Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Caracteristicile unui lider de opinie
Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si al Comunicarii
CRP anul II
Abstract: Exista persoane cu totul semnificative in formarea și schimbarea de parerilor cat și a modului de a gandi a membrilor unui grup, acestia sunt liderii de opinie. Conceptul de leadership incepe sa fie unul rasunator, fiind din ce in ce mai prezent atunci cand incepem sa vorbim de un grup de oameni. Existența și rolul sau nu sunt negate de literatura, dar pot fi privite cu suspiciune atunci cand intervievam oamenii de rand. Plecand de la ipoteza ca intre liderul de opinie si grupul in jurul caruia acesta evolueaza exista similaritati vrem sa demostram faptul ca membrii grupului isi aleg in mod rational si dupa propriile caracteristici liderul.
Rolul si caracteristicile unui lider de opinie intr-un grup
Inainte de a vrobi de lider de opinie trebuie sa vedem spațiul in care acesta se formeaza, unde este necesara prezența acestuia. Putem gasi un lider de opinie aproape in fiecare grup: familie, grupul de prieteni sau colegi. Așadar liderul face parte din cei ce formeaza grupul nefiind necesar ca acesta sa dețina o poziție de conducere. Nu trebuie deci sa identificam imaginea liderului cu o poziție anume și de asemenea nu trebuie sa limitam termenul de lider la o persoana ci trebuie sa conștientizam ca acesta poate fi de fapt și o instituție cum ar fi școala sau mass media.
Inca din copilarie avem de-aface cu termenul de lider. Creștem urmarind exemplul unei persoane; din relațiile ce le avem cu prietenii, la școala și pana chiar și la locul de munca toți ne intalnim cu prezența unui lider, fie ca noi insine suntem aceia fie ca sunt alte persoane din jurul nostru. "Studiul conceptului de leadership iși are originile in era civilizațiilor care iși formau liderii in aceeiași masura in care ei formau civilizațiile. De la inceputurile sale, istoria nu a fost nimic mai mult decat studiul liderilor sai, ce au facut și ce nu. "[1] Cu toate acestea termenul de lider nu a aparut doar in secolul al nouasprezecelea, existand in continuare o confunzie intre leadership și management. Marcus Buckingham, spune ca "managerii cu adevarat buni sunt cei care descopera ceea ce este unic in fiecare persoane și capitalizeaza pe baza ei . . Acest lucru este total opusul a ceea ce fac liderii buni. Ei descopera ceea ce este universal și capitalizeaza pe baza acesteia." Liderii au viziune și au curajul sa faca ceea ce este corect. Acest aspect este diferit de management. Managementul prespune sa se faca ceea ce este just indiferent de riscurile ce pot sa apara. In timp ce managerii se bazeaza pe autoritatea ce le este conferita de cei ce se afla pe o poziție ierarhica superioara, liderii cauta sa creeze o cultura ce se bazeaza pe cooperare, in care fiecare participant iși asuma responsabilitatea de a conduce și de a sugera ca este momentul sa se adopte o schimbare atunci cand este cazul.
Incepand de la formele de guvernamant continuand cu corporațiile multinaționale pana la micile afaceri, rolul de lider a inceput sa fie criticat și de asemenea tot mai dificil. Chiar daca misiunea lui devine tot mai dificila, Ross Perot, susține ca principiile care stau la baza a ceea ce inseamna lider sunt pntru totdeauna deoarece, intr-o lume care se schimba atat de repede, natura umana ramane constanta.[4] Liderul de opinie folosește informațiile sale obținute din media și aptitudinea de sociabilitate in a-i influența pe alții; acest proces insa nu ar avea succes daca liderul de opinie nu este conștient de efectul asupra grupului din care face parte. Poziția sa in grup este consolidata de gradul de credibilitate pe care il inspira celor din jur. " Liderul de opinie nu numai ca se bucura de credibilitate și are o poziție centrala in grup dar are contacte multiple și in lumea exterioara, este expus mai mult decat ceilalți membrii ai grupului mesajelor exterioare, ramanand totuși conformist fața de valorile grupului din care provine" .Aceasta poziție insa nu este pastrata mereu. Liderii sunt trecatori, inlocuirea lor avand loc mai ales atunci cand aceștia nu mai inspira aerul de credibilitate și cand ajunge sa fie depașit de situație, (nemaifiind expert in domeniul in care a fost pus initial ca lider).
