 |  |
|
CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATAE
Este una dintre cele mai vaste unitati sistematice, insumand aproximativ 167.900 de specii ce apartin la 9.600 genuri si 380 de familii de plante lemnoase si ierboase cu larga raspandire pe toata suprafata globului. Caracterele comune ale plantelor cuprinse in Dicotiledonatae sunt:
radacina principala persistenta, radicula lipsita de coleoriza, axa hipocotila de obicei persistenta;
fasciculele libero-lemnoase deschise, in general putine si dispuse pe unul sau doua cercuri;
frunzele, in general petiolate si cu nervatiune palmata sau penata;
floarea, in general pentamera sau tetramera, mai rar pe tipul 3 sau 2;
la majoritatea embrionul contine 2 cotiledoane.
Clasa Magnoliatae cuprinde 6 subclase: Magnoliidae, Hamamelidae (Amentifere), Rosidae, Dilleniidae, Caryophyllidae si Asteridae.
1. SUBCLASA MAGNOLIIDAE
Cuprinde angiosperme primitive cu flori hermafrodite, actinomorfe, rar zigomorfe, cu piese florale numeroase, dispuse spirociclic, rar hemiciclic. Periant din piese libere, androceu din numeroase stamine, gineceu apocarp din numeroase carpele. Fructe multiple, folicule, nucule, capsule, rar bace.
ORD. MAGNOLIALES
Este considerat cel mai primitiv ordin de angiosperme si cuprinde specii lemnoase (arbori, arbusti, liane), cu raspandire mai ales in tinuturi cu clima tropicala si mediteraneana.
In structura lemnului se intalnesc traheide si trahei. Frunzele sunt simple, stipelate, alterne si bogate in pungi secretoare de uleiuri eterice. Florile au organizare primitiva, prezinta un numar mare de piese florale, predominant libere, dispuse spirociclic (rar ciclic) pe un receptacul alungit cilindric sau conic. Invelisul floral este nediferentiat in caliciu si corola, androceul este format din numeroase stamine iar gineceul este superior, policarpelar, adesea apocarp. In structura tesuturilor se intalnesc pe langa pungi cu uleiuri eterice si unii alcaloizi caracteristici plantelor foarte vechi.
Fam. Magnoliaceae
Cuprinde plante exclusiv lemnoase ce cresc spontan in regiunile tropicale si subtropicale din Asia de Est si America. Se cultiva ca plante ornamentale in zonele temperate. Frunzele sunt intregi, pieloase, dispuse altern si prevazute cu stipele. Florile sunt mari, hermafrodite, cu perigon petaloid. Gineceul este superior, policarpelar apocarp, cu carpelele dispuse spirociclic. Fructele pot fi folicule, capsule, nucule sau bace.
Magnolia acuminata; M. grandiflora; M. obovata - Magnolii
Sunt arbori tropicali si subtropicali ce cresc spontan in S-E Asiei si in America, la noi cultivati ca ornamentali in parcuri si gradini. Au frunze intregi, flori mari solitare, terminale, sesile, actinomorfe si hermafrodite, diferit colorate (albe, roze, galben verzui), usor odorante. Fructe polifolicule, persistente pe receptaculul floral, cu 1-2 seminte. Importanta farmaceutica prezinta scoarta care este utilizata ca tonic si febrifug.
Liriodendron tulipifera - Arborele de lalea
Cuprinde arbori si arbusti tropicali si mediteraneeni cu frunze persistente, pieloase, nestipelate, dispuse altern sau opus si bogate in celule secretoare de uleiuri eterice. Florile sunt mici trimere, hermafrodite sau unisexuate, dioice, grupate in inflorescente racemoase sau cimoase. Elementele florale dispuse ciclic, sunt libere sau unite la baza. Androceul este format din 9 - 12 stamine dispuse pe 3 - 4 verticile. Gineceul mono sau tricarpelar, fructul o baca sau drupa cu o singura samanta.
Arbust sau arbore de 2 - 20 m inaltime ce creste spontan in regiunea mediteraneana. Frunzele sunt pieloase, ovat lanceolate, ondulate pe margini, galbene si bogate in uleiuri eterice cu pinen si cineol. Florile sunt mici, unisexuate, de culoare alb-verzuie sau alb-galbuie. Fructul este o baca neagra, bogata in ulei gras. De la aceasta planta se intrebuinteaza frunzele, Lauri folium, bogate in uleiuri volatile si utilizate drept condiment (foi de dafin). Din fructe se extrage un ulei, Oleum Lauri, intrebuintat la prepararea unor unguente si produse cosmetice. Din antichitate planta a fost considerata simbol al gloriei, de aici deriva cuvantul "laureat".
Este un arbore impozant de 40 - 50 m, cu mare longevitate (cca 1000 ani), originar din Asia de Est si cultivat in zonele calde, tropicale si subtropicale. Are frunze persistente, lanceolate, intregi, galbene, coriacei lucioase si dispuse altern. La baza nervurii principale se insera doua nervuri secundare mai lungi decat celelalte. Pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase puncte translucide. Florile sunt mici, albe sau alb verzui, grupate in cime bipare. Sunt actinomorfe, hermafrodite, cu invelisul floral nediferentiat in caliciu si corola, format din 6 piese dispuse pe doua verticile. Androceul este format din 9 stamine dispuse pe 3 verticile, gineceul monocarpelar inferior, iar fructul o baca rosietica ce rezulta din concresterea ovarului cu receptaculul cupuliform. Toate organele plantei au celule si canale secretoare de ulei volatil ce contine o mare cantitate de camfor. Camforul se foloseste intern ca stimulator al SNC, drept analeptic cardiac si respirator iar extern are actiune rubefianta, revulsiva si antiseptica, fiind util in reumatism, sciatica, pneumonii, demachiant pentru ten seboreic (solutie alcoolica 1%-apa, 1:9).
Cinnamomum zeylanicum (sin. Cinnamomum ceylanicum) - Scortisoara de Ceylon
Arbore mic de pana la 10 m inaltime, originar din India si cultivat foarte mult in Sri Lanka. Are scoarta rugoasa, frunze persistente, opuse, intregi, oval lanceolate si trinervate. Florile sunt albe, actinomorfe, in forma de cupa si grupate in raceme de cime terminale, cu aceeasi organizare ca si la arborele de camfor. Fructul este o baca. Medicinal se foloseste scoarta, Cinnamomi ceylanici cortex - scortisoara de Ceylon, recoltata de la ramurile tinere de 2 - 4 ani. Scoarta are actiune tonic digestiva, antiseptica, antiulceroasa. Chimic, contine 0,5 - 2% ulei volatil bogat in aldehida cinamica, tanin, rezine. Uleiul volatil este folosit in infectii respiratorii, genito-urinare, tulburari digestive, raceli, gripe, avand o foarte puternica actiune bacteriostatica, (spectru foarte larg de actiune, 98% dintre bacterii), antivirala, antifungica, antihelmintica, carminativa, antifermentativa, afrodisiaca etc. Produsul este cunoscut din antichitate ca aromatizant.
Illicium verum (sin. Illicium anisatum) Anason stelat
Este un arboras sempervirescent ce creste spontan in estul Asiei (China si Japonia). Frunzele persistente sunt intregi, lanceolate, scurt petiolate, dispuse altern. Florile sunt solitare, axilare, cu numeroase piese florale dispuse in spirala. Fructul este o polifolicula (8-12), cu foliculele dispuse circular in jurul unui ax scurt, sub forma de stea. O folicula are aspect de barcuta dura, brun - roscata cu o singura samanta lucioasa. Anisi stellati fructus -fructele acestei specii, au gust dulceag si miros de anason. Se folosesc pentru continutul lor bogat in ulei volatil cu anetol (80-90%). In doze mari este toxic (produce tremuraturi si convulsii epileptiforme), in doze mici are proprietati tonice, antiseptice, galactogoge, antispastice si stomahice, fiind folosit in tulburari digestive, afectiuni respiratorii si dereglari endocrine. Este folosit si ca aromatizant.
Cuprinde arbori tropicali si subtropicali, cu frunze dispuse altern si flori unisexuate dioice, grupate in inflorescente la subtioara frunzelor. Invelisul floral este trimer. Floarea masculina are filamentele staminale concrescute intr-un tub (androceu monadelf) iar floarea femela este formata dintr-o singura carpela cu un singur ovul. Fructele sunt drupe carnoase si dehiscente. La maturitate pericarpul se desface si pune in libertate samanta care este invelita intr-un aril rosu ca o retea cu ochiuri neregulate.
Arbore dioic originar din Insulele Moluce (Oceania) si cultivat in regiunile subtropicale ca planta condimentara. Atinge inaltimi de pana la 15 m, este foarte ramificat si are frunze sempervirescente, pieloase. Florile unisexuate sunt grupate in inflorescente cimoase in axila frunzelor. Fructele sunt drupe galbene ce se deschid la maturitate punand in libertate samanta mare, protejata de arilul rosu carnos si reticulat numit macis. Planta se cultiva pentru semintele sale, Myristicae semen sau Nux moschata (nucsoare), bogate in ulei gras, fitosteroli si ulei volatil. Se intrebuinteaza ca aromatizant, condiment, stimulent digestiv, carminativ, tonic general. In doze mari are actiune stupefianta si toxica. Uleiul volatil in care predomina miristicina si eugenolul are actiune tonica generala, antiinflamatoare, analgezica, fiind utilizat in afectiuni ale sistemului nervos si digestiv.
Arbori sau arbusti tropicali si subtropicali, cu frunze opuse (rar alterne sau verticilate) sempervirescente. Florile sunt in general unisexuate monoice sau dioice (rar hermafrodite) grupate in inflorescente cimoase. Fructele sunt drupe negricioase.
Arbust dioic inalt de cca 6 m, originar din America de Sud (Chile) si mult cultivat in regiunile mediteraneene din Europa si Africa. Frunzele opuse sunt eliptice, pieloase, vesnic verzi, aspre la pipait. Florile albe sau galbene, intens mirositoare, sunt mici, unisexuate, dispuse in inflorescente racemoase axilar si terminal. Cele mascule au un perigon galben pal, cele femele au un singur ovar ce se transforma intr-o drupa glauca. In scopuri medicinale se valorifica frunzele, Boldo folium, bogate in boldina (2%), ulei volatil, flavonozide, tanin. Boldina este un alcaloid cu proprietati coleretice si colagoge, hipotensive, stimulente digestive si slab analgezice, antiinflamatoare. Supradozarea cu boldina poate induce paralizii, halucinatii colore si auditive. Si scoarta contine cantitati mari de boldina si se foloseste pentru obtinerea ei.
Cuprinde specii ierboase, subarbusti sau liane, mai rar arbori, cu raspandire tropicala si subtropicala. Frunzele simple si intregi pot fi dispuse altern, opus sau verticilat iar florile mici, unisexuate sau hermafrodite sunt grupate in inflorescente racemoase sau cimoase la subtioara frunzelor bracteante. Invelisul floral lipseste, androceul este format din 1-10 stamine iar gineceul din 1-6 carpele cu ovar superior. Fructul este o baca.
Cuprinde plante tropicale cu tulpini articulate, frunze simple, intregi, cu nervuri arcuate si dispozitie spiralata. Florile sunt grupate intr-un spic dens, pot fi hermafrodite sau unisexuate. Androceul este format din 6 stamine in doua culori iar gineceul din 1-6 (mai adesea 3) carpele in care se afla un singur ovul. Fructul poate fi drupa sau baca.
