STANDARDE PROFESIONALE IN FORMARE 

SPECIALISTILOR DIN ASISTENTA SOCIALA

GRUPUL ETNIC

MANAGEMENT SI FINANTARE IN ASISTENTA SOCIALA

Introducere

Prima  parte a acestei lucrari va fi o abordare teoretica a ceea ce numim grup etnic minoritar , si ca un caz particular voi trata romii, care sunt parte a unei structuri sociale dominante care ii aseaza intr-o anumita pozitie pe scara sociala, pozitie care ii ajuta sa se identifice in termenii etnicitatii, culturii, modului de viata specific, interactiunii cu grupul majoritar. Orice grup minoritar care interactioneaza cu un grup majoritar, dominant se deosebeste de acestia mai intai prin calitatea de a fi identificabil, tratamentul diferential si priorativ , si prin cunostinta de sine a grupului minoritar. In al doilea rand prin identitatea lor etnica data de numele colectiv, de origine, de statul, istoria si cultura proprie, de un teritoriu specific , de sentimentul solidaritatii.De aceea in abordarea teoretica a lucrarii voi folosi anumite teorii care definesc conceptul si caracteristicile minoritatilor sociale, adica cel de grup minoritar si,de asemenea,voi defini notiunea de grup etnic cu toate implicatiile ei.

A doua parte va cuprinde caracteristicile asupra carora m-am oprit si anume :originea, rasa, cultura,modul de viata si sursele excluziunii la etnia roma.

Romii , grup etnic minoritar

Voi incepe abordarea teoretica a studiului prin definirea grupurilor minoritare ca fiind minoritatile sociale care desemneaza un statut grupal, un grup de oameni care interactioneaza cu alte grupuri similare si cu un grup majoritar in termenii apartenentei lor la un singur grup. Sunt rezultatul constiintei negative aplicanduli-se tratamentul discriminatoriu ca si conditie necesara. Sunt grupuri sociale care nu-si pot promova interesele legitime, sunt subordonate in privinta distribuirii puterii sociale, avand acces inegal la o serie de recompense sociale precum: banii , prestigiul , puterea politica etc, sunt supuse unui tratament inegal, cum ar fi cel legat de sex, etnie , varsta.

Analiza sociologica a minoritatilor sociale nu se refera in primul rand la trasaturile intrerseci distinctive ale acestora (particularitati sematice , trasaturi etnice , credinte religioase), ci identifica grupurile sociale in termenii pozitiei lor in structura sociala, structura care este creata de distributia inegala a puterii, banilor, prestigiului. Procesul de stratificare a minoritatilor sociale in relatie cu majoritatea sociala dominanta implica atat procese de formare si reproducere a inegalitatilor si distantelor sociale (izelare, segregase sociala , discriminare , marginalizare), cat si mentinerea acestora ca expresie a continuarii stratificarii sociale cu pluralismul cultural.In sociologie , grupurile minoritare sunt acele subgrupuri care sufera dezamantaje datorita prejudecatii si discriminarii, conceptul de minoritate referindu-se in special la grupurile rasiale, religioase, nationale sau etnice.

Caracteristici generale si definitarii pentru minoritate

Calitatea de a fi identificabil este data de trasaturile fizice, culturale care stau la baza statutului minoritar, trasaturi care pot fi definite si interpretate social, nefiind fixe , ci variabile. In absenta unor astfel de caracteristici de identificare exista posibilitatea de amestec cu restul populatiei in timp. Puterea diferentiala se refera la sansele de realizare a minoritatilor: accesul la slujbe, educatie, servicii de sanatate; de obicei grupurile minoritare ocupand pozitii mai dezavantajoase. Tratamentul diferential si priorativ afecteaza sansele si stilul de viata al minoritarilor. Discriminarea presupune tratarea inegala a minoritatii in raport cu unele trasaturi cum ar fi apartenenta etnica, religioasa, pozitie sociala.Termenul se refera la comportamentul unei majoritati fata de o minoritate dominanta si implica prejudiciul adus unei persoane sau unui grup. Cateva moduri de raportare a majoritatii in raport cu grupul minoritar: evitarea contactului, a comunicarii cu astfel de grupuri;segregarea-negarea accesului in anumite locuri, a participarii la anumite cluburi, a membralitatii intr-o organizatie etc, cu alte cuvinte, interzicerea contactului intre grupuri cu obiceiuri sau legi diferite; violenta este o alta forma de discriminare dusa la extrema, manifestandu-se prin agresivitate fizica. Constiinta de sine a grupurilor minoritare se formeaza treptat, grupul perceptand similaritatile pozitiei lor, destinul comun. Prin constiinta de sine se afirma identitatea personala care se rasfrange asupra grupului.

