Celulele adulte fixe ale tesutului conjunctiv

Celulele adulte fixe ale tesutului conjunctiv

Fibroblastul/ fibrocitul

Este cea mai raspandita celula din tesuturile conjunctive, reprezinta 70-75 % din populatia celulara. Forma tanara, in activitate poarta denumirea de fibroblast, celula adulta, in repaus, de fibrocit. Sunt doua stari functionale ale aceleiasi celule. Aspectul celulei variaza in functie de activitatea sa functionala. Cand celula produce materiale intercelulare, ia un aspect mezenchimal si se observa o crestere a organitelor sale. Nucleul este marit si prezinta nucleoli proeminenti. Cito­plasma devine mai inchisa, bazofila, in contrast cu cito­plasma usor acidofila a celu­lei in repaus. Se observa o marcata crestere a reticulului endoplasmatic rugos si a ribozomilor liberi. Complexul Golgi este largit si unele cisterne si vezicule contin un material dens la fluxul de electroni. Tot in citoplasma se mai pot identifica incluziuni de pigment si incluziuni lipidice. Membrana fibroblastelor prezinta receptori pentru insulina si pentru factorul de crestere epidermic.

Functiile fibroblastului.Fibroblastul sintetizeaza proteinele fibroase ale matricei extracelulare, cum sunt:

- macromolecule de colagen si elastina,

-complexe glicoproteice de tipul: glicozaminoglicani, proteoglicani, glicoproteine structurale.

Adipocitul - lipocitul sau celula grasa

Celula are un diametru cuprins intre 100-120 microni, prezentand o forma sferoidala sau poliedrica in context tisular. Din punct de vedere morfologic, prezinta un nucleu lenticular impins excentric de o picatura mare de grasime, semilichida la temperatura corpului, de culoare galben palid, picatura ce nu este delimitata de o membrana proprie. Prezinta o cantitate redusa de citoplasma ce contine organite comune tuturor celulelor, plasmalema este inconjurata de glicocalix si de o retea fina de reticulina.

Pe preparatele histologice obtinute in tehnica includerii la parafina, datorita solventilor organici folositi, adipocitele de origine fibrocitara pierzand grasimea, apar ca niste vacuole mari, delimitate periferic de o fina pelicula citoplasmatica ce adaposteste nucleul.

Fibrele tesutului conjunctiv- fibrele de colagen

Fibrele colagene sunt prezente in toate tipurile de tesut conjunctiv. La microscopul optic, apar drepte sau ondulate, orientate diferit dupa directia de actiune a unor factori mecanici. Ele au diametrul de aproximativ 10 microni, existand fie izolate, fie sub forma de fascicule de grosimi si lungimi variate, ce se incruciseaza formand o textura neregulata. Dupa tratare cu substante alcaline, fibrele colagene apar formate din subunitati numite fibrile. Acestea au un diametru de aproximativ 0 -0,5 microni si sunt solidarizate intre ele printr-un cement mucopolizaharidic.

In microscopia electronica s-a observat ca fiecare fibrila este alcatuita din subunitati numite protofibrile cu un diametru de 200-600 Å. Aceste protofibrile prezinta un aspect caracteristic datorat unei alternante de benzi clare si intunecate cu o periodicitate de 640 Å, care rezulta din orientarea diferita a aminoacizilor. Fibrele de colagen, prin fierbere, dau o substanta gelatinoasa, de unde si denumirea acestor fibre: cola=gelatina si geneza=generatoare de gelatina. Pe preparatele neprelucrate, fibrele de colagen au culoarea alba, iar pe cele prelucrate histologic si colorate cu HE (hematoxilina - eozina) se coloreaza in roz. Fibrele de colagen sunt inextensibile, rezistente la tractiune, gasindu-se peste tot in tesutul conjunctiv, dar cu predilectie in structurile conjunctive ce indeplinesc functii mecanice (aponevroze, tendoane, capsule, ligamente). Colagenul este atacat de colagenaze, sucul gastric, dar nu este descompus de sucul pancreatic.