Liderii de azi trebuie sa fie capabili sa adopte o gama larga de stiluri care sa varize de la tipul de grup din care face parte, la caracteristicile oamenilor in mijlocul carora se afla. De asemenea ei trebuie sa fie flexibili sa aiba capacitatea de a se adapta la noi situații, de a imporviza atunci cand strategiile deja alese nu mai funcționeaza. El trebuie sa fie capabil sa iși schimbe total daca este cazul, atat viziunea asupra lucrurilor, sa invețe ușor sa foloseasca tehnologiile noi aparute și de asemenea sa fie deschis in ceea ce privește culturile și tradițiile celorlalți oameni din mediul din care face parte.
Cel mai important lucru este ca liderul nu trebuie sa uite pe cine conduce. In mod evident scopurile grupului sunt cele mai importante dar un bun lider nu uita niciodata ca oamenii sunt cei care indeplinesc obiectivele propuse. Așadar nu trebuie sa ii scape din vedere problemele oamenilor trebuie sa fie și ele in vizorul sau, altfel acestea pot sa afecteze negativ performanțele membrilor. Climatul joaca și el un rol important atunci cand vine vorba de performanța. Este de datoria liderului sa aiba grija ca exista un climat care sa incurajeze performanța dar și mandria fiecarei persoane apartenente la acel grup. Liderul trebuie sa fie capabil sa aiba empatie sa relaționeze ușor cu alții, sa ii motiveze.[6]
El ofera recompense, rasplatindu-și oamenii atat prin forme materiale dar și psihologice, cum ar fi incurajarile. Aceste recompense sunt oferite atunci cand scopul propus este atins, rezulta ca de la o persoana in care domina teama de a face o alegere apare individul care este definit prin deciziile luate.[7] Un lider eficient este ceea ce separa grupurile ce au sau vor avea succes de masa tuturor celorlalte, iar o calitate din ce in ce mai importanta acestuia este inteligența sa emoționala și capacitatea sa de a relaționa cu ceilalți, empatia.
Exista patru caracteristici care fac dintr-o persoana un bun lider și anume: abilitatea acestuia de a invața și de a se adapta la schimbare, utilizarea atat a logicii dar și a intuiție in ghidarea direcții organizației, capacitatea de a menține un echilibru intre haos și o structura ordonata in funcție de cerințele stakeholderilor. Nu in utlimul rand liderul trebuie sa fie capabil sa iși asume anumite riscuri.[9]
Cu toate acestea nu putem oferi o definiție exacta a liderlui. Rolul și funcția sa sunt diferite de la persoana la persoana, fiind folosit in mai multe feluri cu mai multe sensuri. " Chiar in viața de zi cu zi, termenul de leadership, este ambiguu. Este folosit pentru a se referi la cei care dețin anumite poziții intr-o organizație.[ . ] dar in același timp este folosit pentru a desemna un anumit tip de comportament. In mod tradițional intre termenul de lider și autoritate s-a pus semn de egalitate. Aceasta gandire continua se existe și astazi, puțini fiind cei care pot sa distinga clar diferența intre o funcție de conducere și un lider.
Deoarece in literatura nu se ofera o singura definiție a liderului, Bass identificand peste 1.500 de explicații diferite ale acestuia, (definiții oferite de Lenz 1993, Burns 1976, N. Nicholson, etc.) vom adopta din motive practice o definiție simpla de ințeles pentru toți (inclusiv pentru respondenți). Așadar pentru o mai buna ințelegere vom oferi definiția lui Howard Gardner (1996) a leadershipului. Acesta il considera a fi persoana care prin cuvinte sau prin puterea propriului exemplu, ii influențeazeaza gandurile și comportamentul și/sau sentimentele unui numar considerabil de oameni din jurul sau. Iar atunci cand vorbim de lider in sectorul public JoBrosnahan (1999) il descrie ca fiind o combinație de talente care include integritatea, viziunea, abilitatea de a-i inspira pe alții, o buna cunoaștere de sine, curajul de a inova și de a accepta inovațiile. Nu in utlimul rand el trebuie sa aiba capacitatea de a gandi logic și corect instant și intr-un mod impecabil.
