Ierarhii bine cunoscute
Crocodilli traiesc in comunitati care cuprind animale de aceeasi varsta si acelasi sex,in cadrul carora domneste o ierarhie foarte stricta. Marii masculi,puternici si agesivi ,isi apara teritoriile,care cuprind o zona terestra(o portiune¬ de tarm) si una acvatica. Aceste teritorii ale masculilor se invecineaza,dar nu se suprapun,ca in cazul femelelor,care au locuri de ponta pe un teritoriu comu. Obesrvaraea atenta a coportamentului crocodililor a aratat ca ierarhia este permanent respectata,cu exceptia perioadelor de seceta foarte puternica,interval in care teritorialitataea dispare,animalele,inghesuindu-se in jurul ochiurilor de apa ramase. Statutul social al unuui crocodil este exprimat prin pozitia capului,a spatelui si a cozii. Masculii dominanti inoata la suprafata apei,ceilalti scot doar capul si deschid falcile, in semn de supunere fata de individul dominant. Luptele intre masculi sunt rare,de obicei,ridicarea capului,a cozii si umflarea corpului fiind semnalele suficiente pentru indepartarea unui rival. Daca acesta nu paraseste disputa, este muscat de baza cozii si de picioarele posterioare.
Nu se stie astazi cu certitudine daca crocodilul de Nil,mascul,este monogam sau poligam. Ultima ipoteza pare insa mai plauzibila. Parada nuptiala are loc cu 4-5 luni inaintea unei ponte,iar initiativa apartine femelei,care viziteaza teritoriile mai multor masculi,de obicei foatre agresivi in aceasta poerioada(postura de supunere pe care o arata femela ii mai imblazeste). Partenerii se apropie si isi freaca boturile,mirosul emis de glandele aflate pe mandibula masculului stimuland femela.Jocurile de apropiere dureaza catena zile,apoi imperecherea are loc sub apa.
Un inceput de viata terestra
In cursul anotimpului secetos sau la inceutul celui polios,femelele isi aleg locuri de ponta,in nisipul malului laoarecare distanta de apa,dartotdeauna deasupra nivelului maxim al acesteia. Disputele nu lipsesc in aceasta perioada,femelele sunt agresive Si se bat adesea pentru a obtine un loc cat mai confortabil in zona de cuibarit. Cu picioarele posterioare sapa o groapa ingusta,adanca de 40-50cm,in caredepun,in curs de o jumatate de ora,intre 16 si 18 de oua in greutate de40-70g si lungi de 28cm. Groapa este astupata si netezita, iar femela supravegheaza cuibul pe toata durata incubatiei. Masculul se afla si el prin preajma.
In cuib temperatura nu este uniforma,in centru fiind mai ridicata decat la periferie,iar in anotimpul uscat mai mare decat in cel polios. Temperaturile scazute sau cele foatre ridicate favorizeaza aparitia femelelor, iar cele intermediare dau sanse masculilor.
Cand dezvoltarea a ajuns la final ,puii emit semnale care sunt interceptate insa de mama.Aceasta desface cuibul si transporta puii in gura,cu mare grija,pana in apa,eliberandu-i intr-o zona mai putin ananca.La nastere un pui cantareste 500g,si ramane impreuna cu ceilalti timp de 6-7 saptamani pe un loc izolat al malului.Se hranesc singuri,in special cu insecte;cand puii se maresc fiecare tanar crocodil isi cauta un teritoriu propriu si taieste solidar.
Odata ajuns la 3,50m,crocodilul devine un carnivor redutabil,dar mai putin dispus la efort,preferand prazile de dimensiuni mari,mai ales mamifere,dar si pasari, reptile sau broaste.Adesea crocodilul ramane la panda zile intregi,nemiscat,pana cand un bivol sau o antilopa vetita sa-si astampere setea apare in proximitatea sa. Atunci acesta aluneca tacut si o prinde brusc de picior sau de bot,dezdechilibrand-o si tragand-o in apa, unde o ineaca,dupa care o sfasie, inghitind falcile fara sa le mestece.Cand prada este prea maresi nu o poate deplasa singur,dao sau trei crocodili se asociaza pentru transportul ei in apa.