Notiunea de grup minoritar i se poate atribui fiecarui urmator grup : grupuri raziale, religioase, nationale si etnice.

In sociologie cuvantul etnic are un inteles mai larg, referindu-se uneori fie la rasa, fie la religie, fie la grupuri nationale, si deseori la o combinatie a acestor trei.

Membrii acestor grupuri difera de ceilalti membri prin anumite trasaturi culturale specifice: limba distinctiva, religie, traditii folclorice (obiceiuri, imbracaminte), traditii culturale, comportament sau mod de viata. Ceea ce e specific si important e sentimentul identitatii si autoaprecierea lor ca fiind diferiti de majoritate, constientizand deosebirea dintre noi-imaginea de sine si ei-imaginea celorlalti; traind de obicei fie datorita impunerii grupului dominant, fie datorita alegerii lor, in anumite zone sau cartiere periferice.

Grupurile etnice sunt minoritati etnice sociale cuprinse in cadrul societatii dominante care le controleaza. Prin ce se diferentiaza minoritatile etnice de natiune? Prin aceea ce reprezinta dimensiuni mici, au la baza o

mostenire comuna, sunt mult mai persistente in istoria umana, sunt esential exclusive si escriptive, membrii acestor grupuri avand la baza anumite trasaturi innascute, in timp ce natiunile sunt circumscrise in timp si spatiu, sunt inclusive, definite cultural si palitic.

Termenul cheie in definirea minoritatilor etnice este cel de cultura , prin cultura specifica a unei minoritati etnice intelegandu-se sistemul intelesurilor impartasite si dezvoltate intr-un context economic si social, pe un fundal istoric si palitic specific. De aceea , in cele ce urmeaza voi aborda cateva din trasaturile esentiale ce definesc grupurile etnice ca: provenienta, originea numelui de rom, statulul si identitatea.

Originea tiganilor si cauzele migrarii lor au fost interpretate in diferite feluri de catre specialisti.

Multa vreme tiganilor li s-a atribuit originea egipteana si aceasta datorita infatisarii cu vechii egipteni si a obiceiurilor pagane. Tiganii si-au insusit aceasta faima a pseudo-stramosilor lor pana in momentul in care spre sfarsitul secolului al XVIII-lea Grellman, un invatat de origine germana, a incercat sa dovedeasca originea industara a tiganilor prin compararea limbilor. De atunci si pana astazi se acorda o mai mare credibilitate originii indiene a tiganilor.

Se presupune ca , primul val migrator de tigani s-a indreptat spre Persia prin 430-431 d.c., cand monarhul persan Bahram Gur a hatarat ca supusii sai trebuie sa lucreze o jumatate de zi, iar a doua parte din zi sa o petreaca mancand si band in sunetul muzicii;astfel a cerut regelui Indiei sa ii trimita lautari-12000 la persan si care mai apoi s-au inmultit si au trebuit sa invete limba locuitorilor persani pentru a putea comunica. Savantii afirma ca tiganii au parasit acest teritoriu inainte de mijlocul secolului al VII-lea.Dupa parasirea Persiei, tiganii au ajuns in Armenia, care a cazut sub dominatia araba. Prin secolul al XI-lea tiganii s-au deplasat spre vestul Imperiului Bizantin-Constantinopol si Tracia- si ulterior s-au raspandit in Balcani si in intreaga Europa. Sub dominatia Bizantina, tiganii eu fost expusi influentelor lingvistice grecesti care au fost mult mai puternice decat cele ale limbii persane. Din Asia Mica se pare ca s-au despartit in doua ramuri in functie de conducatorii lor, unii trecand prin Macedonia spre Grecia Continentala si cea insulara, iar altii spre nord catre teritoriile care mai tarziu aveau sa devina Iugoslavia si Romania.Istoricii afirma ca unele dintre aceste migratii pot avea legatura cu inaintarea constanta a Imperiului

Otoman si a navalirilor tatare. Daca unii au reusit sa fuga dinaintea turcilor si a tatarilor, altii au servit drept robi.In zona europei aflata sub stapanire otomana istoria tiganilor ramane mult mai confuza, majoritatea traind in secolul al XVII-lea sub stapanirea turceasca, intr-o perioada cand Imperiul Otoman atinse cele mai intinse hotare.