Este important sa observam ca atunci cand vorbim de lider se pune un mare accent pe trasaturile lui, pe caracteristicile lui morale și capacitațile sale sociale. Cand definim o asemenea persoana se iau in considerare diferite trasturi, aptitudini, și capacitatea de a intreține și pastra relații cu cei din jur. Totuși un lider este mult mai mult decat o persoana care ii mobilizeaza pe alții in realizarea scopurilor propuse. Acesta cuprinde un intreg areal de activitați care presupun capacitatea de a rezolva situații, de a hotari ce trebuie facut. Mai presupune ca liderul sa fie inzestrat cu capacitatea de a convinge pe alții, de a fi conștient de puterea ce o deține, de a lua decizii la momentul oportun și de a se folosi cu ușurința de orice oportunitate ce ii este prezentata. Calitatea cea mai importanta a liderului este capacitatea acestuia de a face fața schimbarii și de a ține pasul cu ea; in caz contrar se ajunge la esecul liderului in legatura cu responsabilitatile sale in cadrul grupului, cat și capacitatea de a vedea care sunt nevoile celorlalți in corespondența cu ale sale.
Pe langa numeroasele studii ce cauta sa elucideze misterul provocat de intrebarea ce este leadershipul, exista și lucrari care cauta sa arate ce prespune a fi un bun lider și acțiunile sale. In primul rand trebuie sa explicam termenul "bun". Un lider poate fi bun din punct de vedere moral dar poate fi și bun din punct de vedere al eficienței. Aceasta ultima varianta prespune ca pentru a-și atinge obiectivele moralitatea lui poate fi compromisa. Așadar in ce context putem afirma despre un lider ca este unul bun? Cercetatorii arata ca fara rezultate un individ nu iși poate menține poziția de lider. Putem conclude deci ca oricare ar fi sacrificiul moral al liderului, atata timp cat obține rezultate el este un lider bun.
S-ar putea contra-argumenta acest fapt invocand oamenii direcționați de lider. Nu putem insa uita ca de fapt oamenii sunt cei care ating scopul propus de grupul din cadrul caruia fac parte, liderul doar direcționandu-i. Se realizeaza așadar o stransa legatura intre lider, oameni și scop. Atata timp cat deciziile imorale luate de lider ajuta la atingerea scopului și nu lezeaza membrii, liderul iși menține calitatea mai sus menționata și anume el ramane un lider bun. Este important sa vedem ce inseamna un bun lider doarece acestui concept i se adauga o latura foarte importanta și anume puterea. Putem sa privim liderul nu doar din perspectiva rolului sau ci și din modul in care obține și se folosește de putere. [14]Un bun lider este necesar mai ales cand ne gandim ca o societate nu poate exista fara un asemenea individ. Dorința și nevoia de a urma pe alții este un instinct primordial uman. Asemenea animalelor cautam o persoana care sa ghideze grupul care sa filtreze informațiile și sa le impartașeasca membrilor, care sa arate direcția ce trebuie sa o urmeze acestia. Chiar daca avem aceasta nevoie ea nu este realizata in mod instinctual ci alegerea liderului survine in urma unui proces de acceptare și acomodare. Gandim și il judecam in funcție de nevoile și propriile caracteristici, pe scurt alegem pe unul "de-al nostru", sa ne fie lider.(ipoteza)
Ce face totuși un bun lider? Un bun lider se asigura ca dorințele și nevoile oamenilor sai sunt indeplinite. Un alt lucru pe care il realizeaza liderul este faptul ca reușitele echipei sun recunoscute, chiar din momentul in care planul s-a dovedit a fi unul de succes. Donald Krause spunea ca " principalul scop al [ . ] liderului este sa realizeze lucruri utile și care sunt dorite care sa aduca beneficii oamenilor pe care ii conduce."[15]
Un studiu realizat de Chartered Management Institute despre lider din perspectiva celor ce-i urmeaza a reliefat faptul ca mulți lideri eșueaza atunci cand vine vorba de a inspira generațiile ce urmeaza și ca mulți se chinuie sa faca fața cerințelor și obstacolele provenite din societate. Cel mai important atribut al liderului a reieșit a fi abilitatea de a oferi viziune, capacitatea acestuia de a privi spre viitor și de a depași cu succes orice obstacol. Aceste calitați s-au dovedit din nou a fi absente. In urma studiului s-a demonstrat ca dezvoltarea liderilor este inca o prioritate.
Importanța liderilor și aflarea modului in care aceștia se dezvolta, ajung sa fie eficienți crește pe masura ce numarul lor actual scade. Numarul liderilor care creeaza o legatrua buna intre membrii, care creeaza o atmosfera potrvita și care ajuta la creerea unui anumit grad de loialitate fața de grup, scade.
