Asistenta sociala ca raspuns la grija si trebuinta

Asistenta sociala ca raspuns la grija si trebuinta

1 Ce inseamna o grija?

Sa dam cateva exemple de griji: pensionarii sunt ingrijorati ca medicamentele cu preturi compensate de la stat se procura tot mai greu; locatarii unui bloc de locuinte sunt ingrijorati ca o familie isi neglijeaza si ii bate pe proprii copii; presedinta unei fundatii care are o cantina pentru nevoiasi este ingrijorata ca nu mai dispune de resurse pentru a-si putea continua activitatea;  parintii unui elev sunt ingrjorati ca baiatul petrece toata ziua in fata calculatorului, manifestand dezinteres pentru obiectele ce se predau la scoala; un elev este ingrijorat ca parintii sai vor sa divorteze, considera ca este el vinovatul si se culpabilizeaza atat de mult incat vrea sa se sinucida.

Fiecare din exemplele de mai sus se centreaza in jurul unei probleme. De fiecare data este vorba de o dificultate ce sta fie in fata unui grup mare de oameni, pensionarii (nivel macrosocial), un grup mic, locatarii unui bloc, o familie (nivel microsocial), fie ne aflam in fata unei singure persoane, de aceasta data un elev. Aceasta dificultate este, de fapt, una de natura relatiilor ce se stabilesc intre sistemele individuale, micro si macrosociale.

Grija este sentimentul ca ceva nu este cum trebuie, referitor la bunastarea proprie sau a altor persoane. Sentimentul de grija este adesea rezultatul unor comportamente ce afecteaza relatia unei persoane cu alt(a)ele. Situatiile in care sunt pusi oamenii se caracterizeaza, in general, prin complexitate. Grijile trebuie intelese ca atare. Asistentul social trebuie sa abordeze nu numai motivele ce determina comportamentul oamenilor, ci si factorii de mediu ce influenteaza aceste comportamente. Fiecare situatie trebuie inteleasa, de asemenea, in raport de unicitatea ei.

Din punct de vedere psihologic, grija trebuie analizata in stransa legatura cu trebuinta. Putem vorbi de grija atunci cand una sau mai multe trebuinte nu sunt satisfacute. Dupa cum am vazut in exemplele de mai sus, grija se poate manifesta intr-o privinta proprie sau referitor la alt(ul)ii.

2 Trebuintele

Prin trebuinta intelegem ceea ce este necesar - atat pentru o persoana cat si pentru un sistem social - pentru ca, intr-o anumita situatie, sa poata functiona in limite asteptate sau normale. Trebuinta nu este dorinta de a avea ceva, ci lipsa de ceva.

Persoana care are de rezolvat o trebuinta si nu o poate face, ajungand la asistentul social o vom numi client. Ulterior, vom acorda explicatii speciale statutului de client.

Trebuinta identificata de ceilalti constituie, adesea, un element asupra caruia se concentreaza asitenta sociala. Cateodata, oamenii vorbesc despre trebuintele lor. Trebuinta cunoscuta, identificata de cel in cauza, este, de asemenea, un element important in domeniul asistentei sociale. Trebuinta poate fi perceputa si exprimata diferit de cel in cauza si de catre asistentul social. Asistentul social isi foloseste cunostinte profesionale precum si cele din propria sa experienta de viata pentru a identifica trebuinte care, celor in cauza sau cei din jurul lor nu le par relevante sau reale. Clientul trebuie sa-si cunoasca adevarata natura a trebuintelor sale. Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale asistentei sociale, "incepe acolo unde se afla clientul" (Johnson, L. C., 1989, p.4). Potrivit acestui principiu, asistentul social porneste de la grija si trebuinta asa cum o cunoaste clientul, continuand apoi - utilizandu-si cunostintele profesionale - sa stabileasca adevarata natura a trebuintei. In acest demers, asistentul social coopteaza clientul, lucreaza impreuna cu el.

In efortul sau de a gasi raspuns la problema clientului, asistentul social are in vedere doua perspective: se afla in fata unei probleme personale, individuale, sau, de fapt, este vorba despre un aspect de natura sociala. In cazul individual este vorba despre cauza, aspectele sociale vizeaza functia. Asistenta sociala trebuie sa se preocupe de ambele aspecte, sa imbine abordarea psihologica cu cea sociologica.

Trebuintele umane sunt de o mare diversitate. Exista diferite clasificari ale lor, in raport de anumite criterii. Una dintre cele mai cunoscute este cea a lui A. Maslow, prezentata in prima parte a lucrarii, utila pentru intelegerea diferitelor categorii de clienti. De o relevanta remarcabila pentru domeniul asistentei sociale este si cea a lui C. Towle.

