, in timp ce cazurile care implica reanalizarea si reconstructia de-a lungul limitelor cuvantului sunt aproape independente de motivarea dialectala.

Rezulta ca cele mai multe neantelegeri dialectal-motivate vor fi influentate fonologic, si ca numarul mai mic al cazurilor sunt motivate sintactic vor fi concentrate alaturi de cele care nu au o origine specifica a dialectului (24 din 26 de cazuri, chi-square = 6.00, p = .01). Nu exista o diferenta semnificativa in motivarea lexicala a neintelegeriolor prin motivarea dialectala sau prin altele. Factorii pragmatici sunt factorii principali care duc la descoperirea neantelegerilor, pentru cazurile dialectal-motivate si a altora. Sunt greu de intalnit factori pragmatici care sa favorizeze neantelegerile. Sa prezentam un caz dramatic, care implica deplasarea /d/-ului final. Pragmatismul examinarii medicale a favorizat tender (infirmier) in locul actualului tenure.

Un alt caz rar de motivare pragmatica ar fi:

(21) Answering machine: 'You've reached Sam and Ann's. Please leave a message after the tone and we'll call you back. (Robotul: Ati sunat la Sam si Ann. Va rugam lasati un mesaj, dupa ton si va vom suna.)

Atissa Banuazizi => Ann will call you back. (Ann va va suna)

Doar 9 din 42 de cazuri ale motivarilor pragmatice au fost de asemenea dialectal-motivate. Aici am prezentat un caz remarcabil raportat de un New Yorkez in Chicago:

(22) Corey Miller [NYC]: Perceived on the Chicago commuter train this morning( a auzit de diminneata pe commuter-ul din Chicago): 'I've got a mutual fund coming in' (Am un fond comun care trebuie sa vina). This didn't sound so strange, given that many of the people on the train are financial folks.(Acest lucru nu parea ciudat, deaorece multe personae care calatoresc cu trenul sunt personae care lucreaza in domeniul financiar) I heard the person clarify to her associate who also misperceived the utterance, 'a mutual FRIEND'. (Am auzit acea persoana spunandu-i celuilalt, care de asemenea a inteles gresit despre ce era vorba, "un PRIETEN comun")

Daca analiza situatiilor pragmatice sunt corecte, inseamna ca majoritatea reportajelor ale neantelegerilor dialectal-motivate sunt produse intr-un context social si lingvistic. Acesta este modul in care desigur sunt surprinse contrare inferentelor probabile si raportate, ca in Tabelul 2.2. Marea majoritate intr-atat de departe de situatia initiala, incat receptorul, a raspuns cu o intrebare, ca in exemplele 5 si 8.

(28) Alice Goffman (7 yrs old): I want to talk to you about the kitty. (Vreau sa-ti vorbesc despre pisica)

Gillian Sankoff: => about the cake.(despre tort)

You want a piece of it? (Vrei o felie?)

Alice: Are you out of your mind? (Ai innebunit?)

Gillian: Don't say that to your mother. (Nu-I vorbi asa mamei tale!)

Alice: Why would you want to cut the kitty? (De ce ai vrea sa tai pisica?)

Am vazut deja ca orice estimare a frecventei de neintelegeri este mai mica decat cifra reala, din moment ce observatiile noastre sunt menite denaturarii fata de cele mai multe situasii detectabile. Se poate spune de asemenea ca neintelegerile pot fi neobservate, nu conteaza cat de frecvente sunt.

Putem reveni acum la imbinarile specifice, schimbarile fonetice, care au fost problemele principale ale studiului nostru despre modificarile lingvistice in desfasurare, si sa vedem in ce masura si modul in care acestea sunt surse ale neintelegerilor.