Memoria este un fenomen boilogico-psihologic. Mecanismele biologice confera creierului capacitatea de a rata informatia, precum si aptitudinea de a inregistra noi cunostinte, creind astfel retele de comunicare intre celulele nervoase.
Memoria are si o latura psihologica ce tine de comportamentul si emotiile personale.
Continutul informational al memoriei il constituie trecutul relatat ca trecut. Daca trecutul ar fii perceput ca prezent am avea halucinatii. Si totusi memoria readuce trecutul in prezent, dar o face tinand seama de conditiile schimbate si actuale ale prezentului.
Memoria echilibreaza organismul cu mediul. Marele psiholog rus Secenov a numit-o ``conditia fundamentala a vietii psihice´´.
Memoria are un caracter activ si dinamic ceea ce rezulta din faptul ca unele inf. care pareau ca sunt uitate atunci cand este nevoie sunt reduse cu usurinta la lumina. Dar poate aparea si asa numitul ``lapsus´´, adica dificultatea de a ne aminti anumite intamplari mai vechi sau mai noi. Faptul ca nu ne amintim niste lucruri banale ne ingrijoreaza, dar, din fericire, cea mai mare parte a lapsusurilor sunt inofensive. Si oricum ar fi inutil sa incercam sa memoram totul indiferent de subiect sau evenimente traite. O astfel de memorie magica care saa inregistreze totul nu exista.De altfel nu este indicata stocarea de inf. cotidiene, neimportante.Ca sa memoram ceva trebuie sa ascultam, privim si sa invatam
A asculta este prima conditie pentru a intelege. de fapt percepem foarte putine lucruri din tot ceea ce ne inconjoara, caci filtram informatiile in functie de interesul sau disponibilitatea de moment.
Memoria este o capacitate psihica fara de care viata nu ar fi posibila.Fara memorie omul nu ar avea trcut, ar trai doar in prezent, nu ar putea avea o viata personala,
ganduri si impresii referitoare la intamplarile trecute, nu ar avea amintiri in general. Ar avea impresia unei minti golite.