Este o liana tropicala originara din Malaezia ce se impleteste pe plantele din jur ajungand la lungimi de 7-8 m. Frunzele sunt ovate si alterne iar florile sesile, lipsite de periant, sunt dispuse cate 20-30 in inflorescente spiciforme, pendente, terminale. Din cauza cresterii ramurii laterale in sus, inflorescenta apare opusa frunzei. Fructul baca sesila de 6-8 mm, verde la inceput, rosie la maturitate, are gust iute, picant. Cunoscut inca din antichitate (apare in scrierile grecilor antici), piperul a fost cea mai importanta mirodenie a Evului Mediu. Astazi se cultiva in tarile Asiei de sud-est si in Brazilia.
Poate fi intalnit sub doua forme comerciale: piperul negru - ce reprezinta fructele mature care la inceput sunt verzi iar dupa uscare devin negre si piperul alb - ce reprezinta fructele recoltate la maturitate si mentinute cateva zile in apa pentru a usura indepartarea epicarpului si a partii externe a mezocarpului, dupa care se usuca. Piperul este folosit pentru fructele sale, Piperis nigri fructus, ce contin ulei volatil cu gust arzator datorita alcaloizilor piperidinici, dar si ulei gras, proteine amidon. Este folosit din timpuri stravechi sub forma de condiment, dar este si o valoroasa planta medicinala cu proprietati antiseptice, carminative, stomahice, expectorante, antireumatice, febrifuge.
Plantele din acest ordin sunt ierboase (exceptional lemnoase) raspandite in zona temperata. Frunzele sunt de regula alterne si divizate. Florile, in general, hermafrodite si hemiciclice, au periantul din piese florale adesea in numar nedefinit. Sunt actinomorfe sau zigomorfe. Staminele sunt numeroase si dispuse spirociclic iar gineceul superior, constituit din numeroase carpele (rar una), de regula libere (apocarp) in mod exceptional unite. Din organele vegetative lipsesc pungile secretoare de uleiuri eterice, dar multe specii contin alcaloizi sau glicozide cardiotonice.
Este cea mai importanta si vasta familie din acest ordin. Grupeaza plante ierboase anuale, bienale sau perene, rar lemnoase (liane), unele cu radacini adventive, rizomi, bulbi, tuberculi. Frunzele alterne, rar opuse, sunt foarte variate ca forma. Florile solitare sau grupate in inflorescente cimoase, sunt hermafrodite, rar unisexuate, actinomorfe sau zigomorfe. Invelisul floral poate fi simplu (perigon petaloid sau sepaloid) sau dublu (caliciu si corola). Elementele pentamere se dispun, pe un receptacul conic sau alungit, spiralat, hemiciclic sau ciclic. Androceul alcatuit din numeroase stamine libere (rar unite) iar gineceul este policarpelar apocarp, rar sincarp sau format dintr-o singura carpela si cu dispozitie superioara. Fructele de regula multiple pot fi folicule, nucule, bace.
Planta ierboasa, perena, ce creste in padurile din zonele deluroase sau montane. Subteran prezinta un rizom de 5-10 cm de pe care se dezvolta radacinile adventive, tulpinile aeriene si doua frunze mari lung petiolate, palmat sectate. Florile sunt mari cu cinci sepale verzi, pe fata externa rosietice, persistente iar petalele se transforma in nectarine. Androceul format din numeroase stamine. Carpelele in numar variabil de 3-7 formeaza fructe folicule cu numeroase seminte. Planta este otravitoare. In scopuri medicinale se folosesc radacinile si rizomii, Hellebori rhizoma cum radicibus, ce contin glicozide cardiotonice (hellebrozida) bufadienolidice si saponine sterolice (heleborina). Se utilizeaza in insuficienta cardiaca (mai putin ca atare, mai frecvent ca materie prima pentru obtinerea de preparate farmaceutice), in dureri articulare, artroze. Din rizomii si radacinile de Heleborus s-a obtinut un extract selectiv ce a folosit la obtinerea medicamentelor din gama Boicil, recomandate in boli reumatice. Pentru prevenirea si tratarea unor boli infectioase la animale se implanteaza timp de 2 -3 zile fragmente din radacini proaspete, in ureche la porcine si ovine, sau sub piele la bovine si cabaline, unde determina un abces de fixatie.
Aconitum napellus Omagul
Omagul este o denumire colectiva pentru mai multe specii medicinale de Aconitum cu flori albastre: A. tauricum, A. callybotrion, A. firmum. Mai raspandite in flora tarii noastre sunt primele doua specii. Sunt plane ierboase, perene, raspandite in regiunea montana si subalpina. Subteran prezinta un tuber alungit, napiform, cu numeroase radacini adventive de pe care se desprind suprateran tulpini aeriene, drepte, viguroase de 0,5 - 1 m inaltime. Frunzele sunt palmat sectate iar florile zigomorfe sunt dispuse in raceme terminale, cu flori dese la A. tauricum si mai rare la A. callybotrion. Periantul format din 5 sepale inegale de culoare albastru inchis, cea superioara cu aspect de casca (coif) le acopera pe cele laterale si inferioare. La A. tauricum coiful este hemisferic, mai scurt decat lat, cu varf rotunjit prevazut cu un cioc ascutit, la A. callybotrion coiful hemisferic este drept sau oblic, boltit, mai inalt decat lat, linia bazala fiind prelungita intr-un cioc scurt, ascutit. Petalele, in numar de 6-8 sunt reduse, 2 dintre ele transformate in pinteni nectariferi. Androceul format din numeroase stamine si gineceul din 3-5 carpele libere. Fructul este o polifolicula. Toate speciile sunt toxice datorita alcaloidului aconitina, una dintre cele mai puternice otravuri cunoscute (1mg este mortal pentru un adult). In scopuri medicinale se folosesc tuberculii laterali, tineri, Aconiti tubera, recoltati dupa inflorire. Se folosesc, la prepararea unor produse elaborate numai in farmacii sau industria medicamentelor. Au actiune analgezica in nevralgiile trigemenului, in dureri reumatice, dureri faciale, ticuri nervoase ale fetii, sciatica, pentru decongestionarea cailor respiratorii, calmarea tusei.
Planta ierboasa, perena prin rizom, cu tulpini aeriene inalte de pana la 15-30 cm, fertile si sterile, prevazute la baza cu solzi bruni membranosi. Frunzele sunt penat sectate cu lacinii filiforme. Florile sunt solitare, mari, galben aurii cu caliciul format din 5 sepale libere, corola din 10 - 20 petale libere, androceul din numeroase stamine si gineceul din numeroase carpele libere, dispus superior. Fructul o polinucula. Planta vegeteaza prin fanete, coaste insorite, in regiunile sudice ale Dobrogei si in Transilvania. La inceputul infloririi se recolteaza Adonidis herba, produs vegetal bogat in heterozide cardiotonice (adonitoxide) si flavone. Se utilizeaza sub forma de extracte, tincturi, in pauzele digitalice din insuficienta cardiaca si angina pectorala, avand efect cardiotonic rapid si diuretic. Are si actiune calmanta, usor hipertensiva, fiind utila in tahicardii si extrasistole de natura nervoasa.
Cuprinde plante lemnoase, de regula sub forma de tufe si mai rar plante ierboase. Frunzele sunt simple sau compuse uneori complet transformate in spini. Au dispozitie alterna. Florile sunt actinomorfe sau zigomorfe, hermafrodite, grupate in raceme sau cime, cu elemente florale dispuse ciclic. Floarea este pe tipul 3 (rar 2). Periantul (caliciul si corola) si staminele se dispun pe 2 verticile. Gineceul este superior si monocarpelar. Fructul o baca sau capsula.
Este o tufa spinoasa ce creste prin tufisuri si coline uscate de la campie pana in regiunea submontana. Radacina pivotanta este groasa de cca 4 cm, cenusiu galbuie la exterior si galbena in interior. Frunzele sunt ovat eliptice, pieloase, uneori transformate in spini. Florile grupate in inflorescente racemoase pendente, sunt mici, hexamere, galbene, cu glande nectarifere. Fructele sunt bace rosii, ovoide, comestibile. Lemnul si scoarta sunt galbene tinctoriale. Medicinal se valorifica scoarta radacinii si tulpinii, Berberidis cortex (Cortex radici, Cortex cauli). Produsul vegetal contine alcaloizi (berberina) cu actiune deprimanta cardiaca si stimulanta asupra musculaturii netede a intestinelor, uterului, bronhiilor si a altor organe interne. In doze mari are actiune vasodilatatoare. Extractele se folosesc in afectiuni hepato-biliare si colecistopatii datorita actiunii spasmolitice la nivelul cailor biliare si a efectului colagog - coleretic.
Este o planta mica ierboasa, perena prin rizom, originara din America de Nord si Canada, unde traieste spontan in paduri umede si umbroase. Pe tulpina de 30 cm prezinta doua frunze mari palmat lobate si peltate ce protejeaza intre ele o floare mare, alba, trimera. In scopuri medicinale se recolteaza rizomul, Podophylli rhizoma, ce contine o rezina bogata in podofilotoxina (lignan) cu actiune antitumorala si colagoga. Din rezina se obtine prin purificare podofilina cu actiune citotoxica si antimitotica (cancerul epitelial).
Cuprinde plante lemnoase sub forma de arbusti sau liane raspandite in zonele tropicale ale Asiei, Africii si Americii. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate, trifoliate sau palmat lobate, prevazute cu celule secretoare. Florile grupate in inflorescente racemoase sau cimoase sunt actinomorfe, rar zigomorfe, unisexuat dioice, cu periant dublu sau perigon. Androceul prezinta numeroase stamine, iar gineceul numeroase carpele care prin reducere ajung la 3, dispuse superior. Fructul este o drupa sub forma de semiluna.
ORD. ARISTOLOCHIALES
Cuprinde ierburi sau liane (uneori parazite) raspandite prin paduri, tufisuri sau campii. Au frunze lipsite de stipele, flori ciclice cu perigon trimer, simplu sau dublu, ovar inferior sau semiinferior, fruct capsula. Cuprinde o singura familie.
Speciile din aceasta familie sunt ierboase, perene, cu frunze intregi, cordate sau reniforme, petiolate si lipsite de stipele. Florile sunt hermafrodite, cu simetrie radiara sau zigomorfe, cu perigon petaloid, de obicei trimere. Androceul este format din 6 stamine sau multiplu de 6, dispuse pe 2 cicluri, concrescute cu gineceul inferior sincarp, format din 4-6 carpele. Fruct capsula.
Planta ierboasa scunda ce creste prin padurile umbroase, cu sol bogat in humus. In pamant are un rizom ramificat tarator, ce produce lastari scurti de pe care se desprind 2 - 3 frunze reniforme, lung petiolate verzi si in timpul iernii sub zapada. Intre frunze se dezvolta cate o floare, hermafrodita, cu perigon simplu, gamotepal, de culoare violaceu brunie, trimer, scurt campanulat. Staminele 12, ovarul inferior din 6 carpele concrescute. Fruct capsula. Florile raspandesc miros de piper si atrag insectele ce le polenizeaza. De la pochivnic se valorifica rizomii, Asari rhizoma, ce contin ulei volatil, rezine, materii tanate . Datorita uleiului volatil planta prezinta actiune emetica si expectoranta. Extractele de rizom au proprietati antibiotice asupra stafilococilor.