O alta dimensiune importanta in definirea grupului minoritar este identitatea. Identitatea este istoria unei vieti refigurata continuu de catre toate istoriile, veridice sau fictive, pe care subiectul le povesteste despre sine.Aceasta refigurare face din viata insasi o tesatura de "istorii povestite", identitatea fiind vazuta ca un proces continuu de (re)constructie punand accent pe componenta internationala:individul sau comunitatea se identifica cu ceea ce povestesc ceilalti, despre el (ei).De asemenea , este important de observat cum se raporteaza individul la comunitatea sa etnica. Dupa Emanuelle Ponce, identitatea romilor este greu de definit in mod obiectiv, intrucat are multiple moduri de manifestare si se intemeiaza mai cu seama pe criterii subiective si pe sentimentul acut de apartenenta la o comunitate distincta. Fiind o comunitate foarte eterogena, societatea romilor este impartita in corporatii sau grupari care au o identitate aparte ce se transmite de la o generatie la alta, si care ii structureaza relatiile cu mediul social. Astfel pot fi identificati in functie de: indeletnicirile vechi sau care se practica si astazi, modul de viata nomad sau sedentar, si chiar dupa o specifitate culturala (rudarii sunt de exemplu fie vlaxuti-crestini, fie turcani-musulmani).

Caracteristicile distinctive ale grupurilor etnice

De regula, o comunitate etnica are cateva caracteristici distinctive care , impreuna sau in combinatii ale majoritatii acestora, ii confera o distinctivitate anume si o mare stabilitate in timp. Cele mai importante caracteristici distinctive sunt urmatoarele:

a)Caracteristici fizice (rasiale) sunt usor identificabile la nivelul constiintei colective, sunt foarte adesea un criteriu distinctiv. Un asemenea criteriu exterior il putem gasi operand cu prestanta, de exemplu, in cazul populatiilor de negri sau de indieni din SUA.De regula insa diferentele rasiale propriu-zise sunt mult mai putin importante in distingerea populatiilor cu profil etnic diferit.

b)Limba distinctiva. Utilizarea unei limbi proprii este caracteristica ce opereaza diferentierea cea mai clara intre grupurile etnice.

Cultura proprie este in cea mai mare masura mentinuta de o limba proprie. Limba este poate semnul cel mai distinctiv al unei comunitati etnice; ea este totodata si o importanta bariera in calea intrarilor din afara in respectiva comunitate. Iesirea este mult mai usoara pentru ca se realizeaza de regula in comunitatea majoritara, mult mai laxa ca profil etnic, limba populatiei dominante fiind stiuta si de minoritati. Iesirile spre alte comunitati etnice minoritare sunt si ele facilitate de limba dominanta comuna.

c)Traditii cultural-folclorice. In procesul de evolutie istorica relativ izolata a unei populatii, aceasta si-a dezvoltat un set de obiceiuri legate de evenimentele importante ale vietii (diferite sarbatori) cat si o productie artistica de tip folcloric specifica. Aceste traditii cultural-folclorice,fiind legate mai mult de anumite momente festive din viata individuala si

colectiva, iar nu de viata curenta supusa unor forte masive si continue de schimbare, manifesta o foarte mare persistenta, fiind in fapt importante semne distinctive ale etnicitatii. Practicarea lor reprezinta de asemenea un factor de mentinere a coeziunii unei populatii cu profil etnic. De multe ori grupurile etnice se disting intre ele si prin apartenente religioase specifice.

d)Mod de viata specific. Modul de viata este o stare foarte dinamica, determinata de schimbarile tehnologice,economice, social politice mai generate. Exista insa in modul de viata o serie de componente referitoare in mod special la atitudinea individuala fata de viata, la strategia de a face fata diferitelor probleme si care tind sa prezinte un profil etnic marcat.

Profilul etnic al populatiei de romi

In continuare voi vedea in ce masura crieteriile enumerate mai sus opereaza diferentieri intre populatia de romi si populatiile impreuna cu care aceasta traieste.