Pentru a ne sustine ipoteza am folosit ca baza de pornire analiza de document si metoda interviului. Analiza de document s-a axat in principal pe lucrarea lui Roger Gill din care reiese ca ipoteza noastra este valida. " Un bun lider este necesar mai ales cand ne gandim ca o societate nu poate exista fara un asemenea individ. Dorința și nevoia de a urma pe alții este un instinct primordial uman. Asemenea animalelor cautam o persoana care sa ghideze grupul care sa filtreze informațiile și sa le impartașeasca membrilor, care sa arate direcția ce trebuie sa o urmeze acestia. Chiar daca avem aceasta nevoie ea nu este realizata in mod instinctual ci alegerea liderului survine in urma unui proces de acceptare și acomodare. Gandim și il judecam in funcție de nevoile și propriile caracteristici, pe scurt alegem pe unul "de-al nostru", sa ne fie lider".
Interviul este o metoda de obtinere a informatilor de la alte persoane prin intrebari si raspunsuri in cadrul unei convorbiri. Aceasta se practica in foarte multe domenii ale vietii sociale. In cadrul studiului realizat de noi interviul va fi concretizat fata in fata, semistructurat si se va aplica individual (numarul participantilor fiind unul redus, respectiv 15 persoane).
In alegera publicului tinta am folosit esantionarea prin procedura "pasului" care mai poate fi identificata si cu esantionarea simpla aleatorie. Folosirea pasului nu se face atat pentu a evita o selectie aleatorie eventual mai pretentioasa, ci pentru a evita intocmirea unei liste unice cu indivizii populatiei cand acestia, identificabili fiind, se afla in diferite ipostaze ce pot fi asimilate cu o lista imaginara.
Ca grup tinta am ales studentii din caminul 3 Hasdeu, Cluj-Napoca. Am efectuat un esantion de 180 de persoane. Caminul avand 5 etaje, 9 camere pe un etaj de unde am ales fiecare a treia camera, in fiecare camera fiind cazati 4 studenti. In urma folosirii formulelor: a) k=N/n, unde k- este pasul esantionului, 12 in conformitate cu datele noastre; N- este numarul total al persoanelor din camin, 180; n- numarul de oameni intervievati, 15;
b) m, m+k, m +2k, m+3k, . m - fiecare a treia camera din camin => a cata persoana aleasa din camin pentru interviu.
Faptul ca interviul s-a desfasurat intr-un cadru intim, familiar pentru respondenti a favorizat conversatia, operatorii avand control asupra intervievatilor. Datorita faptului ca respondentii au o varsta cuprinsa intre 19-24 de ani, iar interviul a fost realizat fata in fata, rata primirii raspunsurilor a fost mai mare, (studentii au fost mult mai maleabili, am observat mimica si gestica din timpul interviului). Am incercat ca limbajul folosit in realizarea interviului sa fie accesibil, nedorindu-ne ca cei intervievati sa se simta stingheriti, calitatea raspunsurilor primite fiind satisfacatoare.
Pe parcursul interviului au existat si respondenti carora nu le-a fost clar termenul de lider (cam 2%). Operatorul nostru a anticipat acest fapt astfel ca pentru a prevenii eventualele erori am hotarat ca primele 2 minute din discutie sa fie alocate explicarii conceptului de lider de opinie folosindu-ne de definitii. Intervievatorul nostru a fost pus intr-o situatie dificila deoarece am dorit ca aceasta discutie sa ramana impersonala (am folosit definitii cu un limbaj cat mai general, nedorindu-ne influentarea respondentilor ceea ce speram ca am si reusit dat fiind faptul ca procedura s-a desfasurat cu maximum de profesionalism din partea nostra).
Ar trebui amintit aici si faptul ca pe parcursul interviului au existat momente in care respondentii nu au dorit colaborarea, acest lucru ne-a ingreunat putin sarcina, cu toate acestea ghidati de perseverenta caracteristica unui intervievator am mers mai departe urmarind atingerea target-ului propus. Desi nu au existat nici un fel de recompense in urma participarii la acest studiu majoritatea intervivetailor au fost receptivi.