Fibrele tesutului conjunctiv- fibrele de reticulina si fibrele de elastina

Fibrele de reticulina reprezinta expresia morfologica a colagenului tip III, ele se mai numesc si fibre precolagene sau argirofile, datorita faptului ca se evidentiaza prin tratarea cu saruri de argint. Sunt structuri fibrilare fine, ramificate si anastomozate, formand retele cu ochiuri de diferite dimensiuni. In ochiurile acestei retele tridimensionale se gasesc elemente vasculare si parenchimatoase ale organelor hematolimfopoetice. Fibrele de reticulina se mai gasesc in jurul adipocitelor, fibrelor nervoase, fibrelor musculare, in jurul capilarelor, in stroma ficatului, rinichilor, organelor limfopoetice. Fibrele de reticulina se deosebesc de fibrele de colagen prin cantitatea mai mare de mucopolizaharide pe care o contin si prin faptul ca protofibrilele nu sunt constituite in manunchiuri, continand si o cantitate mai mica de lipide.

Fibrele de reticulina sunt invizibile in coloratia hematoxilina-eozina, evidentiindu-se in brun-negru prin impregnare argentica si, datorita incarcarii cu mucopolizaharide, sunt PAS pozitive.

Fibrele elastice sau fibrele galbene, sunt mult mai subtiri decat fibrele de colagen, cu un diametru cuprins intre 0,5-1,5 microni, de culoare galbuie pe preparatele proaspete. Aceste fibre sunt omogene si foarte refringente, se ramifica si se anastomozeaza formand retele neregulate sau lamele. Fibrele sunt rezistente, avand proprietatea de a fi extensibile - de a reveni la lungimea initiala dupa ce tractiunea exercitata asupra lor a incetat.

Se gasesc in tesutul conjunctiv lax, in peretii vaselor sangvine, plaman, tegument.

La microscopul electronic, fibrele elastice apar alcatuite din protofibrile omogene, foarte opace la fluxul de electroni si fara o anumita periodicitate. Ele prezinta in centru o masa amorfa nestructurata ce contine elastina, inconjurata de o teaca de microtubuli dispusi in benzi cu directie paralela cu axul lung al fibrei, microtubuli constituiti din glicoproteine.

Fibrele elastice sunt rezistente la fierbere, la acizi, dar sunt atacate de elastaza si de catre unele enzime ale sucului pancreatic. Fibrele oxitalanice sunt considerate o varietate de fibre elastice, deosebindu-se de acestea prin faptul ca sunt mai rigide, mai groase, neuniforme, nefiind atacate de elastaze. Sunt situate intre fibrele de colagen si reticulina de la nivelul periodontului, gingiilor, tendoanelor, numarul lor crescand in bolile parodontului sau  in chisturile radiculare dentare.

Tesuturi conjunctive tinere: descriere , localizare

Tesutul mezenchimatos sau mezenchimul este foarte raspandii la embrion si in primele luni de viata ale fatului. Este constituit din celule cu prelungiri, celule cu aspect stelat (celule mezenchimale si celule reticulare). Celulele realizeaza prin prelungirile lor retele in ochiurile carora se gaseste o bogata substanta fundamentala. Fibrele sunt absente. Intr-un stadiu mai avansat, unele celule isi retracta prelungirile si incep sa se diferentieze, totodata incepand si fibrilogeneza.

Tesutul gelatinos-mucos, gelatina Warthon. Este foarte raspandita la embrion si la fat. In viata intrauterina se gaseste in cordonul ombilical. Se mai gaseste in ligamentul spiral al urechii interne si in pulpa dintelui. Celulele care intra in structura sa - celulele reticulare si mezenchimale - sunt in numar redus, cu aspect stelat; celulele au citoplasma bazofila, nucleii mari, ovalari, cu cromatina redusa, cu 2-3 nucleoli, unele aflandu-se in diviziune. Prelungirile acestor celule delimiteaza ochiuri largi, pline cu o substanta fundamentala bogata, cu aspect gelatinos, PAS pozitiva si metacromatica.

Substanta fundamentala contine MPZ, in special acid hialuronic si este puternic hidratata. In substanta fundamentala se gaseste o stroma fina fibrilara colagena, fibrele fiind grupate in mici fascicule.

Tesutul de granulatie. Este constituit din ansamblul mugurilor conjunctivo-vasculari care se formeaza in cursul cicatrizarii plagilor. Este foarte bogat in celule si substanta fundamentala si sarac in fibre.

Celulele care intra in structura sa sunt foarte vanate, de la celule tinere putin diferentiate, pana la celule diferentiate, cele mai numeroase fiind celulele reticulare, fibroblastele, histiocitele, limfocitele si plasmocitele. Substanta fundamentala este putin hidratata. Fibrele sunt putine si sunt reprezentate de fibre colagene subtiri. In acest tesut se gaseste o mare cantitate de capilare tinere de neoformatie.