Planta ierboasa de origine mediteraneana, raspandita in tufisuri, pe marginea drumurilor, semanaturi, vii. In pamant prezinta un rizom adanc de pe care se desprind tulpini aeriene erecte, canelate, de pana la un metru inaltime. Frunzele petiolate sunt ovat triunghiulare cu baza cordata, galben verzui. Florile sunt grupate cate 3-5 la subsuoara frunzelor, sunt zigomorfe cu perigon gamotepal de culoare galben murdar avand forma unui tub lung de 3 cm, largit la partea superioara ca o palnie. In interior tubul perigonului este prevazut cu peri desi indreptati in jos. Cele 6 stamine sunt concrescute cu stilul. Fructul este o capsula piriforma de culoare verde galbuie. In scopuri farmaceutice, de la marul lupului se recolteaza partile aeriene, Aristolochiae herba, ce contine acid aristolochic, alcaloizi, ulei volatil si flavonozide.
Prin acizii aristolochici actioneaza similar colchicinei. Planta este foarte toxica, acizii aristolochici avand efect mutagen, cancerigen. In homeopatie se foloseste in afectiuni ginecologice, plagi si ulcere, afectiuni ORL. Produsul nu se foloseste intern.
Grupeaza plante acvatice cu caractere asemanatoare magnoliaceelor si ranunculaceelor dar si cu unele caractere ce le apropie de monocotiledonatele primitive. Radacina primara dispare de timpuriu fiind inlocuita de radacini adventive, iar tulpina are fascicule libero-lemnoase inchise (ca la monocotile). Florile actinomorfe, hemiciclice au stamine si carpele numeroase, adesea libere. Embrionul are 2 cotiledoane, dar concrescute.
Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine tropicala, ierboase, acvatice, cu adaptari anatomice si morfologice speciale. In substrat au un rizom gros, carnos, de pe care se dezvolta frunze intregi (rar sectate) mari, cordate sau peltate, plutitoare submerse sau emerse. Petiolul este lung si prevazut cu tesuturi aerifere. Florile sunt mari, hermafrodite, solitare, cu caliciul format din 5-4 sepale iar corola are un numar nedeterminat de petale dispuse spirociclic. Staminele sunt numeroase si dispuse spiralat iar gineceul este policarpelar apocarp (rar sincarp) cu dispozitie ciclica. Fructele sunt nucule sau bace.
Planta ierboasa originara din estul Americii de Nord, raspandita in ape statatoare sau lin curgatoare. Are un rizom scurt si gros infipt in namol si fixat de fundul baltii prin numeroase radacini adventive. In partea apicala a tulpinii subterane se dezvolta frunze mari de 10 - 30 cm, lung petiolate si stipelate, orbicular ovate, coriacei, cu marginea intreaga, ce se ridica la suprafata apei si plutesc gratie canalelor aerifere din limb si petiol. Florile sunt mari, solitare, lung pedunculate, cu 4 sepale verzi libere, numeroase petale albe si numeroase stamine inserate pe marginea ovarului. Carpelele sunt concrescute intr-un ovar semiinferior. Fructul este o pseudocapsula (concrescuta partial cu receptacolul concav). Rizomul, Nymphaeae rhizoma, contine alcaloizi chinolizidinici si piperidine, tanin. Se utilizeaza in afectiuni dermice, crapaturi, zgarieturi, arsuri solare, afectiuni digestive, diaree, dizenterie, tumori, leucoree. Se citeaza florile acestei plante cu proprietati sedative.
Cuprinde plante cu raspandire in zona temperata, in general ierboase, mai rar arbusti. Frunze dispuse altern, adesea lobate sau adanc sectate si lipsite de stipele. In majoritatea cazurilor florile sunt solitare sau grupate in inflorescente cimoase. Sunt pe tipul 6, 4 sau 2, cu invelis dublu, simetrie actinomorfa sau zigomorfa cu numar variabil de elemente si cu gineceu sincarp superior. Fructul este o capsula valvicida sau poricida.
Cuprinde plante ierboase prevazute in tot corpul cu canale laticifere, anastomozate, ce contin latex incolor sau colorat in alb, portocaliu sau rosu. Frunzele sunt alterne, simple sau divizate, fara stipele. Florile sunt solitare sau grupate in inflorescente cimoase, actinomorfe sau zigomorfe cu invelis floral dublu. Caliciul este format din 2 sepale caduce, corola din 4 petale libere, androceul din numeroase stamine (uneori redus la 6-4 stamine), gineceul variabil de la 16 la 2 carpele, sincarp superior. Fructele capsule sau nucule.
Planta anuala originara din zona estica a bazinului mediteranean, astazi numai cultivata. Are tulpini inalte de pana la 80-100 cm, frunze mari, cele bazale petiolate, cele superioare sesile amplexicaule, alterne, penat divizate. Florile sunt mari, solitare si au pedunculii florali prevazuti cu sete. Sepalele sunt 2, caduce, petalele 4, obisnuit de culoare rosie, mai rar alba sau violeta, maculate la baza. Staminele sunt numeroase si libere iar carpelele numeroase si concrescute intr-un ovar superior cu stigmat discoidal sesil (stelat). Fructul este o capsula poricida cu numeroase seminte oleaginoase si comestibile. Intreaga planta (in afara de seminte) contine latex de culoare alba. Materia prima pentru industria de medicamente este capsula imatura Papaveris immaturi fructus de la care se obtine un latex numit opiu brut. Opiul se recolteaza manual prin crestarea capsulelor verzi ajunse la dimensiuni maxime. Latexul de culoare alba, in contact cu aerul se solidifica si se brunifica. Chimic este un complex de 10-25 alcaloizi, printre care papaverina, morfina, codeina, narcotina, tebaina etc. Morfina este unul dintre cei mai puternici calmanti ai durerilor cunoscuti pana in prezent. O actiune caracteristica morfinei este euforia pe care o produce, actiune foarte periculoasa pentru ca duce la obisnuinta patologica cu consecinte deosebit de grave (morfinomania). Papaverina este un spasmolitic valoros iar codeina actioneaza asupra centrului respirator oprind tusea. Semintele de mac contin un ulei valoros fiind folosite in alimentatie. Planta este mult cultivata in tarile asiatice pentru obtinerea opiului.
Planta anuala de talie mica, 30-90 cm, tulpina ramificata si frunze inegal penat sectate. Tulpina si frunzele sunt patent paroase. Florile sunt mari, solitare, cu 2 sepale paroase, caduce si 4 petale de culoare rosu aprins, maculate la baza cu negru, numeroase stamine si gineceu policarpelar, sincarp superior. Fructul este o capsula globuloasa sau obovata cu stigmatul sesil si stelat. Farmaceutic se utilizeaza petalele, Rhoeados flores, ce au un miros specific si gust amarui. Contin urme de alcaloizi (rhoeadina), antocianozide si mucilagii. Au proprietati expectorante, behice, sedative si se utilizeaza in afectiuni respiratorii sub forma de ceaiuri pectorale si antibronsitice, de asemenea drept colorant vegetal. Empiric se foloseau in tratamentul tulburarilor de ritm cardiac.
Glaucium flavum Macul galben
Planta ierboasa anuala sau perena, ce creste spontan pe coline nisipoase. Tulpina glabrescenta atinge 40-100cm, frunzele au baza profund cordata, sunt amplexicaule si lobate. Florile solitare au 2-10cm diametru,simetrie radiara si se dezvolta in axila frunzelor. Caliciul din 2
sepale caduce, corola din 4 petale galbene, gineceu din 2 carpele, dispus superior cu stigmat bilobat. Fruct capsula silicviforma biloculara de 10 - 30cm, glabra. Specia a fost recent introdusa in cultura. In scopuri medicinale se foloseste Glaucii herba, recoltata la inflorire cand contine cel mai ridicat procent de alcaloizi, dintre care cel mai important este glaucina, predominant in petale, izoboldina, chelidonina etc. Se intrebuinteaza in tuse, afectiuni dermice, renale, datorita actiunii antitusive asemanatoare codeinei, sedative, diuretice.
Specie ierboasa, perena, frecventa pe langa case, margini de paduri umbroase, zone ruderale. In sol prezinta un rizom dezvoltat, brun rosiatic, ramificat cu numeroase radacini aditive. Tulpina aeriana atinge 30-100 cm, este ramificata, cilindrica, acoperita cu peri lungi si rari. Frunzele sunt alterne, imparipenat sectate, de culoare verde albastruie, cele bazale petiolate, cele superioare sesile. Florile actinomorfe sunt dispuse in umbele simple in varful ramurilor si sunt formate din 2 sepale caduce, 4 petale galben-aurii, numeroase stamine galbene si un gineceu bicarpelar sincarp superior. Fructul este o capsula silicviforma ce se deschide la maturitate. Toate organele plantei contin vase laticifere ce produc un latex galben portocaliu in partile aeriene si rosu portocaliu in cele subterane. In scopuri medicinale se recolteaza Chelidonii herba, in timpul infloririi (dar se valorifica si radacinile ce se recolteaza toamna). In sucul laptos al plantei sunt localizati alcaloizii (mai numerosi in organele subterane), chelidonina, berberina, cheleritrina, ce prezinta actiune spasmolitica, coleretica si calogoga la nivelul cailor biliare si la nivelul parenchimului hepatic, fiind indicati in dischinezii biliare, colici hepatice, hipotonie vezicala, etc. Extern sucul laptos se aplica pe negi, avand proprietati citostatice.
Cuprinde plante ierboase scunde, rar agatatoare, fara latex dar cu uleiuri volatile. Frunzele alterne sunt adanc divizate. Florile sunt zigomorfe, grupate in inflorescente racemoase sau cimoase. Caliciul este format din 2 sepale iar corola din 4 petale.
2. SUBCLASA AMENTIFERAE (HAMAMELIDAE)
Cuprinde dicotiledonate lemnoase cu flori ciclice, unisexuate (rar hermafrodite), monochlamidee, cu perigon sepaloid sau petaloid, mai rar diplochlamidee sau cu invelisuri florale rudimentare (rar nude).
Majoritatea speciilor au florile grupate in amenti condensati (cel putin cele mascule), de unde si denumirea de amentifere. Androceul poate fi format din una sau mai multe stamine. Gineceul apocarp sau sincarp, poate avea pozitie inferioara sau superioara si este alcatuit dintr-un numar redus de carpele sau chiar una singura.
Anatomic, unele amentifere prezinta traheide cu punctuatiuni areolate. O particularitate a lor o constituie modul de patrundere a tubului polinic in ovul, prin baza acestuia (salazogamie). Polenizarea este anemofila, iar fecundatia simpla, foarte indelungata (de la polenizare pana la patrunderea spematiilor la oosfera, dureaza adesea un an). Subclasa Hamamelidae cuprinde 6 ordine cu un numar redus de familii.
ORD. HAMAMELIDALES
Cuprinde arbori si arbusti ce prezinta in xilem traheide cu punctuatiuni areolate. Frunzele sunt dispuse altern, iar florile hermafrodite sau unisexuate sunt fie lipsite de invelis floral, fie prezinta un invelis floral simplu sau dublu. Ordinul cuprinde 2 familii: Platanaceae si Hamamelidaceae.
