Ce sunt si ce nu sunt relatiile publice?

Ce sunt si ce nu sunt relatiile publice?

Intr-o abordare a relatiilor publice din perspectiva stiintelor comunicarii, sunt sintetizate urmatoarele opinii frecvent raspandite cu privire la ce sunt si ce nu sunt relatiile publice[1]:

1 Ce sunt relatiile publice?

PR sunt o forma specifica de comunicare interumana, care se diferentiaza de alte forme de comunicare;

PR sunt o forma specifica de persuasiune. Si propaganda si publicitatea (advertising) sunt forme de persuasiune. PR se diferentiaza de ele, pentru ca nu se manifesta 'agresiv', cel putin in aparenta;

PR formeaza, promoveaza si mentine imaginea unei organizatii. Cuvantul imagine este un cuvant-cheie in PR si chiar s-ar putea spune ca este principalul lor obiect de activitate. departamentul PR este 'vocea' organizatiei.

PR nu vinde, profitul sau consta in bunavointa (good willing) publicului. Scopul esential al comunicarii PR este castigarea simpatiei publicului pentru organizatia pe care o serveste. In felul acesta departamentul PR este, in acelasi timp, si 'urechea' organizatiei.

PR sunt un mediator intre o organizatie si publicul sau existent sau potential. PR prelucreaza mesajul brut al organizatiei, potrivit asteptarilor si preferintelor publicului.

2. Ce nu sunt relatiile publice?

PR nu sunt relatii cu publicul. Confuzia se datoreaza in mare masura limbii, prepozitia cu indicand ea insasi o 'relatie', dar selectiva (relatiile pot fi, asadar, si cu altcineva decat cu publicul). Un birou de 'relatii cu publicul' este insa un simplu birou de informare a publicului, mai ales cu structura unei organizatii si cu drumul de urmat in solutionarea unei solicitari. Comunicarea se face intr-o singura directie, de la organizatie catre public; biroul de relatii cu publicul nu este interesat de preferintele publicului si nu doreste sa-l seduca, ci doar, in conditii optime, sa-i satisfaca doleantele. S-ar putea spune chiar ca, spre deosebire de PR, un serviciu de relatii cu publicul doreste sa aiba cat mai putini solicitanti.

PR nu sunt (numai) protocol. Inainte de 1989, singura forma de mentinere a imaginii unei organizatii si comunicare cu publicul era ceea ce se numea pompos 'protocol', dar se reducea in fapt la o tratatie sumara in cursul unei discutii sau dupa aceea. Protocolul face parte din activitatile PR si are o mare importanta in succesul unei comunicari, dar se poate spune ca acesta se subsumeaza PR, dar nu se confunda cu ele.

PR nu sunt (numai) publicitate (advertising). Multa lume confunda PR cu publicitatea din cauza ca cele doua activitati au intr-adevar ceva in comun si anume, promovarea imaginii, dar, in timp ce PR sunt preocupate de imaginea unei organizatii si de explicarea politicii sale, publicitatea are in vedere mai ales un produs in scopul cresterii vanzarilor. In ultimele cinci decenii, diferentierea dintre PR si publicitate este din ce in ce mai marcata, cele doua activitati ramanand totusi complementare.

PR nu sunt marketing. Aceasta confuzie se datoreaza faptului ca, in multe organizatii comerciale, activitatile PR sunt incluse in departamentul de marketing. Pe de alta parte, se poate spune ca PR practica un fel de 'marketing al imaginii'. Oricum, diferenta dintre marketingul propriu-zis si PR este substantiala.

PR nu sunt jurnalism. Datorita faptului ca, inca de la inceputurile lor, in PR au activat persoane provenite din presa, iar in ziua de azi situatia se perpetueaza - ceea ce nu este totdeauna spre binele activitatilor PR, daca jurnalistul nu 'uita' ce a fost -, cat si datorita faptului ca o functie PR, cum este cea de purtator de cuvant, este adesea indeplinita de un fost jurnalist, se face adesea aceasta suprapunere. Deosebirile intre cele doua domenii sunt, insa, fundamentale si, in unele privinte, diametral opuse[2].