Tesutul conjunctiv lax- descriere localizare

Tesutul conjunctiv lax (areolar sau propriu-zis). Este cel mai raspandit dintre toate varietatile de tesuturi conjunctive. El formeaza tesutul interstitiul al organelor, tesutul de legatura d

intre organe sau partile organelor. Se gaseste intre muschi si intre fasciculele de fibre musculare; creeaza atmosfera conjunctiva din jurul vaselor si nervilor: constituie stroma organelor, intra in constitutia leptomeningelui (pia-mater si arahnoida), a coroidei ochiului, a submucoasei tubului digestiv, stratului papilar al dermului si al corionului papilar, de asemenea, intra in structura hipodermului.

Tesutul conjunctiv lax (figura 41) are in structura sa: substanta fundamentala, celule si fibre conjunctive, capilare sangvine si limfatice. Aceste elemente care structureaza tesutul conjunctiv lax nu au un anume aranjament, o anume repartitie; dintre celulele care predomina sunt fibroblastii si macrofagele, celelalte elemente celulare fiind in proportie redusa; substanta fundamentala este abundenta si se prezinta macroscopic ca o masa albicioasa moale, gelatinoasa. Tesutul conjunctiv subcutanat care este bogat in tesut conjunctiv lax, este locul de electie pentru injectiile subcutanate.

Fibrele care se gasesc in tesutul conjunctiv lax sunt mai ales colagene (de grosime  variabila, striate longitudinal, anastomozandu-se din loc in loc prin schimburi reciproce de fibrile colagene, constituind o impaslire in care nu se remarca o anume orientare). Printre fibrele colagene se intalnesc si fibre elastice, mai rare, dispuse in retea, precum si fibre de reticulina, in ochiurile acestei texturi fibrilare gasindu-se celelalte doua elemente ale tesutului conjunctiv: substanta fundamentala si celulele conjunctive.

Functiile tesutului conjunctiv lax.

Functia de sustinere,

2. Functia de reparare exercitata mai ales de catre fibroblasti

4. Are functie trofica fiind localizat in jurul capilarelor, tesutul primind substantele ce vin din sange.

5. Are functie de aparare

6. Tesutul conjunctiv lax este sediul reactiilor inflamatorii si tot el sta la baza constituirii tesutului de granulatie care asigura cicatrizarea plagilor. In anumite stari patologice (boli renale si cardiace), in spatiile lacunare se pot acumula lichide si substante venite din circulatia sanguina sau limfatica, realizand edemul.

Tesut conjunctiv gras- descriere, localizare

Tesutul adipos este o varietate de tesut conjunctiv bogat in celule (adipocite) si fibre de reticulina care se dispun sub forma unei retele dense in jurul adipocitului, formand o structura asemanatoare cu o membrana bazala, dar sarac in substanta fundamentala. Aceasta, din punct de vedere histologic si fiziologic, se imparte in: tesut adipos alb si tesut adipos brun.

Tesutul adipos alb prezinta o culoare ce variaza de la alb la galben, in functie de regimul alimentar. Este bine reprezentat in piele, unde formeaza paniculii adiposi, avand o distributie regionala dependenta de varsta si sex. Celulele cu morfologia descrisa la cursul cu elementele constituente ale tesutului conjunctiv (celule de 120 micrometri, rotunde) sunt situate intr-o bogata retea vasculara si nervoasa. Citoplasma este ocupata de mai multe vacuole sau de o vacuola unica de grasime, ce impinge nucleul la periferie, realizand aspectul de inel cu pecete. In preparatele sectionate la parafina, vacuola apare goala (figura 42) si reprezinta grasimile neutre, solvite prin tehnica obisnuita. Aceste grasimi se evidentiaza prin tehnici speciale de sectionare la congelare si colorare: Sudan III, Sudan IV, acid osmic etc.

Tesutul adipos brun. Este caracteristic animalelor care hiberneaza. La omul adult se gaseste foarte rar, insa la fat si sugar se poate intalni in regiunea gatului, toracelui, retroperitoneal. Tesutul adipos brun este puternic lobulat si vascularizat, iar fiziologic este mult mai activ. Celulele care intra in alcatuirea acestui tesut au forma poliedrica, delimitate de o membrana evidenta, citoplasma este multivacuolara, iar nucleul este situat central. La microscopul electronic organitele apar bine reprezentate. Tesutul adipos brun nu se formeaza dupa nastere si nici nu are loc la nivelul lui transformarea reversibila din tesut adipos brun in tesut adipos alb. El se formeaza in timpul dezvoltarii embrio-fetale din celula mezenchimala.

Functiile tesutului adipos. Tesutul gras are multiple functii: functia de izolator termic, de amortizor si de protectie pentru organele supuse unor presiuni puternice. Tesutul adipos este un tesut de rezerva si depozit pentru substantele grase.

Tesuturi conjunctive dense ordonate- localizare, descriere

Tendonul este alcatuit din fibre colagene mai groase -fibre tendinoase -asezate in manunchiuri paralele printre care se gasesc rare fibre elastice dispuse in retea. Fibrele tendinoase sunt grupate in fascicule alcatuind unitati structurale primare si secundare, care in totalitate realizeaza tendonul ca organ. Printre fibrele tendinoase se gasesc celule conjunctive = tenocite, care reprezinta singurul tip celular din tendon. Acestea sunt fibrocite modificate si adaptale functiei tendonului. Tenocitele sunt asezate in siraguri, au nucleul mult alungit, iar citoplasma apare sub forma unor expansiuni membraniforme dispuse printre fibre (prelungiri alare). Pe sectiune transversala, tenocitele cu prelungirile lor capata un aspect stelat si inconjoara manunchiurile de fibre colagene. Substanta fundamentala este redusa. Fasciculele primare sunt strans solidarizate de un fin manson de tesut conjunctiv lax numit peritenoniu intern sau endotenoniu. Fasciculele primare se unesc pentru a forma fascicule secundare, delimitate si ele de o capsula conjun­ctiva proprie, numita peritenoniu extern. Mai multe fascicule secundare se unesc pentru a forma tendonul ca organ, delimitat de o teaca conjuctiva, numita epitenoniu. Tendonul fiind situat intre muschi si o piesa osoasa, fibrele tendinoase se ancoreaza cu un capat de suprafata osoasa, la nivelul careia se continua cu fibrele lui Sharpey, iar prin celalalt capat se continua cu sarcolema fibrei musculare. Tendonul este lipsit de vase, nutritia lui se realizeaza prin imbibitie, difuziunea elementelor nutritive facandu-se din vasele de sange prezente in epimisium, perimisium si endomisium. Tendonul fiind avascular, are capacitate de regenerare redusa

Tesuturi conjunctive bogate in fibre elastice -descriere, localizare

Tesutul conjunctiv elastic este o varietate de tesut conjunctiv, alcatuit din fibre predominant elastice, printre ele gasindu-se si rare fibre de colagen si reticulina. Celulele si substanta fundamentala sunt putin reprezentate. Aceasta varietate de tesut se intalneste in organism sub doua aspecte:

1 .tesut conjunctiv elastic neordonat

2. tesut conjunctiv elastic lamelar

Tesutul conjunctiv elastic neordonat este structurat din fibre elastice putin ramificate, orientate in diferite directii in functie de actiunea factorilor mecanici. Printre acestea se gasesc delicate fibre de colagen si celule conjunctive autohtone. Se gaseste localizat in peretii alveolelor pulmonare, ligamentelor intervertebrale, a corzilor vocale interioare, s.a.

Tesutul elastic lamelar contine fibre elastice mai grosiere, rare si delicate fibre de colagen si celule conjunctive orientate ordonat in anumite directii, realizand dispozitii lamelare la nivelul limitantelor elastice din media arterelor de tip elastic

Tesuturi conjunctive bogate in fibre de reticulina (descriere, localizare)

Tesutul conjunctiv reticular este o varietate de tesut conjunctiv in care predomina fibre de reticulina si celule reticulare. Se poate prezenta sub doua aspecte:

-tesut conjunctiv reticular lamelar

-tesut conjunctiv reticular spongios.

Aspectul lamelar este realizat din retele de fibre reticulinice anastomozate intr-un singur plan, formand lame membraniforme. Aceasta varietate de tesut conjunctiv il  identificam la nivelul membranelor bazale, la nivelul epiteliilor glandulare (glandilema), in jurul adipocitelor.

Tesutul conjunctiv reticular spongios (sau difuz, in retea). Aceasta varietate de tesut conjunctiv alcatuieste stroma organelor hematoformatoare (maduva hematogena) si a majoritatii organelor limfoide. Se mai gaseste in mucoasele respiratorii si digestive, precum si in jurul sinusoidelor hepatice. Este format dinir-o retea densa de fibre de reticulina si din celule fixe de origine mezenchimala (celule reticulare). Fibrele de reticulina realizeaza, prin anastomozele lor, o retea tridimensionala care realizeaza spatii largi, ocupate de substanta fundamentala lichida si de parenchimul organului respectiv.