Fam. Hamamelidaceae
Cuprinde arbori si arbusti cu raspandire mai ales in zonele subtropicale ale Americii, Asiei si Australiei. Frunzele sunt sempervirente sau cazatoare (decidue), dispuse altern sau spiralat, petiolate, fara teaca, odorante sau lipsite de miros, simple. Lamina poate fi intreaga sau palmat divizata, cu peri stelati. Florile sunt mici, grupate in inflorescente sub forma de amenti (mai rar capitule, raceme, panicule) si sunt inconjurate sau nu de un involucru de bractei colorate. Florile sunt de regula actinomorfe, se maturizeaza devreme si sunt formate din 4 verticile de cate 4-5 piese. Periantul este format din caliciu si corola distincte sau poate fi perigon sepaloid (uneori lipseste). Se dispun in 1-2 cicluri, izomere. Caliciul din 4-5 sepale libere sau concrescute dispuse intr-un verticil, sunt imbricate, dialisepale sau gamosepale. Corola, cand este prezenta, poate fi formata din 2-4 sau 5 petale unite dispuse in verticil. Petalele sunt lungi, uneori rasucite in mugure sub forma de arc. Sunt sesile sau unguiculate. Androceul este format din 4-32 stamine, neramificate, libere, dispuse pe unu sau 2 verticile. Staminele pot fi in totalitate fertile sau pot prezenta alternativ si staminodii.
Hamamelis virginiana
Este un arbust mic de 5-6 m inaltime, originar din America de Nord. Frunzele intregi sunt dispuse altern, sunt scurt petiolate, romboidale sau ovale, cu baza asimetrica, marginea crenelata. Nervurile de ordinul 3 si 4 sunt ramificate, se anastomozeaza si dau frunzei aspect reticulat.
Florile sunt mici, tetramere, grupate in amenti axilari. Petalele sunt lungi, liniare ca niste benzi, de culoare galbena.
Medicinal se folosesc Hamamelidis folium si Hamamelidis cortex (mai rar). Frunzele contin pana la 10% taninuri galice (hamamelitanin), acid galic, taninuri mixte, flavone, proantociani, ulei volatil. Se utilizeaza sub forma de extracte sau tincturi in afectiuni ale vaselor venoase - varice, hemoroizi, flebite, dar si in dermite, eczeme, etc datorita actiunii vasoconstrictoare, hemostatice, astringente. Cutadenul este un produs farmaceutic cu extract de Hamamelis.
Liquidambar orientale
Arbore monoic originar din Asia Mica, cu flori unisexuate lipsite de periant, grupate in amenti, cu frunze palmate. Din trunchiul acestei specii se extrage balsamul de Styrax sau rezina Benzoe, ce contin esteri ai acidului cinamic si benzoic. Se utilizeaza datorita actiunii antiseptice si dezinfectante, cicatrizante (rani, arsuri). Rezina Benzoe se foloseste si in tratamentul scabiei.
Fam. Platanaceae
Unicul gen Platanus, cuprinde putine specii cu raspandire mai ales in America de Nord si zonele mediteraneene. Sunt arbori mari, inalti, cu ritidom albicios, neted, frunze mari palmat lobate (cu 5-7 lobi acuti) si flori unisexuate, monoice, dispuse in inflorescente globuloase, lung pedunculate. Invelisul floral este format din 3-6 foliole, florile masculine au 3-8 stamine iar cele femele 3-6 carpele libere. Polenizarea este anemofila. Fructele poliachene, fiecare poliachena inconjurata de peri lungi. Platanus occidentalis - platan american, are inflorescentele cate una pe un peduncul lung si Platanus orientalis - platanul, originar din Asia Mica, creste viguros, are coroana larga si cate 3-6 inflorescente pe un peduncul lung. Ambele specii se cultiva prin parcuri si alei.
ORD. URTICALES
Celtis australis
Humulus lupulus - Hameiul
Planta lemnoasa cu tulpina volubila spre dreapta, inalta de 3-5 m, acoperita cu peri in forma de carlige. Frunze opuse, aspre, lung-petiolate, digitat lobate, cu marginea lobilor serat dintata. Flori unisexuate dioice. Cele mascule sunt dispuse in cime axilare racemiforme si formate din perigon sepaloid cu 5 diviziuni libere si 5 stamine. Florile femele au periant rudimentar, glandulos si ovar cu 2 stigmate filiforme. Sunt grupate in amenti axilari, pedunculati, formati din bractei dispuse imbricat ce poarta la baza una sau doua achene. Totalitatea bracteelor formeaza un fel de con (strobil). Atat bracteele ce formeaza conul, cat si periantul membranos din jurul achenelor, poarta numeroase glande secretoare de culoare galben aurie, ce contin o substanta amara, aromatica numita lupulina, motiv pentru care se folosesc in industria berii. Importanta prezinta conurile de hamei, Lupuli strobuli, ce contin oleo-rezine, ulei volatil, principii amare, flavone, tanin, substante estrogene. Hameiul are proprietati sedative, tonic amare, anafrodisiace, bacteriostatice, antitumorale si intra in compozitia ceaiurilor calmante si sedative.
Cuprinde un mare numar de plante lemnoase, arbori si arbusti, dar si plante ierboase.
Frunzele pot fi simple sau compuse, variate ca forma, de regula cu dispozitie alterna, la grupele evoluate pot fi si opuse sau verticilate.
Caracterele ce reunesc plantele acestei subclase privesc alcatuirea mai mult sau mai putin unitara a florii. Astfel florile solitare sau grupate in inflorescente compacte, sunt hermafrodite, cu simetrie radiara (mai rar zigomorfa). Invelisul floral este diferentiat in caliciu si corola, dialipetala sau gamopetala, la marea majoritate fiind pe tipul 5 (pentamere), rar 4.
Elementele florale au dispozitie ciclica (exceptional spirociclica la familiile mai putin evoluate). Se observa tendinta de formare a unui receptacul adancit cu disc nectarifer.
Androceul este format din numeroase stamine dispuse pe unul sau mai multe cercuri. La formele mai evoluate numarul staminelor se reduce si devine constant.
Gineceul poate fi apocarp sau sincarp, evolutia mergand de la un numar mare de carpele, la 5, 4, 3, 2 sau chiar o singura carpela. La familiile neevoluate este superior, la cele evoluate inferior.
Polenizarea este anemofila si entomofila. Fructele pot fi achene, nucule, pastai, capsule, fructe compuse sau false.
Rosidele cuprind peste 20 de ordine cu numeroase familii, genuri si specii. Prezinta legaturi evidente cu subclasa Polycarpicae, evolutia mergand pe calea ciclizarii elementelor florale si reducerea lor la un numar constant.
Cuprinde numeroase ordine dintre care mai importante farmaceutic, sunt: Saxifragales, Sarraceniales, Rosales, Fabales, Myrtales, etc.
ORD. SAXIFRAGALES
Cuprinde specii arbustive de talie mijlocie si uneori cu ramuri spinoase, raspandite in regiunea holarctica, America centrala si de sud. Frunzele sunt petiolate, palmat lobate, florile actinomorfe, hermafrodite (rar unisexuate), cu caliciul in forma de cupa, campanulat sau rotat sau ca un tub cilindric alungit, din 5 sau 4 sepale, de obicei de aceeasi culoare cu petalele. Corola este formata din 5 sau 4 petale, mai scurte decat sepalele si fixate pe marginea receptaculului. Androceul din 5, mai rar 4 stamine, dispuse opus sepalelor. Gineceul bicarpelar cu ovar inferior mai rar semiinferior. Fructul este o baca suculenta ce rezulta din concresterea receptaculului cu ovarul, continuand spre varf cu caliciul ce devine persistent.
Ribes nigrum - Coacazul negru
Arbust fructifer ramificat de la baza, inalt de pana la 1,5 m, cu frunze subrotunde, 3-5 lobate, neregulat dublu serate, nelucitoare. Inflorescenta este un racem cu 5-10 flori verzui spre exterior si rosietice spre interior, cu receptacul campanulat, sepale 5, ovate, reflecte, de 2 ori mai lungi decat petalele, petale 5, erecte, stamine 5, ovar inferior, bicarpelar. Fructul baca suculenta, neagra, cu puncte galbene. Creste prin paduri si tufisuri in regiunile muntoase.
Importanta farmaceutica prezinta frunzele, Ribes nigri folium, precum si fructele mature, Ribes nigri fructus. Frunzele au efect diuretic si antireumatismal, hipotensiv. Fructele sunt foarte importante deoarece au un continut foarte ridicat de vitamina C: 150- 200 mg%, care este si foarte stabila termic si la oxigenare. De asemenea sunt bogate in saruri de K, Mg, Ca, Na, Fe, P, Cl, vitaminele A, B, acizi organici, flavone, etc. Sunt indicate pentru efectul tonic general (anemii), depurativ, diuretic, pectoral, sudorific, in reumatism, guta, nefrite, ateroscleroza, afectiuni hepato-biliare.
Ribes grossularia - Agrisul
Arbust foarte ramificat de 150 cm, frunze semicirculare, flori verzui-roscate, solitare sau cate 2-3. Caliciu campanulat paros, cu sepale obovate, de 2-3 ori mai lungi decat petalele. Petale mici alburii. Fructul o baca globuloasa, mare, verzuie, galbuie sau roscata, pubescenta.
Farmaceutic se utilizeaza fructele - Grossularie fructus. Contin vitamina C, acizi organici, tanin, etc. Au actiune diuretica, depurativa, tonic aperitiva. Se utilizeaza in tratarea inflamatiilor cailor urinare, litiazei renale, hidropiziei, reumatismului, gutei.
Fam. Crassulaceae
Cuprinde peste 1.000 de specii de plante ierboase, suculente, anuale sau perene, adaptate la xerofitism accentuat, raspandite pe stancarii si terenuri aride si prevazute cu tesuturi acvifere bine dezvoltate. Frunzele sunt simple, groase, carnoase, plane sau cilindrice, alterne, rar opuse sau verticilate, fara stipele. Florile bisexuate, actinomorfe, rar unisexuate, in inflorescente cimoase (spice sau panicule). Periantul este format din 4-20 sepale libere, rar concrescute la baza si 4-20 petale ce alterneaza cu sepalele, libere sau concrescute la baza. Androceul din 4-20 stamine concrescute la baza cu petalele. Gineceul este policarpelar apocarp, superior. Polenizarea este entomofila. Fructele folicule libere.
Planta ierboasa glabra, de 5-15 cm cu tulpini numeroase, acoperite cu frunze imbricate, caduce, carnoase, ovate, glabre si sesile cu gust acru. Inflorescentele sunt semiumbele laxe, dispuse terminal. Flori pe tipul 5, caliciul dialisepal, galbui, corola din 5 petale galben aurii, 10 stamine, fructul polifolicula.
Creste prin locuri uscate, nisipoase si pietroase, pe ziduri vechi.
Importanta farmaceutica prezinta partea aeriana inflorita - Sedi acris herba - contine alcaloizi, rezine si se foloseste in tratamentul hemoroizilor.