Ea pune in discutie ceea ce denumeste trebuinte umane comune pe care le raporteaza la factori care afecteaza dezvoltarea umana. Astfel avem trebuinte in raport de:

1. bunastarea fizica: hrana, adapost, ingrijirea sanatatii;

2. oportunitati pentru dezvoltarea emotionala si intelectuala;

relatii cu alte persoane;

4. asigurarea trebuintelor spirituale

Ea subliniaza, de asemenea, ca o trebuinta trebuie analizata in raport de varsta si situatia de viata a persoanei (apud  Johnson L.,C., 1989 p. 5).

Pentru a intelege si identifica trebuintele umane, aceeasi autoare considera necesar de analizat trei categorii de cunostinte despre:

- dezvoltarea umana;

- diversitatea umana

- teoria sistemelor sociale.

Dezvoltarea umana trebuie inteleasa din multiple puncte de vedere:

- fizic;

- cognitiv;

- social;

- emotional

- spiritual.

Din punct de vedere cognitiv dezvoltarea inteligentei copilului poate fi inteleasa in lumina stadiilor delimitate de catre J. Piaget iar din punct de vedere psihosocial cunoscuta este stadializarea lui E. Erikson.

Diversitatea umana este un concept deosebit de important in domeniul asistentei sociale. El poate fi abordat din multiple puncte de vedere care, in lucrarile de specialitate sunt grupate in trei categorii:

- genetic;

- cultural;

- social.

Influentele genetice includ:

- cresterea fizica si mentala,

- priceperea de a tolera stresul si caile de a raspunde la stres.

Influentele culturale presupun:

- scopurile vietii,

- pattern-urile de comportament si resursele pentru utilizarea

lor,

- conceptele despre Self (propria persoana)

- atitudinile.

Influentele sociale au in vedere structura institutionala sociala ce cuprinde sistemele de socializare adica:

- controlul,

- aprobarea,

- schimbarea sociala.

In practica asistentei sociale este necesar sa luam in considerare intreaga complexitate a fenomenelor analizate, situatie in care, de obicei, cele trei categorii interactioneaza.  

Teoria sistemelor sociale reprezinta contextul in care putem intelege trebuintele umane.

Nu putem vorbi de trebuinta umana fara a face referinta la familie, grupul mic, comunitatea si alte institutii cum ar fi scoala si biserica. Teoria sistemelor sociale trebuie inteleasa ca un caz particular al teoriei sistemelor in general iar trebuinta trebuie inteleasa in acest context.

In cadrul abordarii sistemice vom face referinta la functionare sociala. Acest concept ne ajuta sa intelegem modul in care asistentul social interactioneaza cu clientul pentru inlaturarea grijilor si satisfacerea trebuintelor celui din urma.

Pentru analiza functionarii sociale pornim de la structura personalitatii - atat a clientului cat si a asistentului social - inteleasa in componentele ei de baza, gandire, simtire si actiune. In prima faza si la modul general, gandirea presupune cunostinte (concretizate in evaluare, planificare), simtirea, grija si trebuinta (valori) iar actiunea priceperi (de a interveni si interactiona). In acest context asistentul social si clientul interactioneaza.

TEMA DE REZOLVAT

Folosind surse din presa scrisa sau vorbita si utilizand o bibliografie minimala, pe care o veti cauta singuri, scrieti un eseu de aproximativ trei pagini despre trebuintele unei categorii sociale dezavantajate din Romania.

INTREBARI

1. Grija si trebuinta:

a. sunt doua stari absolut independente intre ele

b. exista o stransa legatura intre ele

c. nici unul dintre raspunsurile a si b nu sunt corecte

1. Grija

a. afecteaza relatia individului cu alti indivizi

b. reprezinta o atitudine ce nu afecteaza relatia individului cu alti indivizi

c. nu are tangenta cu sistemul social

2. Asistentul social trebuie sa porneasca de la grij(a)ile si trebuint(a)ele vazute si simtite de catre client:

a. niciodata

b. cateodata

c. intotdeauna

3. Care din urmatoarele elemente ce determina trebuinte umane comune nu apare in clasificarea lui C. Towle:

a. bunastarea fizica

b. afirmarea Selfului

c. relatii cu alte personae

5.Dezvoltarea umana trebuie inteleasa din multiple puncte de vedere(alegeti raspunsul gresit):

a. bioenergetic

b. social

c. emotional

Raspunsuri corecte:

1b, 2a, 3c, 4b, 5a

BIBLIOGRAFIE

Bocancea, Cristian(1999), Elemente de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, pp. 34-55.

Krogsrud, Miley, Karla, O'Melia Michael, DuBois, Brenda, Practica asistentei sociale,Editura Polirom, Iasi, pp.223-251.

Manea, Livius (2000), Protectia sociala a persoanelor cu handicap, Editura Casa de Editura si Presa "Sansa SRL, Bucuresti, pp. 136-156.

Stoica, Laura (2007), Incluziunea sociala, in Zamfir, Catalin, Stanescu, Simona, (coordonatori) (2007), Enciclopedia dezvoltarii sociale, Editura Polirom, Iasi, pp. 300-312.