Rosa nu pare a reprezenta in Europa o caracteristica distinctiva a populatiei de romi. Fizic exista o anumita particularitate care distinge pe romi la nivelul perceptiei comune: culoarea pielii. Acest semn dinstinctiv este insa relativ. Dupa majoritatea specialistilor,populatia de romi are ca origine rasa indo-europeana, din care provin prin diferite combinatii, practic toate populatiile Europei in primul rand, fiind rasial destul de apropiati de restul populatiei din aceasta regiune, amestecul a fost facilitat. Aceasta face ca multi dintre romi sa nu fie nici din punctul de vedere al culorii pielii atat de distinctiv. La nivelul observatiei comune- si de fapt aceasta este foarte importanta pentru ca ea sustine comportamentul colectiv- se accepta ca cei mai multi dintre romi tind sa aiba o piele mai inchisa la culoare. Dar exista si persoane care nu sunt considerate a fi romi cu o piele mai inchisa la culoare, apropiata de a multor romi. Exista si romi cu o piele mai deschisa decat a multor neromi.In fapt,fizic, acesta este singurul semn distinctiv care , dupa cum se poate observa, nu functioneaza in suficient de multe cazuri. Doar in anumite situatii criteriul fizic poate deveni cu claritate distinctiv.

In cazul romilor din Romania limba romana are o capacitate semnificanta mai redusa decat limba altor comunitati etnice minoritare de a fi purtatoarea specificului etnic.Acest lucru porneste din doua ratiuni:in primul rand gradul de raspandire a limbii este foarte scazut.Datorita modului lor de viata de tip simbiotic, iar nu izolat in raport cu comunitatea maghiara, romii utilizeaza vital limba comunitatii maghiare.Copii sunt invatati limba comunitatii dominante inca de la inceput, ca o a doua limba materna, acolo unde limba romani este cunoscuta si utilizata sau pur si simplu ca singura limba materna, acolo unde limba romani nu mai este utilizata. Asa se face ca un rom care nu stie limba romana, la nivel de limba materna, sau in comunitatile maghiare, limba maghiara , este o exceptie absoluta.

In al doilea rand, semnificatia utilizarii limbii romani. Limba romani nu este utilizata in activitatile de tip religios , una din sursele importante ale mentinerii unei limbi minoritare. Atunci cand romii participa la viata religioasa, ei o fac impreuna cu comunitatea minoritara si in limba acesteia.

Limba romani mai prezinta inca o foarte importanta limita: ea nu reprezinta un instrument cultural de dezvoltare a culturii traditionale proprii si nici de acces la cultura universala. Ea nu a fost o limba scrisa. Din acest

motiv ea nu a putut pastra decat un folclor oral, mai mult cantece si unele povestiri. Lipsa unei limbi scrise, alaturi de  situatia de marginalitate a populatiei de romi, a impiedicat de fapt dezvoltarea unei ample culturi.

Limba romani nu a fost o limba a intelectualitatii romilor.Efectul secundar al acestei situatii a fost ca romii intelectuali s-au amestecat cu intelectualitatea majoritara, utilizand in practica lor intelectuala in mod exclusiv limba acesteia. Lipsa unui grup de intelectuali purtatori activi ai culturii etnice proprii a avut consecinte importante in avolutia intregii populatii.

Traditiile cultural-folclorice etnice proprii

O cultura traditionala folclorica se cristalizeaza in mod special in comunitatile rurale, in conditii de accentuata si indelungata izolare. In toate satele din Romania, cu exceptia destul de rare,romii traiesc la marginea satului. Ulterior , prin extinderea satului,locuintele lor au fost inglobate in masa comunitatii, dar ca insule care amintesc fosta margine. Ei sunt in fiecare sat o minoritate. Sunt rare satrele in care romii reprezinta o majoritate sau cvasi-totalitatea populatiei.

Lipsa unei limbi cultivate scrise a influentat negativ conservarea culturii traditionale si dezvoltarea unei culturi literare proprii. Asa se face ca si colectivitatea romilor este in mare masura lipsita atat de o cultura de tip modern,cultivata,scrisa, cat si de o cultura traditionala de amploare.

Intensitatea unei religii proprii,alaturi de traditiile folclorice si culte relativ sarace in multe dintre componentele lor, a facut ca romii sa nu dispuna de un masiv corp cultural capabil sa evalueze in epoca moderna si care sa ofere fiecarui membru al comunitatii sentimentul de identitate etnica.

Modul de viata pare sa reprezinte componenta cea mai importanta a profilului etnic al populatiei de romi. Aici putem identifica,probabil,diferenta majora dintre romi si cele mai multe alte comunitati etnice. Ceea ce chiar de la o prima vedere distinge pe romi de restul populatiei nu este atat limba sau religia sau diferitele obiceiuri de tip folcloric,ci modul lor de viata,inalt,vizibil,incepand cu locuinta si imbracamintea si sfarsind cu modul de a obtine resursele necesare vietii.

Putem afirma in final ca grupurile etnice minoritare exista pretutindeni si in functie de grupul majoritar in care sunt incluse acestea,sunt mai mult sau mai putin dezavantajate, datorita prejudecatilor si discriminarilor.

Romii din Romania in mare parte sunt marginalizati si izolati din cauza modului de viata pe care acestia il desfasoara.

Problema centrala a populatiei actuale de romi de la noi din tara este:cresterea criminalitatii, a violentei, cresterea tensiunilor dintre populatia de romi si restul populatiei; accentuarea stereatipurilor etnice negative , cresterea intolerantei.

Esecul strategiilor traditionale de viata, in conditiile in care pentru multi strategiile standard specifice societatii moderne nu sunt disponibile, va genera instalarea unei saracii profunde si persistente, a sentimentului de disperare, a violentei si orientarii spre activitati delicvente.

Putem conclude ca cea mai mare parte a populatiei de romi se afla intr-o tranzitie sociala relativ putin controlata nici de ea,nici de colectivitate. Sunt in curs de acumulare insatisfactii reciproce si tensiuni intre populatia de romi si restul populatiei.

Excluziunea sociala la populatia de romi

Ideea de excuziune sociala a aparu in documentele Consiliului de Ministrial Comunitatii Euopene inca din 1975,cand saracii rau considerati cei "exclusi"dee la conditiile minime acceptabile pentru tara lor."In 1944, Consiliul Europei definea exclusii drept<<grupuri intregi de persoane care se gasesc,partial sau total,in afara campului efectiv de aplicare a drepturilor omului>>"(Strobel,1996,p.262).

Spre sfarsitul celui de al doilea Program European Antisaracie,in 1988,Comisia Europeana a publicat un document in care se face referire explicita la "excluziunea sociala".In anul urmator,1989,in Carta Europeana a Drepturilor Funamentale ale Muncitorilor,publicata de Comisia Europeana se spune ca "in spiritul solidaritatii este important sa fie combatuta ecluziunea sociala".In acelasi an,Consiliul de Ministri al CE a adoptat o rezolutie privind "combaterea excluziunii sociale",in care se cerea statelor membre sa ia masuri de combatere a excluziunii sociale iar Comisiei Europene sa urmareasca acest lucru inpreuna cu statele membre.(conform Berghman,1996,p.11)

Excluziunea sociala a continuat  sa apara in documentele Uniunii Europene si putem spune ca s-a consacrat in special prin cel de-al treilea program antisaracie(perioada 1990-1994)lansat de Comisia Europeana.Practic in Europa discursul politic comunitar a inlocuit in ultimi ani saracia cu excluziunea sociala ca termen central.

Excluziunea sociala se poate spune ca este o situatie de esec a realizarii depline a drepturilor cetatenesti.

Precizarea teoretica pe care as dori sa o facpentru analiza excluziunii sociale la populatia de romi se refera la sursele excluziunii sociale;exista,in general,trei astfel de surse:

1.auto-excluziunea(optiunea este a individului,model cultural,dezinteresul,diverse alte elemente care tin de decizia personala determinandu-l in primul rand sa opteze singur pentru a respinge o anumita forma de participare sociala.)Faptul ca unele persoane nu isi fac acte de identitate pentru ca nu doresc este un astfel de exemplu.

2.sistemul,care determina o excluziune structurala (nu exista politici sociale adecvate, nu exista un raspuns al sistemului social la o anumita nevoie).De exemplu,in Romania nu exista nici nu exista nici un ajutor specific pentru famiile monoparentale.

3.apartenenta teritoriala/comunitara a individuluicare face ca el sa nu-si satisfaca o anumita nevoie pentru ca nu sunt resurse in comunitate desi exista o solutie formala in sistem si ea functioneaza in alte comunitati.Un bun exemplu este neacordarea ajutorului social in anumite localitati din lipsa de fonduri;legea exista si ea se aplica in multe alte localitati.

Pornind de la consideratiile teoretice anterioare si de la datele cercetarii de teren privind populatia de romi din Romania realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national in 1998(cercetarea a fost realizata in cadrul ICCV<coord.C.Zamfir,M.Preda>in aprilie 1998 pe un esantion reprezentativ de 1.765 gospodarii de romi din 196 de sectii de votare din intreaga tara si a fost parte a proiectului Central de Resurse pentru Actiune Sociala,finantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa.)am costruit urmatoarea structura explicativa pentru cele patru tipuri de excluziune:

Secificul excluziuni sociale la populatia de romi consta tocmai in existenta acestor trei surse de excluziune care la restul populatiei nu exista(sau sunt intalnite extrem de rar) . Ceea ce se poate constata la populatia de romi din Romania este ca exista nu unu ce mai multi factori cauzatori ai excluziuni sociale si ei sunt amintiti mai sus , daca se analizeaza natura lor se poate constata ca exceptand prezenta pe piata munci care poate fi determinata de conditiile din comunitatea locala si din tara, factori cauzatori au o determinare preponderent individuala si intr-o oarecare masura culturala,fiind vorba de o autoexcluziune intr-o buna masura.

Situatia romilor fara acte este int-o situatie grava .O analiza pe categorii de varsta releva ponderea foarte mare a celor care sunt fara acte in randul copiilor comparativ cu ponderea lor din randul adultilor. Analiza detailata pe ani releva o pondere relativ egala a lipsei actelor in functie de varsta la copii sub14 ani . Singura exlicatie plauzibila ar fi diminuarea autoritati institutiilor statului dupa 1989 si poate cresterea costurilor procurari certificatului de identitate pentru familiile de romi cu copii fara acte .

Lipsa educatiei este deasemenea o sursa de excluziune la populatia de romi.In 1992,C.Zamfir si E.Zamfir constatau ca doar 51% dintre copii de romi din tara noatra avand varsta de 10 ani frecventau regulat cursurile scoalare alti 14% intrerupsera scoala,16%frecventa "in cand in cand" iar alti 19% nu se inscrisesera vreodata.

Importanta pe care o are scoala pentru copii de romi este extrem de mare.Practic este in multe cazuri singurul mod prin care ei pot scapa din cercul viciosal excluziuni sociale:saracie-dezinteres pentru scoala-analfabetism lipsa unei profesii si a salariului-saracie.

Preznta foarte slaba pe piata muncii a romilor este alta sursa majora de excluziue sociala, mai multi de jumate de omi sunt apti de munca traiesc pe seama celor putini care lucreaza ,a copiilor care primesc alocatii si putinilor pensionari.

Excusii sau auto exclusii din sistemul muncii, neacoperitii de sistemul de asigurari sociale ,75%dintre capi de familii de romi considera ca ei si familiile lor ar fi indreptatiti sa obtina ajutor social.

In Romania exista o serie de grupuri sociale expuse si procese de excluziune evidente. Partea etniei romilor despre care am demonstrat ca sufera procese grave de excluziune este doar unul dintre aceste segmente sociale.Somerii,parintii singuri ,tinerii care la 18 ani parasesc institutiile pentru copii fara nici o lege sa program care sa-i protejeze sunt doar cateva exemple de segmente social expuse.

BILIOGRAFIE

1.Jonassen,K.R.,Gypsies in Dolj-Research Report,Red Barnet,Craiova,1995

2.Romi din Romania-in Starea societatii romanesti  dupa 10 ani de tranzitie-E.Zamfir,I.Badescu,C.Zamfir(coord)Editura Expert,Bucuresti,2000

3.Strobel,P.,De la saracie la Excludere-in Neculau,A.,Ferreol G.,(coord)-Minoritati Marginali,Exclusi,Editura Polirom,Iasi,1996

4.Zamfir,C.,Zamfir,E.,(coord)Tiganii intre ignorare si ingrijorare(Romany between neglect and concern)Editura Alternative,Bucuresti,1993

***Colectia Revistei de Cercetari Sociale-1994,1995,1996,1997,1998,1999,Editura IMAS-SA

***www.edrc.ro

***https://wikipedia.org.wiki/Romi