Sedum maximum - Iarba grasa, iarba de urechi
Planta ierboasa perena prevazuta subteran cu rizom napiform, gros, uneori ramificat. Tulpini erecte, simple sau ramificate in partea superioara, glabre, verde-inchis, inalte de 20-50 cm. Frunzele sunt carnoase, plane, glabre, serate, cele superioare opuse, ovale pana la rotunde, cu baza scurt cordata, cele inferioare de obicei alterne, obovate, cu baza atenuata, sesile sau chiar scurt petiolate; la baza frunzele sunt asezate in rozeta. Flori hermafrodite, alburiu galben-verzui cu caliciu din 5 sepale, rareori 6, triunghiulare, ascutite, corola din 5 petale, rareori 6, alungit ovate, acute, androceu din 10 stamine. Fructul sub forma de folicule, ingustate spre baza si terminate cu un varf ascutit. Importanta farmaceutica prezinta herba care era utilizata pentru cicatrizarea ranilor si arsurilor, sub forma de unguent, avand proprietati vulnerare.
Fam. Saxifragaceae
Cuprinde aproximativ 800 de specii de plante ce apartin la 75 de genuri raspandite pe toate continentele. Sunt plante ierboase sau lemnoase perene, rar anuale. Frunzele sunt simple, dispuse altern, rar opus , cele bazale in rozeta. Florile in inflorescente racemoase sau panicule, au simetrie radiara, rar zigomorfa, de obicei hermafrodite (rar unisexuate), pentamere, uneori tetramere. Invelisul floral dublu sau simplu are elementele libere, androceul este format din 5-8-10 stamine dispuse pe doua cercuri, gineceul din 4, dar mai frecvent din 2 carpele libere sau partial unite, cu pozitie superioara, semiinferioara sau inferioara (uneori concrescut cu receptaculul). Fructul poate fi folicula, capsula, baca.
Philadelphus coronarius - Lamaita, sirinderica
Arbust de 1-3 m cu frunze scurt petiolate, ovate sau ovat lanceolate, dintate, pe fata superioara des cenusiu pubescente. Inflorescentele sunt raceme cu flori albe, foarte placut mirositoare, hermafrodite, cu receptacul in forma de cupa, concrescut cu ovarul, caliciul din 4 sepale libere, corola din 4 petale libere, androceul din 10- 20 stamine asezate pe 2 verticile, ovar inferior, fruct capsula. Cultivat ca arbust ornamental.
Importanta farmaceutica prezinta florile - Philadelphus coronarius flores, care se utilizeaza in leucoree avand actiune antitrichomonazica, confirmata de cercetari recente.
ORD. SARRACENIALES
Cuprinde specii cu flori pentamere cu stigmat in forma de umbela. Periantul este dublu, mai rar simplu. Ovarul este superior cu carpele sudate incomplet, plurilocular. Se caracterizeaza prin frunzele ce au petiolul transformat in colet.
Fam. Drosseraceae
Drossera rotundifolia - Roua cerului
ORD. ROSALES
Cuprinde un mare numar de plante lemnoase si ierboase, perene, rar anuale. Frunzele alterne, rar opuse sunt in general prevazute cu stipele perechi, care la unele specii sunt transformate in spini.
Florile sunt ciclice, actinomorfe, rareori zigomorfe, hermafrodite, mai rar unisexuate, cu caliciul si corola libere, pe tipul 5 sau 4.
Staminele sunt in numar de 5 sau un multiplu al acestuia. Gineceul este polimer, oligomer si chiar monomer.
Caracterul cel mai important este gineceul care este apocarp sau partial sincarp, cu pozitie superioara, semiinferioara sau inferioara. Receptaculul de cele mai multe ori se ingroasa, se modifica si ia forme diferite. Fructele sunt variate: folicule, nucule, bace, drupe, fructe multiple sau false. La formarea fructului participa adesea si axa florala. Ordinul Rosales cuprinde o singura familie, Rosaceae.
Fam. Rosaceae
Cuprinde peste 3500 de specii de plante grupate in 120 de genuri cu cea mai mare raspandire in zona temperata a emisferei nordice. Sunt plante lemnoase si ierboase, foarte variate ca structura. Frunzele sunt simple sau compuse, majoritatea prevazute cu stipele. Florile sunt dispuse ciclic, pe tipul 5, actinomorfe, hermafrodite, exceptional unisexuate, cu caliciul simplu sau dublu si corola din 5 petale libere. Androceul cu numeroase stamine (20-10), mai rar 4 sau 1, dispuse ciclic.
Gineceul poate fi alcatuit dintr-un numar mare de carpele sau prin reducere poate ajunge la o singura carpela. Carpelele pot fi libere sau concrescute cu receptaculul (la speciile mai evoluate). Ovarul poate fi superior, semiinferior sau inferior. Polenizarea este entomofila. Fructele pot fi - bace, drupe, folicule, fructe multiple, compuse si false (poame). Din punct de vedere chimic, rosaceele contin heterozide cu acid cianhidric, uleiuri eterice, saponine, flavone, mucilagii, pectine, taninuri galice si catehice. Alcaloizii lipsesc.
Familia Rosaceae se imparte in 4 subfamilii: Spiraeoideae, Rosoideae, Maloideae, Prunoideae.
Subfamilia Spiraeoideae
Cuprinde arbusti si plante ierboase cu frunze intregi, rar compuse. Receptaculul plan sau in forma de palnie, nu ia parte la formarea fructelor. Florile dispuse in corimbe, sunt actinomorfe, pentamere, staminele fiind in numar de 10 sau mai multe. Gineceul din 5-2 carpele apocarpe, fructe folicule.
Filipendula ulmaria - Cretusca
Planta perena ierboasa de 100-120cm, cu rizom lignificat, noduros, tulpina erecta, simpla sau ramificata superior, unghiulara, glabra. Frunze alterne, stipelate, intrerupt-penat-sectate, aspre, alb paroase. Foliolele lat ovate, serate, cea terminala mai mare palmat 3-5 lobata. Flori dispuse in cime multiflore, dese, mici, au axa principala scurta si ramificatiile laterale lungi. O floare hermafrodita are 5-6 sepale, 5-6 petale alb galbui, puternic odorante, 20-40 stamine, 6-10 carpele rasucite, libere, fructul polifolicula apocarpa rasucita in spirala.
Creste prin zavoaie, pe marginea raurilor, prin pajisti cu vegetatie inalta, buruienisuri, pana la limita superioara a fagului.
Importanta farmaceutica prezinta partile aeriene, Ulmariae herba, ce contine flavone, tanin, aldehida salicilica, etc. Se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul reumatismului articular acut, ca diuretic (prin flavone), diaforetic, tonic, astringent.
Planta perena ierboasa, cu rizom subtire noduros si radacini adventive tuberizate. Tulpina de 30-80 cm, simpla, rar ramificata, rotunda. Frunze alterne, intrerupt penat sectate, stipelate, cu numeroase foliole inciz serate, lanceolate, glabre sau paroase. Inflorescenta multiflora, terminala, compusa din cime paniculate. Flori hermafrodite, formate din 5-6 sepale, 5-6 petale alb galbui sau palid rozee, stamine 20-40, carpele 9-12, libere, drepte, fructe folicule paroase, nerasucite.
Creste in locuri uscate, coaste insorite, stepe, pajisti uscate, poieni, tufisuri rare.
Importanta farmaceutica prezinta Filipendulae flores et radix, ce au actiune astringenta, diuretica, antiasmatica, antihemoroidala, antidizenterica. Se folosesc pentru tratarea astmului, combaterea durerilor postnatale, a durerilor de testicule, in boli de rinichi, hidropizie, hemoroizi. Extern pentru tratarea eczemelor si intretinerea tenului.
Quillaja saponaria
Subfamilia Rosoideae
Cuprinde plante lemnoase si ierboase, cu frunze simple, stipelate (stipelele fiind persistente), adesea concrescute cu petiolul. Florile prezinta frecvent un caliciu extern numit calicul, receptaculul este convex sau concav (uneori la maturitate devine carnos). Gineceul are pozitie superioara sau inferioara si este policarpelar apocarp. Fructele de regula multiple sunt polinucule sau polidrupe.
Rosa canina Macesul
Arbust de 2-3m inaltime, cu tulpini alungite, ramificate, recurbate in afara sau pendule. Ramuri ghimpoase, frunze penat compuse, avand stipelele concrescute cu petiolul. Flori solitare rosee, cu receptaculul ca o cupa, 5 sepale libere, 5 petale libere, numeroase stamine prinse pe marginea receptaculului si numeroase carpele libere si paroase incluse in cupa receptaculului. Fructul (maceasa) fals si multiplu, este o poliachena, cu receptacul carnos si comestibil.
Creste prin paduri de foioase, rar de rasinoase, margini si rarituri de paduri, poieni, etc.
Importanta farmaceutica prezinta fructele, Cynosbati fructus, recoltate cand macesele au culoarea rosu inchis. Importanta lor se datoreaza continutului ridicat in vitaminele C, A, E, B, P, K, in acid nicotinic, tanin, saruri minerale, acizi citric si malic, ulei volatil si ulei gras.
Sunt recomandate in avitaminoze, enterocolite, calculi renali, tulburari de circulatie periferica, ca antihelmintic. Au, de asemenea, actiune diuretica, sunt un bun colagog si coleretic, tonic, vasodilatator arterial, se recomanda in inflamatia intestinului, etc.
Rosa damascena - Trandafir de luna
Agrimonia eupatoria Turita mare
Alchemilla vulgaris - Cretisoara
Planta ierboasa perena, cu rizom si numeroase radacini adventive, tulpini de 10- 50 cm, ascendente sau culcate, usor albastrui verzui, frunze bazale in rozeta, stipelate, lung petiolate, rotund reniforme, ondulate, glabre, palmat lobate, cu lobi rotunjiti si marginea dintata. Flori hermafrodite dispuse in inflorescente cimoase, terminale, au caliciul dublu, sepalele externe (4) mai mici decat cele interne, verzi galbui, petalele lipsesc, stamine ( 4). Gineceu monocarpelar, fructe nucule.
Traieste prin pasuni, fanete, coaste abrupte, stancarii, din etajul montan pana in cel alpin.
Importanta farmaceutica prezinta partile aeriene - Alchemillae herba - ce contine saponine si flavone, taninuri, substante grase, saruri minerale. Se utilizeaza in tratamentul metroragiilor, in fixarea sarcinilor, in pregatirea interventiilor chirurgicale ORL (extract fluid), ca astringent, antidiareic, antihemoroidal. Extern, infuzia se foloseste pentru gargara in stomatite si cicatrizarea ranilor.
Sanguisorba officinalis - Sorbestrea
Planta perna ierboasa, cu rizom gros, tulpina simpla, ramificata in partea superioara, de 30-90 cm. Frunze alterne, stipelate, cele inferioare in rozeta, lung petiolate, de 40 cm lungime penat compuse din 3-11 foliole, cele superioare sesile. Foliolele sunt ovate sau eliptice, cu baza cordata si marginea dintata. Inflorescente terminale capituliforme, cilindrice, lung pedicelate formate din flori hermafrodite. Fiecare floare prezinta o bractee si 2 bracteole, un perigon petaloid, de culoare rosu inchis, 4 stamine, cu filamente rosietice si antere galbene, gineceu monocarpelar inferior inchis in receptacul, fructul nucula.
Creste prin fanete umede, la marginea tufarisurilor, pe coline, pana in etajul montan.
Importanta farmaceutica prezinta partea aeriana - Sanguisorbae herba, iar in unele tari si rizomii si radacinile - Sanguisorbae rhizoma et radix -care sunt foarte bogate in tanin, amidon, saponine, ulei gras etc. Se utilizeaza empiric ca astringent in tulburari intestinale, in enterocolite, diareei sangeroase iar ca hemostatic in tratamentul hemoroizilor sau ca cicatrizant.