. la prima intrebare, 40 % din studenti au raspuns cu c, definind termenul de lider de opinie ca fiind o persoana care inspira credibilitate celor din jur;
. la a doua intrebare, 46,6 % din studenti au raspuns ca rolul unui lider de opinie este coordonarea activitatilor grupului din care face parte, majoritatea raspunsurilor fiind c;
. la a treia intrebare, deasemenea 46,6 % din studenti au raspuns ca isi aleg liderul de opinie dupa propriile caracteristici, majoriatatea raspunsurilor fiind tot c;
. la a patra intrebare, toate raspunsurile au fost a, adica toti (100%) studentii sustin ca au un lider de opinie;
. la a cincea intrebare, majoritatea raspunsurilor au fost a, 66,6 % din studenti au afirmat ca liderul de opinie se afla in grupul lor de cunoscuti;
. la a sasea intrebare, 60 % din studenti au raspuns cu c, deci nu au dat nici un raspuns clar la intrebarea noastra;
. la a saptea intrebare, toti studentii au raspuns cu a, toti considera ca exista similaritati intre liderul de opinie a unui grup si membrii acestuia;
. la ultima intrebare, 53,3 % din studenti au raspuns cu c, acestia considera ca liderul de opinie nu trebuie sa detina neaparat o functie de conducere;
Ca urmare a interviului si a raspunsurilor primite (vezi tabel) putem afirma ca datele obtiunte nu pot fi aplicate asupra intregii societati fiindca esantionul nu este reprezentativ, iar resursele de gen timp, bani au fost limitate.
Consideram ca este nevoie de studii mult mai amanuntite pentru a reliefa caracteristicile liderului de opinie, cu toate acestea studiul realizat de noi este valid, am reusit sa ne demonstram ipoteza in care am afirmat ca : intre liderul de opinie si grupul in jurul caruia acesta evolueaza exista similaritati vrem sa demostram faptul ca membrii grupului isi aleg in mod rational si dupa propriile caracteristici liderul.
Anexa 1 - Interviu
Acest interviu servește unui proiect de cercetare prin care dorim sa identificam rolul liderului de opinie intr-un grup si criteriile in functie de care acesta este ales de catre membrii grupului. Va rugam sa raspundeți sincer la intrebari. Informațiile oferite sunt confindețiale, iar pentru orice nelamuriri puteți sa ne contactați la numarul . ..
1. Ce intelegeti prin termenul lider de opinie?
a) autoritatea pentru mediul din care face parte
b) persoana cu viziune si curaj de a face ceea ce este just
c) persoana care insipra credibilitate celor din jur
2. Care este rolul unui lider de opinie?
a) gasirea solutiilor in momente de criza
b) multiplicator si retransmitator al mesajului
c) coordonarea activitatilor grupului din care face parte
3. In functie de care dintre urmatoarele caracteristici va-ti ales liderul de opinie?
a) constientizarea influentei asupra celorlalti
b) doza mare de sociabilitate
c) propriile caracteristici
4. Aveti lider de opinie?
a) da
b) nu
c) NS/NR
5. Daca aveti lider de opinie acesta se afla in grupul dvs de cunoscuti?
(pentru cei care au raspuns nu sau NS/NR treceti la intrebarea urmatoare)
a) da
b) nu
c) NS/NR
6. Considerati ca indepliniti caracteristicile unui bun lider de opinie?
a) da
b) nu
c) NS/NR
7. Considerati ca exista similaritati intre liderul de opinie a unui grup si persoanele care formeza acel grup?
a) da
b) nu
c) nu stiu
8. Considerati ca liderul de opinie trebuie sa detina neaparat o functie de conducere?
a) da
b) nu
c) nu neaparat
Anexa 2- Tabel raspunsuri
Nr. intreb |
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr de pers |
||||||||
|
a |
c |
a |
a |
a |
c |
a |
c |
|
c |
c |
a |
a |
a |
a |
a |
c |
|
c |
b |
a |
a |
a |
b |
a |
c |
|
a |
c |
c |
a |
b |
c |
a |
b |
|
c |
c |
a |
a |
a |
c |
a |
b |
|
b |
b |
c |
a |
b |
c |
a |
a |
|
a |
a |
c |
a |
b |
b |
a |
c |
|
a |
c |
a |
a |
a |
c |
a |
a |
|
c |
c |
b |
a |
a |
a |
a |
c |
|
b |
b |
c |
a |
a |
c |
a |
b |
|
c |
a |
a |
a |
b |
c |
a |
c |
|
a |
b |
c |
a |
a |
b |
a |
a |
|
b |
b |
c |
a |
a |
b |
a |
c |
|
c |
c |
a |
a |
a |
c |
a |
c |
|
c |
b |
c |
a |
b |
c |
a |
b |
Bibliografie
1. Teske Paul E., Schneider Mark, 1999- The importance of Leadership: The role of School principals
2. Hay Group, 1999 -What Makes Great Leaders. Rethinking the Route to effective leadership
3. Roger Gill, 2005 -Introduction: The Nature and Importance of Leadership
4. Towers Perrin, 2008 -Pulse survey report, Leadership and Innovation
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |