Participarea asistentei medicale la tehnicile de investigatie in poliartrita reumatoida

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICILE DE INVESTIGATIE IN POLIARTRITA REUMATOIDA

EXAMENUL REUMATOLOGIC

Evidentiaza o anemie normocroma sau hipocroma-microcitara, o intalnim la majoritatea bolnavilor cu poliartrita reumatoida si care nu raspunde la tratamentul cu fier, doar se amelioreaza in cazul unei evolutii favorabile a bolii. In aproximativ 25% din cazuri se intalnesc leucocitoza cu neutrofilie, indeosebi in puseul inflamator.

Mult mai rar apare leucopenia. Trombocitele cresc in fazele ale bolii si sunt scazute in sindromul Felty.

Testele de inflamatie acuta sunt:

VSH - creste moderat la debut, dar foarte mult in puseele evolutive. Este utila pentru diagnostic desi este nespecifica, dar este utila pentru urmarirea evolutiei si raspunsurile la tratament.

Scaderea si normalizarea VSH-ului este semnul de evolutie favorabila: unii bolnavi insa, pastreaza VSH-ul crescut in ciuda unei ameliorari clinice evidente.

Valorile care apar frecvent in poliartrita reumatoida sunt de 50 - 100mm./h., in special in fazele active.

Recoltarea sangelui venos pentru VSH cu sistem vacutainer

Prezinta avantajul ca asigura:

calitatea probei sanguine

scuritatea personalulul sanitar

confortul pacientului.

Materiale necesare:

perna pentru sprijinirea bratului, musama, tavita renala, manusi sterile;

garou sau banda Esmarch, solutie pentru dezinfectarea locala a tegumentului;

tampoane de vata, comprese sterile,

vacutainer de culoare neagra cu 0,4ml citrat de Na 3,8%;

ace sterile pentru punctii, protejate intr-o carcasa bicolora,

holder - tub din material plastic, ce prezinta la partea superioara amboul unde atasam acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara prezinta doua aripioare.

Pregatirea pacientului:

Psihic - i se explica pacientului cu 24h inainte, necesitatea efectuarii examinarii.

Fizic - recoltarea se face dimineata pe nemancate;

- se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul in abductie, in extensie si supinatie.

Efectuarea tehnicii:

asistentul medical se spala pe maini cu apa si sapun;

imbraca manusile sterile;

verifica banda de siguranta a acului, integritatea si valabilitatea lui;

prin miscari de rasucire se indeparteaza capacul alb al carcasei;

infileteaza capatul cu filet in holder

se aplica banda Esmarch la o distanta de 7 - 8cm. deasupra locului punctiei;

se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul de punctionat

se dezinfecteaza locul ales pentru punctie

se indeparteaza carcasa colorata a acului

Asistentul medical executa punctia astfel:

punctioneaza vena

desface banda Esmarch

holderul este tinut intre degetul aratator si mediu al mainii drepte

introduce tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului

dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale si se imprima miscari usoare de inclinatie - rasturnare, pentru omogenizarea cu aditivul;

se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1 - 3min. fara a flecta antebratul pe brat.

acele utilizate se depun in containerul destinat

Pregatirea probelor pentru laborator:

vacutainerele se eticheteaza; pe eticheta se scrie: numele si prenumele pacientului, sectia, numarul salonului si patului si denumirea analizei.

se trimit la laborator imediat, aranjate intr-un stativ

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

se supravegheaza starea generala a pacientului

Complicatii care pot aparea:

hematom

ameteli, paloare, lipotimie

strapungerea venei

daca singele nu va fi aspirat in tub, se va controla daca a fost atasat corect la holder.

Proteina C reactiva este prezenta la toti bolnavii cu poliartrita reumatoida si semne clinice de acitivitate inflamatorie, existand o buna corelatie cu accentuarea VSH -ului. Pentru aceasta se recolteaza 5ml sange simplu nehemolizat.

Determinarea proteinei C reactiva inaintea insituirii tratamentului antiinflamator este importanta pentru evaluarea eficientei tratamentului.

Fibrinogenul creste in fazele evolutive ale bolii.

Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa cu vacutainer de culoare albastra, care contine 0,5ml citrat de Na 3,8%.

EXAMENUL BIOLOGIC AL SANGELUI

a) Electroforeza proteinelor serice

In forma comuna se evidentiaza o hiposerinemie cu hiperglobulinemie.

In stadiile incipiente si in formele cu debut acut cresterea globulinelor se refera la α 2-globuline.

b) Imunoelectroforeza

Testul are valoarea in diagnosticul poliartritei reumatoide in contextul simptomelor clinice si a altor investigatii.

c) Imunofluorescenta

Este utila in precizarea diagnosticului de poliartrita reumatoida, in formele seronegative ale poliartritei juvenile, cand testul Waaler - Rose este negativ si unele forme de colagenoze majore.

TESTE DE DEPISTARE A FACTORILOR REUMATOIZI

Factorii reumatoizi sunt imunoglobuline G, M, A, D, circulante sau sinoviale cu activitate de anticorpi anti I g G umane sau a altor specii.

1. Testul Waaler - Rose - evidentiaza activitate aglutinanta a serului reumatoid si hematiile de oaie sensibilizate in prealabil cu antiser antihematii de oaie. Aglutinarea este considerata pozitiva cand titrul este egal sau mai mare de 1 /64. In stadiul incipient sau de debut cand simptomatologia afectiunii este mai neconcludenta, sensibilitatea reactiei este scazuta .

Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa direct in eprubeta (fara seringa, intr-o cantitate de 5 -10ml). Dupa coagulare se desprinde cheagul pe peretele eprubetei si dupa 30min. se decanteaza serul intr-o eprubeta direct sau prin aspiratie cu o pipeta Pasteur sterila.

Serul nehemeofilizat are o culoare galbuie, cel hemofilizat este roz.

2.Testul de fixare a latexului - este cunoscut principiul reactiei care pune in contact serul de cercetare si gamaglobilina umana. Testele sunt pozitive la aproximativ 80% din bolnavii cu poliartrita reumatoida, dar sunt nespecifice.

Testul Latex da denumirea reactiei pozitive si in lupusul eritomatos diseminat, hepatita cronica activa si uneori chiar la pacientii sanatosi.

Alte investigatii imunologice:

Anticorpii antinucleari - apar la 30% din cazurile de poliartrita reumatoida, apartinand grupei Ig M, se evidentiaza in special in poliartrita reumatoida juvenila si in sindromul Felty mai frecvent cu manifestari viscerale.

Celule lupice - apar la 5 - 10% din pacientii cu poliartrita reumatoida, iar fenomenul de autofagocitoza generatoare de celule B Helper, adauga inca 5% la procesul initial.

Complementul seric - este normal sau usor crescut. In lichidul sinovial al poliartritei reumatoide gasim complementul sub valoarea lui normala. Uneori scade pana la prabusirea totala.

Examenul lichidului sinovial

Lichidul sinovial este extras prin punctie articulara si aduce date utile in diagnosticul, stadializarea si tratamentul bolii.

In poliartrita reumatoida, lichidul este de tip inflamator prezentand:

vascozitate scazuta datorita slabei concentratii de acid hialuronic

proteinele sunt crescute atingand valorile din ser

leucocitele cresc pana la 1000-5000/mm, in lichid aparand ragocite pana la 30%.

Ragocitele apar si in alte reumatisme, dar in proportie mult diminuata.

Complementul seric este scazut in lichidul sinovial.

PUNCTIA ARTICULARA

Definitie. Punctia articulara reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul extern.

Scopul punctiei

Explorator:

- punerea in evidenta a prezentei lichidului articular

- recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale

Terapeutic:

- evacuarea lichidului

- administrarea medicamentelor in cavitatea articulara (produse cortizonice, anestezice locale, substante de contrast pentru examenul radiologic).

Indicatii:

- artrite acute sau cronice, traumatisme articulare insotite de hemartroza.

Contraindicatii:

- procese inflamatorii tegumentare in zona in care urmeaza sa se faca punctia articulara.

Locul punctiei

- se punctioneaza mai frecvent articulatiile genunchiului, cotului, umarului, gleznei.

Materiale necesare

materiale de protectie a patului

materiale pentru dezinfectia pielii tip III

instrumentar si materiale sterile :

ace de 4-5 cm lungime;

seringa de 5 ml pentru anestezie;

ace de 8-10 cm lungime cu diametrul de 0,2-5 mm pentru aspirat lichidul;

pense;

manusi;

camp chirurgical;

tampoane;

comprese.

Alte materiale:

- romplast;

- fese;

- tavita renala;

- pahar conic gradat;

- medicamente antiinflamatoare;

- antibiotice;

- substante de contrast radiologic.

Pregatirea pacientului

- psihic - se informeaza cu privire la scopul punctiei.

- fizic - se aseaza intr-o pozitie care sa permita executarea punctiei cu articulatia relaxata; eventual articulatia se aseaza pe o perna, se indeparteaza pilozitatea.

Executia punctiei: se face de catre medic, ajutat de una sau doua asistente in sala de tratament sau in salon.

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- se asigura repausul regiunii

- se supravegheaza starea generala si semnele vitale

- se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atela timp de 24-48 de ore.

Pregatirea produsului pentru examinare

- se pregatesc eprubetele cu lichid pentru trimiterea la laborator: se eticheteaza

mentionandu-se examenul cerut (citologic,bacteriologic)

- examenul macroscopic se face imediat, masurandu-se cantitatea si apreciindu-se aspectul lichidului (seros, purulent, sanguinolent).

Se reorganizeaza locul de munca.

Notarea punctiei in foaia de observatie

- se noteaza cantitatea si aspectul lichidului extras.

Complicatii

imediate - lezarea pachetului vasculonervos

tardive - infectie.

Biopsia de sinoviala se realizeaza cu ajutorul trocarului Pelley Byckel si permite studiul histologic al sinovialei.

EXAMENUL RADIOLOGIC

A. In stadiul incipient apar

tumefactia partilor moi periarticulare in aproximativ 20-25% din poliartrite

osteoporoza se manifesta in aceleasi proportii ca si tumefactia, reprezentand unul din cele mai importante si precoce semne radiologice

pensarea interliniului articular, traducand distrugerea ireversibila a cartilajului articular

eroziunile marginale constituie o particularitate a contururilor articulare, fiind predominante la nivelul capetelor metacarpienelor, metatarsienelor si falangelor. Ele afecteaza tesutul osos cortical si subcortical al suprafetei articulare, mai ales la periferia acestuia.

geodele constituie un aspect radiologic caracteristic in poliartrita reumatoida si se datoreaza lizei tesutului osos subcondral in proliferarea sinoviala. Apare la aceleasi articulasii ca si modificarile precedente, dar si la oasele carpului.

B. In stadiile avansate apar

deformari articulare cu fixarea articulatiei in flexie

subluxatiile articulatiilor metatarsofalangiene stau la baza deviatiei cubitale a degetelor.

anchiloze osoase cu stergerea spatiului articular.

Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica

a sistemului osteo-articular

Explorarea radiologica a sistemului osteo-articular se efectueaza de catre medic prin radiografii. Citirea radiografiilor se face la negatoscop.

Scopul radiografiilor : - studierea morfologiei osului si functionalitatilor unor articulatii osoase din sistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de luxatie, fractura sau alta afectiune care modifica structura osului.

Pregatirea psihica a pacientului

- se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii, precum si conditiile in care se efectueaza (examinare in obscuritate si cu ajutorul unor aparate speciale).

Pregatirea fizica a pacientului de medic in functie de regiunea ce se examineaza.

se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata

la femei, parul lung se leaga pe crestetul capului si se indeparteaza margelele si lantisoarele de la gat, cat si obiectele radioopace din buzunar.

se ridica pansamentul (daca exista ) de pe regiunea ce urmeaza a fi explorata

unguentele sau alte forme de medicamente se indeparteaza prin spalare cu alcool sau benzina

daca membrul examinat nu poate fi mentinut fara atele in pozitia necesara, se vor folosi atele transparente pentru razele X

se administreaza pacientului un medicament analgezic, in cazul in care miscarile ii provoaca durere (fracturi, luxatii, artrite acute)

se efectueaza o clisma evacuatoare in cazul radiografiilor oaselor bazinului, nu se executa in traumatisme recente

se administreaza substante de contrast dupa ce in prealabil i s-a facut testarea pacientului, sau se umple cantitatea articulara cu aer sau oxigen pentru evidentierea cartilajelor articulare, daca medicul solicita

se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia indicata de medic in functie de regiunea ce urmeaza a fi examinata.

Ingrijirea dupa tehnica

- se ajuta pacientul sa se ridice de pe masa de radiografie si sa se imbrace

- pacientul este condus la pat

- examenul radiologic efectuat se noteaza in foaia de observatie.