Sanguisorba minor - Cebarea
Rubus idaeus - Zmeurul
Rubus caesius Murul de miriste
Rubus fruticosus - Mur
Arbust viguros cu lastari erecti, in partea superioara arcuiti, acoperiti cu ghimpi puternici in forma de gheara. Frunzele lastarilor 5-foliate. Petioluri cu ghimpi uncinati, stipele liniare. Foliolele se ating cu marginile lor sau se acopera. Foliola terminala este de 2-3 ori mai lunga decat petiolul, lat ovata, cu baza cordata sau rotunjita. Inflorescenta este un racem simplu. Sepale 5, la inflorire si dupa inflorire patente, la exterior verzi, cu margini albe. Petale mari, 5, obovate sau eliptice, albe sau palid rozee. Androceul din numeroase stamine, gineceu policarpelar apocarp. Fructe polidrupe negre brumate la maturitate, bine dezvoltate.
Importanta farmaceutica prezinta Rubi fruticosi folium, ce reprezinta foliolele fara petiolul principal. Contin tanin (cca 10%), flavone, acizi organici, vitamina C, inozitol. Au actiune astringenta, antidiareica si se folosesc sub forma de infuzie. Extern in inflamatii orofaringiene si local in fisuri anale si hemoroizi.
Fragaria vesca Fragul
Planta ierboasa perena, de 5- 30cm, cu rozeta de frunze la baza, tulpini erecte si stoloni radicanti. Frunze petiolate, alterne, trifoliate, foliola terminala ovata sau romboidala, cele laterale ovate, pe fata verzi deschis, pe dos verzi albastrui. Flori hermafrodite, cu pediceli lungi, dispuse in cime pauciflore. O floare are un receptacul conic, carnos, cu caliciu dublu si corola din 5 petale albe, libere, androceu din 20 de stamine, gineceu policarpelar apocarp. Fructul (fraga), fals si multiplu este o poliachena comestibila.
Creste prin pajisti, fanete, paduri, tufisuri, aluviuni.
Importanta farmaceutica prezinta frunzele - Fragariae folium, ce contin tanin, ulei volatil, saruri minerale, vitamina C, un alcool numit fragarol. Se utilizeaza ca astringent si antidiareic in enterite acute, in tratamentul diabetului zaharat, ca diuretic in diferite boli ale rinichiului si vezicii urinare, ca dezinfectant. Importanta farmaceutica prezinta si fructele, Fragariae fructus, care sunt foarte bogate in vitamine, acid salicilic si saruri minerale. Sunt indicate in reumatism cronic degenerativ, guta, astenie de primavara, TBC, hipertensiune, intoxicatie tabagica si alcoolica, tulburari hepatice si biliare, constipatie.
Fragaria moschata - Capsun
Potentilla anserina - Coada - racului
Planta erbacee, perena, intalnita in locuri nisipoase si pietroase din lungul raurilor, marginea lacurilor, fanete umede.
Subteran prezinta un rizom gros, cilindric, din care pornesc radacini adventive filamentoase. Tulpini aeriene foarte lungi, subtiri, repente, inradacinate la noduri. Frunze intrerupt - penat - fidate, lungi pana la 20cm, scurt - petiolate, cu foliole alungit - obovate, dintate pe margine. La baza frunzelor, stipele mari, membranoase, multifidate. Flori aurii, lung - pedicelate, cu diametrul de 18 - 20mm, caliciul, din sepale mai mult sau mai putin egale ca lungime, cele externe 3 - multifidate, mai rar intregi, corola, din cinci petale aproape duble, lungi cat sepalele, androceul, din 20 stamine, gineceul cu stil lateral. Fructe, poliachene, cu stiluri persistente.
Importanta farmaceutica prezinta Anserinae herba, ce contine tanin galic si elagic, substante amare, mucilagii, ulei volatil, flavone, saruri minerale. Are actiune astringenta, precipitand proteinele din continutul intestinal, oprind prin aceasta putrefactia. Are si proprietati usor spasmolitice asupra musculaturii netede a intestinului si uterului. Intra in compozitia ceaiului antidiareic.
Potentilla erecta (sin. Potentilla tormentilla) - Sclipeti
Planta ierboasa perena ce prezinta o axa bazala foarte ingrosata, de 2-3 cm, lemnoasa, de pe care pornesc numeroase tulpini subtiri, erecte, de 10-30 cm, ramificate, slab paroase. Frunze bazale ternate, care dispar in timpul infloririi, cele tulpinale sesile, ternate, cu foliolele lanceolate, acut dintate. Stipelele frunzelor superioare sunt asemanatoare cu foliolele din care cauza frunzele par 5- foliate. Flori foarte lung pedicelate, solitare sau in dicazii, sunt formate din 4 sepale externe mai inguste decat cele 4 sepale interne, 4 petale galbene, 15-20 de stamine, gineceu policarpelar superior, fructe nucule. Creste prin locuri turboase, umede, la marginea padurilor, prin poieni.
Importanta farmaceutica prezinta toata planta Tormentillae herba et radix - fiind foarte bogata in materii tanante, rosu de Tormentilla (o flobafena), tormentol, acizi, saruri minerale. Continutul ridicat in tanin ii confera proprietati astringente si bacteriostatice, de aceea se recomanda in tratamentul dizenteriei si enterocolitei cronice. Extern, in tratamentul gingivitelor si stomatitelor.
Potentilla reptans - Cinci-degete
Geum urbanum - Cerentel
Planta semifrutescenta de 25- 60 cm, cu rizom si radacini adventive. Tulpina simpla sau ramificata, frunze bazale rozulare, scurt petiolate, intrerupt penat lirate, cele tulpinale ternate, cele superioare trilobate cu marginea dintata. Stipele asemanatoare foliolelor. Flori dispuse in inflorescente laxe, cu o floare terminala si dedesubt 1-2 ramuri dicaziale reduse la o floare. Florile sunt lung pedicelate, cu 5 sepale externe si 5 sepale interne mai lungi decat cele externe, verzi, libere, 5 petale galbene, obovate, numeroase stamine si numeroase carpele situate pe un receptacul bombat, cu stile lungi, terminale, articulate. Fructele -nucule scurt setoase.
Creste prin locuri umede, marginea padurilor, tufarisuri, pe langa ziduri, garduri, santuri.
Importanta farmaceutica prezinta rizomii cu radacinile, Gei rhizoma cum radicibus, recoltate primavara devreme sau toamna la sfarsitul lunii septembrie. Contin o heterozida, geina, care prin hidroliza pune in libertate eugenolul, substanta bactericida cu miros de cuisoare, de asemenea taninuri, ulei volatil, substante amare. Se utilizeaza impotriva diareelor si dispepsiilor gastrice, in enterite infectioase, voma provocata de tulburari ale ficatului sau bilei. Extern se folosesc in hemoragii hemoroidale, menstruatii cu dureri, plagi, gingivite sangerande, amigdalite (gargara). Nu se utilizeaza in afectiuni cronice hepatice si renale.
Geum rivale - Caltunul-doamnei
Subfamilia Maloideae
Cuprinde arbori si arbusti cu importanta economica. Frunzele sunt simple, cazatoare, florile pe tipul 5, cu invelisuri florale libere, gineceul are pozitie inferioara si este format din 5 carpele (uneori se reduce la 2 sau 1), libere sau concrescute cu receptaculul concav, cel putin la fructificare formand impreuna un fruct carnos si fals numit poama (pseudopolifolicula).
Cydonia oblonga - Gutuiul
Arbore scund sau arbust de 1-8m, cu ramuri extinse, erecte sau pendule. Frunze alterne, ovate, eliptice sau alungite, petiolate, pe fata verzi intunecate, pe dos cenusiu verzui, tomentoase, cu margini intregi si stipelate. Flori solitare, aproape sesile, mari, cu receptacul alb cenusiu tomentos, format din 5 sepale, libere, 5 petale obovate, albe sau rozee, 15-20 stamine, dispuse pe 3 cercuri, cu filamente violete si antere galbene. Gineceul inferior, este format din 5 carpele libere concrescute numai la baza, inchise in intregime in receptaculul carnos. Fructul mare, poama, este galben verzui, spongios, odorant, cu caliciul persistent.
Specie cultivata si subspontana pe coline insorite, margini de padure, mai ales in zonele sudice.
Importanta farmaceutica prezinta frunzele - folium, fructele - fructus si semintele - semen Cydoniae. Frunzele contin tanin si au efecte antidiareice, semintele contin pectine, substante mucilaginoase si amigdalina si au efect emolient, infuzia fiind indicata in tuse, bronsite, traheite, boli de piele iar fructele prin continutul ridicat in glucide, protide, lipide, saruri minerale, vitamine si tanin se utilizeaza ca astringent in diaree, dizenterie, ca antihemoragic in hemoptizie, metroragii, hemoroizi, tonifiant in infectii respiratorii, hepatite cronice, slab acid in dispepsii si inapetenta.
Sorbus aucuparia - Scorus de munte
Crataegus monogyna - Paducelul
Arbust de pana la 8m inaltime, cu lujerii prevazuti cu spini brun roscati. Frunze variabile, lat ovate, rombic ovate, pe fata lucioase, glabre, penat lobate sau inegal sectate, cu marginea serata, petiolate si dispuse altern. Inflorescentele sunt corimbe multiflore cu flori pedicelate si formate din 5 sepale libere, 5 petale albe libere, cca 20 de stamine, gineceu monocarpelar inferior concrescut cu receptaculul, fructul o poama rosie.
Creste prin paduri, poieni, tufisuri.
Importanta farmaceutica prezinta florile - Crategi flores, frunzele - Crategi folium si fructele - Crategi fructus. Utilizarea lor se datoreaza prezentei acizilor crategic, crategolic, ursolic, oleanolic, cafeic, vitaminelor C si B, alaturi de amine, taninuri, antociani, glucoza, fructoza, saruri minerale, etc. Sunt indicate in angina pectorala, miocardita, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, nevroza cardiaca, stari de excitabilitate cu tahicardie, emotivitate excesiva. La cardiaci se recomanda cand tratamentul cu digitala nu este suportat.
Subfamilia Prunoideae
Cuprinde specii lemnoase cu frunze simple, flori hermafrodite, unisexuate, pentamere cu androceul polimer in multiplu de 5, gineceu monocarpelar, superior, neconcrescut cu receptaculul. Receptaculul concav sau in forma de cupa, nu este carnos si nu ia parte la formarea fructului care este o drupa.
Cerasus avium - Ciresul
Arbore de 20m inaltime, cu ritidom gros, negricios. Scoarta se exfoliaza in fasii circulare. Coroana ovala, cu ramuri lungi, frunze alterne, petiolate, cu nectarine pe petiol, alungit ovate, acuminate, pe margini dublu crenat serate, cu stipele liniare. Flori dispuse in fascicule (umbele sesile) cate 3-6, pedicelii sunt foarte lungi, la baza cu solzii mugurelui floral, cleiosi. Sepale 5, concrescute la baza si cazatoare, petale 5, libere, albe, stamine numeroase, gineceu monocarpelar superior, fructul o drupa rosie, negricioasa, galbena, lucioasa, sferica.
Creste spontan prin paduri, tufisuri, coaste insorite, dar se cultiva prin livezi si gradini.
Importanta farmaceutica prezinta fructele - Cerasorum fructus si coditele fructelor coapte - Cerasorum stipites. Coditele contin saruri de potasiu, taninuri si flavone. Sunt utilizate pentru proprietatile lor diuretice, astringente, antidiareice, dar si pentru efectul antiinflamator renal, fiind folosite in cistite, pielite, pielonefrite. Fructele sunt bogate in vitamine: A, B, C, saruri minerale (K, Ca, P, Mg, Co, Fe, Cu, Co, Zn), levuroza, zaharuri. Se utilizeaza ca remineralizant, sedativ nervos, depurativ, laxativ, fiind indicate in guta, reumatism, constipatie, hipertensiune, prevenirea imbatranirii.
Prunus spinosa - Porumbar
Arbust ramificat de 1-3m, cu ramurile laterale prevazute cu spini ascutiti de 4-8cm, frunze eliptic ovate, cu margini dintate. Flori solitare, mici, albe, pe tipul 5, apar inaintea frunzelor. Fructe drupe globuloase, albastru inchis brumate.
Importanta farmaceutica prezinta Pruni spinosi flos, recoltate la inceputul infloririi, contin flavone si au puternica actiune depurativa si hipotensiva. Pruni spinosi fructus, recoltate toamna dupa caderea brumei, contin tanin si au actiune astringenta, antidiareica si se utilizeaza si in dischinezii biliare.
ORD. FABALES (LEGUMINOSALES)
Cuprinde cel mai mare numar de specii intre ordinele Subclasei Rosidae - 18.000 si sunt raspandite pe tot globul. Denumirea ordinului deriva de la fructul caracteristic - leguma sau pastaie. Sunt plante lemnoase si ierboase, anuale sau perne. Radacina lor prezinta nodozitati care se formeaza din simbioza acestor plante cu bacteria fixatoare de azot - Rhizobium leguminosarum.
Frunzele compuse, rareori simple, sunt stipelate (uneori stipelele sunt transformate in spini) si adesea metamorfozate in carcei. Florile de cele mai multe ori grupate in raceme, capitule sau umbele, sunt de regula zigomorfe, mai rar actinomorfe. Caliciul este format din 5 sepale concrescute, uneori bilabiat sau cu lacinii inegale. Corola este alcatuita din 5 petale libere, egale sau inegale, uneori se reduc la una. Androceul este format din numeroase stamine, din 10, sau se reduce la 5 sau 4, pot fi libere sau concrescute prin filamentele lor. Gineceul monocarpelar are ovarul dispus superior. Fructul este pastaie sau leguma (uneori lomenta), ce se desface longitudinal pe doua linii: pe linia de sutura a carpelei si pe linia nervurii mediane; lomenta se desface prin macerare, fragmentare. Din punct de vedere chimic, fabaceele sun bogate in substante proteice (in special in cotiledoane si seminte), alcaloizi, saponine, taninuri. Ordinul Fabales cuprinde 3 familii: Mimosaceae, Caesalpinaceae si Fabaceae.
Fam. Mimosaceae
Cuprinde arbori si arbusti, mai rar plante ierboase, foarte raspandite in regiunile tropicale si cultivate in zonele temperate. Frunzele sunt simplu sau dublu penat compuse. Florile mici au simetrie radiara cu invelisurile florale pe tipul 4-5. Caliciul este dialisepal iar corola gamopetala. Androceul este format din 4-5 stamine, lungi, libere, rar concrescute. Gineceul este monocarpelar superior. Fructul pastaie.
Acaccia senegal - Acacie
Este un arbust tropical cu frunze alterne, dublu paripenat-compuse, cu 10-15 perechi de foliole inguste, la baza carora se intalnesc trei spini negriciosi, recurbati. Flori mici galbene, grupate in spice. O floare prezinta 5 sepale sudate, 5 petale mici, galbene, libere, numeroase stamine libere, gineceu monocarpelar, fruct pastaie.
In scoarta tulpinii se gasesc pungi secretoare din care prin incizii exuda un lichid mucilaginos, care se intareste la aer, denumit guma arabica. Arabicum gummi sau Acaciae gummi, este utilizata drept emulgator.
Acacia catechu
Arbore inalt de 10-15m, cu scoarta brun roscata, frunze alterne, dublu paripenat compuse cu numeroase foliole. Flori albe, hermafrodite, grupate in spice putin laxe. Fructul este o pastaie dreapta, aplatizata, coriacee, glabra. Specie originara din Africa tropicala si Asia. Farmaceutic se folosesc scoartele din care se extrage "catechu", substanta ce are un continut ridicat de taninuri catehice si se foloseste ca astringent si hemostatic in afectiuni ale cavitatii bucale.
Mimosa pudica - Sensitiva
Fam. Caesalpinaceae
Plantele din aceasta familie sunt in majoritate arbori tropicali cu frunze stipelate, simplu sau dublu penat compuse, rareori intregi, cu dispozitie alterna. Flori usor zigomorfe cu sepalele si petalele libere. Caliciul este format din 5-4 sepale, corola din 5-4 petale se reduce uneori la 3-2 sau complet. Androceul din numeroase stamine este dispus pe doua verticile. Fructul este o pastaie de forma si marime variabila.
Cassia angustifolia - Siminichie
Arbust mic, de pana la 1m, tropical sau subtropical. Frunze paripenat compuse cu 5-9 perechi de foliole glabre, ingust lanceolate, cu marginea intreaga si aproape sesile. Flori galbene, zigomorfe, pe tipul 5, in raceme axilare. Fiecare floare prezinta 5 sepale, 5 petale inegale, 10 stamine inegale, cu filamente libere. Gineceu monocarpelar.
Importanta farmaceutica prezinta foliolele frunzelor, Sennae folium, cunoscute sub numele de foi de mama. Sunt recunoscute pentru continutul lor in antrachinone, sub forma de diantrone (senozida A si B) si folosite sub forma de ceaiuri medicinale sau sub forma de extracte datorita actiunii laxative si purgative. De asemenea fructele, Sennae fructus, se utilizeaza pentru prepararea unor infuzii laxative pentru copii (au efect laxativ mai bland), datorita continutului mai scazut in glicozide antrachinonice.
Gleditsia triacanthos - Gladita
Cercis siliquastrum - Arborele lui Iuda
Krameria triandra
Subarbust din America de Sud, ce traieste la 1000- 2000m inaltime. Radacina este foarte bine dezvoltata, groasa de 1m, ramificata, dura. Tulpina cu ramuri pubescente, frunze alterne, intregi, cenusiu-argintii. Flori rosii, solitare, zigomorfe, formate din 4 sepale colorate (petaloide), 4 petale, 2 anterioare mai mici si carnoase, 3 stamine rosii si o carpela pubescenta. Fruct pastaie globuloasa. Importanta farmaceutica prezinta radacina - Ratanhiae radix, bogata in tanin catehic si se foloseste ca antidiareic, antiseptic, antihemoragic.
Ceratonia siliqua - Roscova, painea Sf. Ioan
Tamarindus indica
Arbore inalt de 20-25m, cu lemn dur, colorat, frunze foarte dese, alterne, paripenat compuse cu 12-15 perechi de foliole intregi, cu varf rotunjit. Florile hermafrodite si zigomorfe sunt grupate in raceme terminale si formate din 5 sepale, 5 petale galbene cu vinisoare rosietice, androceu monadelf, si gineceu monocarpelar superior. Fructul o pastaie aplatizata, indehiscenta. Este o specie tropicala originara din Africa. Farmaceutic se folosesc pastaile, Pulpa Tamarindorum, bogate in glucide si acizi organici si din care se prepara o bautura racoritoare cu efect purgativ bland si coleretic.
Copaifera officinalis
Arbust tropical originar din Africa, cu ramuri glabre, frunze paripenat compuse dispuse altern si foliole asimetrice, margine intreaga si varf acuminat. Flori grupate in panicule axilare de lungimea frunzelor. Perigon sepaloid, androceu din 8-10 stamine, gineceu monocarpelar. Fruct pastaie monosperma. Farmaceutic se utilizeaza scoarta si lemnul care sunt strabatute de canale secretoare. Prin incizii profunde se obtine o rezina din care se prepara balsamul de Copaibe, cu actiune antiseptica puternica.
Fam. Fabaceae
Din aceasta familie fac parte leguminoasele propriu-zise ce cresc spontan sau se cultiva pentru importanta lor alimentara sau furajera. Sunt arbori, tufe, liane si plante ierboase, cu frunze penat sau palmat compuse. Florile pot fi solitare sau grupate in raceme, hermafrodite si zigomorfe. Caliciul este format din 5 sepale concrescute iar corola din petale libere, diferite ca forma si marime. Cea superioara este cea mai mare si se numeste stindard sau vexil, cele doua laterale se numesc aripioare sau alae, iar cele doua inferioare, partial sudate terminal, formeaza luntrita sau carena, in ele fiind adapostite staminele si gineceul. Androceul este format din 10 stamine care pot fi libere si dispuse cate 5 pe doua verticile, pot fi toate concrescute prin filamentele lor intr-un singur manunchi - androceu monadelf sau 9 stamine concresc prin filamente intr-un manunchi si una ramane libera - androceu diadelf. Gineceul este monocarpelar cu ovarul dispus superior. Fructul pastaie polisperma, rar monosperma.
- fabacee cu filamente staminale libere, A5+5
Sophora japonica - Salcamul japonez
Arbore inalt de pana la 20-30m cu coroana rotunda si deasa si ramuri divergente, lipsite de spini. Tulpina este scurta, cu scoarta neteda, de culoare verde inchis, mai tarziu cenusiu galbuie ce formeaza un ritidom adanc brazdat in sens longitudinal. Frunze alterne, imparipenat compuse cu 7-11 foliole ovate si ascutite la varf, de culoare verde inchis si lucioase pe fata si mai pale pe epiderma inferioara. Florile sunt grupate in panicule erecte si au culoare alb-galbuie. Fructele (lomente), sunt carnoase, polisperme, indehiscente si strangulate intre seminte. In scopuri farmaceutice se folosesc bobocii florali, Sophorae immaturi flores, nedesfacuti si de culoare galben verzuie. Bobocii constituie sursa cea mai bogata de rutozid (rutina), continut ce poate ajunge la 15-20%. Alaturi de acesta se gasesc si alte glicozide flavonoidice: camferol, cvercetol, soforodol, etc. Florile de salcam japonez nu se folosesc ca atare. Rutina are proprietati de vitamina P marind rezistenta capilarelor si diminuand permeabilitatea lor. Este indicata in edeme cardiace, insuficienta hepatica, in hemoragii datorate fragilitatii capilarelor, in oftalmologie in glaucom, in retinopatia diabetica, etc. Industria noastra farmaceutica produce Rutozid comprimate si in asociere cu vitamina C, Tarosin si un compus solubil, Rutin S.
Myroxylon balsamum
Arbore inalt de 15-20m, originar din America centrala (San Salvador, Guatemala), cu frunze imparipenat compuse, cu 4-7 foliole, oval alungite, asimetrice. Flori albe grupate in raceme axilare, cu stindardul oval foarte dezvoltat. Fructul o pastaie monosperma cu samanta separata de endocarp printr-un invelis rezinos. De la aceasta specie se foloseste scoarta din care se extrage prin incizii un lichid vascos brun roscat, cu miros aromat, numit Balsamum Peruvinum- balsamul de Peru, folosit ca antiseptic.
Myroxylon toluifera
- fabacee cu 9 stamine unite si una libera, A(9)+1
Astragalus gummifer
Subarbust inalt de 0,5-1m, cu ramuri tomentoase, frunze paripenat compuse cu numeroase foliole glabre si prevazute cu niste spini duri, foarte ascutiti, galbui care sunt de fapt prelungirile rahisului frunzelor. Foliolele sunt mici, caduce, pe ramuri ramanand doar rahisul spinos si fololiole glabre.
Florile sunt grupate in raceme axilare, pauciflore (2-5 flori). Bracteele florale sunt mai lungi decat caliciul pubescent format din 5 sepale concrescute la baza. Corola este formata din 5 petale galbene sau portocalii cu stindardul latit la baza. Fructul este o pastaie globuloasa, ovata, paroasa. Specie raspandita in Iran, Irak, Siria, in zone montane la inaltimi de 1500-3000m. Planta este cunoscuta din antichitate.
Prin incizia ramurilor si tulpinii exuda o substanta vascoasa care la aer se solidifica si se transforma in fragmente mici de culoare alb - galbuie si care reprezinta produsul vegetal cunoscut sub numele de Tragacantha sau Gummi Tragacanthae. Guma se foloseste in tehnica farmaceutica ca liant pentru comprimate, emulgator si la prepararea cimentului dentar.
Physostigma venenosum - Calabar
Este o liana tropicala lunga de pana la 15m, cu frunze trifoliate, alterne, cu foliolele ovate intregi. Florile sunt grupate in raceme axilare, sunt hermafrodite, zigomorfe, de culoare rosie-purpurie. Fructele sunt pastai alungite ce contin 2-3 seminte mari cu tegumentul brun negricios. Farmaceutic se folosesc semintele, Physostigmae semen sau Faba calabarica, care au un continut ridicat de alcaloizi, dintre care mai important este fisostigmina, un parasimpaticomimetic cu actiune opusa atropinei. Stimuleaza secretiile salivara, intestinala, pancreatica si peristaltismul intestinal si tonifica musculatura. Separat, alcaloidul se foloseste, datorita proprietatilor miotice, in oftalmologie, in operatiile de cataracta.
Trigonella foenum graecum - Schinduf
Planta ierboasa anuala, erecta, inalta de 30-70cm, neramificata sau ramificata numai in partea superioara. Tulpina este cilindrica, fistuloasa, glabra. Frunzele sunt trifoliate, lung petiolate, cu foliolele obovate, cu marginea usor dintata, glabre pe fata superioara si slab paroase pe dos. Florile sunt solitare sau grupate cate doua in axila frunzelor superioare. Sunt de tip papilionat, de culoare galbuie sau slab liliachie, cu caliciul paros.
Fructele sunt pastai alungite, drepte sau usor curbate, comprimate. Se termina cu un rostru lung de 2-4cm si contin 10-20 seminte brun galbui. Farmaceutic se folosesc semintele, Foenugraeci semen, ce contin substante de natura glucidica, proteine, lecitina, substante amare, ulei volatil, cantitati mici de rutozid, vitamina PP, aminoacizi liberi, Fe, Mg, fosfati. Se utilizeaza ca stimulent neuromuscular, afrodiziac, tonic general, antianemic, hipoglicemiant, hipocolesterolemiant.
Anthyllis vulneraria - Vatamatoare
Astragalus glycyphyllos - Unghia gaii
Colutea arborescens - Basicoasa
Coronilla varia - Coroniste
Dorycnium germanicum - Sulitica
Glycyrrhiza glabra - Lemn dulce
Subarbust erect, inalt de 1,5m, cu aspect de tufa. Se intalneste numai in regiunile joase, mai calduroase, fiind adaptat la temperaturi mai ridicate. Putin raspandit in flora spontana.
In sol prezinta un rizom principal gros, fusiform, din care se desprind rizomi secundari, bruni la exterior, galbeni in interior, lungi de 1-2m, de pe care se desprind numeroase radacini. Tulpini erecte, viguroase, putin ramificate in partea superioara, frunze imparipenat compuse, cu 5-9 perechi de foliole ovate sau lat-eliptice. Flori albastre violet, scurt pedicelate, grupate cate 50-80 in raceme alungite. Fruct, pastaie erecta, comprimata cu 3-5 seminte reniforme. Se cultiva in scopuri medicinale.
Importanta farmaceutica prezinta radacina, Liquiritae radix, ce are o compozitie chimica foarte complexa. Contine 5-10% glicirizina, un derivat triterpenic de 50 de ori mai dulce decat zaharul, flavonoide, un hormon estrogen de natura steroidica similar estradiolului, rezine, vitamine din grupa B, manitol etc.
Este folosita in afectiuni pulmonare intrucat fluidifica secretiile traheobronsice si faringiene. Derivatii de natura flavonoidica au actiune diuretica si antispastica. Acidul gliciretic are actiune antiinflamatoare si antiulceroasa, extractul total are actiune laxativa si intra in numeroase forme si produse farmaceutice.
Lathyrus hirsutus - Piedica vantului
Lotus corniculatus - Ghizdei
Vicia faba - Bob
Vicia sativa Mazariche de primavara
Planta ierboasa perena de 60-150 cm inaltime. Radacina pivotanta cu ramificatii secundare contine numeroase nodozitati. Tulpina este goala in interior, rotunda, mai groasa si mult mai ramificata spre baza. Frunze paripenat-compuse cu 2-3 perechi de foliole, adeseori cu marginea zimtata spre baza, ultima foliola se transforma intr-un carcel ramificat. Carceii se prind de plantele vecine sustinandu-se reciproc.
La baza frunzelor se afla doua stipele amplexicaule, semicordate, lungi de 5-10 cm si late de 3-4 cm. Florile mari, albe, sunt dispuse cate 2-5 in subsuoara frunzei. Caliciul gamosepal este format din 5 sepale; corola dialipetala din 5 petale diferite ca forma si marime (stindard, 2 aripioare, carena rezultata din unirea a doua petale); androceu din 10 stamine din care 9 unite prin filamente, sub forma unui tub si una libera; gineceu cu ovar superior.
Mazarea reprezinta o importanta sursa de fosfor si saruri de potasiu, fiind usor laxativa. Florile contin flavonoide. In medicina traditionala ceaiul din carceii frunzelor de mazare se utiliza in colici gastrice, iar cataplasmele din faina obtinuta din seminte, in amigdalite.
Lens culinaris Linte
Melilotus officinalis - Sulfina
Planta perena ierboasa cu radacina prevazuta cu nodozitati, tulpini inalte pana la 2,5m, cilindrice, glabre, foarte ramificate. Frunzele trifoliate, petiolate, cu foliole lanceolate sau obovate, cu petiol scurt, dintate pe margine si cu stipele inguste si lungi. Florile sunt grupate in raceme lungi dispuse la subtioara frunzelor si sunt formate din 5 sepale concrescute, 5 petale libere, inegale, ce formeaza o corola zigomorfa, galbena, androceu din 10 stamine, din care 9 concrescute si una libera, gineceu monocarpelar superior, fructul o pastaie mica, indehiscenta.
Creste prin locuri cultivate si necultivate, prin fanete, semanaturi, coaste pietroase, marginea drumurilor si a cailor ferate.
Importanta farmaceutica prezinta inflorescentele - Meliloti flores, ce au miros de cumarina si gust salciu sau iarba - Meliloti herba, adica varfurile tulpinii. Produsul brut medicamentos contine cumarina, melilotina, acid cumaric, taninuri, saruri minerale. Are actiune vasodilatatoare, mareste permeabilitatea vasculara, scade tensiunea arteriala, este un regenerator al celulei hepatice. Florile se folosesc ca sedativ, expectorant, hipotensiv si diuretic. Se recomanda in tratamentul astmului bronsic, bronsitei, HTA, hepatitei cronice. Intra in compozitia tigarilor antiasmatice.
Phaseolus vulgaris - Fasole
Planta anuala ierboasa, cu radacina cu nodozitati, tulpina in forma de jgheab, frunze trifoliate, cu foliolele late, ovat alungite, cu marginea intreaga, lipsite de carcei si insotite de stipele. Flori in raceme axilare, papilionate, de culoare alb violacee, albe, rosietice. Fructul este o pastaie monocarpelara care se deschide prin doua valve. Semintele au tegumentul alb sau divers colorat, cu nuante de galben, brun sau roscat. Este cultivata.
Importanta farmaceutica prezinta Faseoli fructus sine seminibus - care reprezinta tecile uscate (pericarpul) dupa indepartarea semintelor. Tecile contin cantitati insemnate de flavonoide, saruri minerale, aminoacizi arginina, asparagina, tirozina, etc., motiv pentru care se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul diabetului deoarece determina scaderea glucozei din sange.
Totodata au si actiune diuretica fiind indicate in afectiuni ale rinichilor, vezicii urinare, in boli de inima, in eruptiile pielii si acnee, calmeaza spasmele si usureaza urinarea. Boabele de fasole sunt un aliment foarte apreciat datorita continutului ridicat in protide, hidrati de carbon, potasiu, vitamine, oligoelemente, saruri minerale, glucide etc.
Trifolium repens - Trifoiul alb
Robinia pseudacacia - Salcamul
Arbore de pana la 25 m inaltime, cu lemn tare si rezistent la umezeala, cu trunchi si coroana larga, frunze imparipenat compuse, cu stipelele transformate in spini si formate din 7- 19 foliole eliptice, cu varf rotunjit si mucronat, cu marginea intreaga. Ramurile sunt prevazute si ele cu spini. Inflorescentele sunt raceme pendule formate din 20-40 flori papilionate, albe, placut mirositoare. Fructul aste o pastaie lunga, comprimata, brun rosietica, cu seminte reniforme.
Specie spontana, dar si mult cultivata pe marginea drumurilor sau ca padure de protectie.
Importanta farmaceutica prezinta inflorescentele - Acaciae flores- ce contin robinina, acaciina, ulei volatil, fiind utilizate sub forma de ceaiuri pentru calmarea tusei, in dureri reumatice, bronsite, migrene, hiperaciditate. Tot in scopuri medicinale se foloseste si scoarta, Acaciae cortex, care contine taninuri, toxalbumina si se foloseste empiric in tratamentul hiperaciditatii gastrice, a arsurilor la stomac, gastritelor, a ulcerului gastroduodenal dar si ca purgativ. Scoarta trebuie utilizata cu prudenta deoarece este toxica.
Medicago sativa - Lucerna
Planta ierboasa perena, cu radacina pivotanta, lunga de 1-2 m, cu tulpini numeroase si stoloni scurti. Tulpina erecta, ascendenta sau intinsa, usor muchiata, glabra sau dispers paroasa. Frunze foarte variabile ca forma si dimensiuni. Foliole obovat cuneate sau lanceolat cuneate, cu margini intregi sau la partea anterioara, mucronat dintate Flori grupate in inflorescente racemoase axilare, alungite sau capituliforme. Tubul caliciului scurt paros sau glabru. Corola albastra violacee; vexil ovat, incovoiat in afara, mai lung decat aripile si carena. Fruct pastaie totdeauna glabra, rasucita cu 3 - 4 spire. Specie cultivata pe mari suprafete ca planta furajera.
Planta contine flavone, saponine, saruri minerale, clorofila, proteine, substante estrogene, carotenoide (motiv pentru care s-a folosit la prepararea vitaminei A). Are proprietati hipocolesterolemiante, antianemice antihemoragice, coagulante.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |