Enzime

Enzime

Enzimele (fermentii) sunt , in mod natural, substante produse doar de celulele vii, care intervin in numeroase reactii biochimice. Ele indeplinesc rolul de biocatalizatori, proprietate esentiala pentru materia vie .

Conform teoriei chimice, catalizatorul este o substanta care grabeste desfasurarea unei reactii, fara sa se modifice structural in timpul desfasurarii acesteia si fara sa se regaseasca in produsul final al reactiei respective. In lipsa catalizatorului, oricum reactia ar putea avea loc, insa intr-un timp mai indelungat.
  Aplicata sistemelor vii, teoria catalizatorului, are o conotatie deosebita, caci reactiile biochimice intarziate, care teoretic pot avea loc si in lipsa enzimelor, nu sunt compatibile cu viata. Daca degradarile si sintezele celulare s-ar desfasura mult incetinit, celulele s-ar sufoca iar nutritia celulara ar fi blocata, ceea ce ar conduce la moartea lor.
  Enzimele imprima o mare viteza de desfasurare a proceselor biochimice (sinteze, degradari, oxidari, reduceri, hidrolize, hidratari, etc.), de activitatea lor depinzand mai toate functiile fiziologic .

Structura enzimelor

Enzimele sunt catalizatori solubili, macromoleculari, de natura organica, termolabili (se degradeaza usor la temperaturi ridicate), cu activitatea specifica fata de o anumita substanta sau fata de un grup de substante. Activitatea fermentilor este dependenta de anumite conditii de mediu (pH,  temperatura, etc.).
  Orice enzima este alcatuita din doua componente
  1. apoenzima (componenta proteica).
  2. coenzima. (componenta neproteica, prostetica ).
  Apoenzima are specificitate de substrat (recunoaste doar anumite substante) iar coenzima are specificitate de actiune (reactioneaza doar intr-un anumit fel, in anumite conditii).
  In corp exista diverse substante endogene (produse de organism) sau exogene (introduse in organism), care activeaza sau inhiba, sinteza ori activitatea enzimelor.
  Enzimele exogene, care prezinta activitate in corpul uman, sunt substante sensibile, care se distrug prin fierbere si in mare parte prin stoarcere, precum si la contactul mai indelungat cu oxigenul din aer. Din acest motiv, doar sursele alimentare  naturale crude sunt surse cu adevarat furnizoare sanatoase de enzime .

Denumirea enzimelor

Exista mai multe feluri de a denumi enzimele. In general, denumirea acestor substante, deriva de la substratul sau substraturile pe care le catalizeaza. Intru-cat principalii compusi implicati in metabolism sunt glucide protide si lipide , numele enzimelor participante la aceste transformari, vor fi in corelatie cu aceste substante. Mai jos, prezentam cateva exemple, de enzime, cu precizarea ca, numarul fermentilor este de ordinul miilor

Enzimele care se sintetizeaza in organismul uman (enzime endogene

In corpul omului, se produc in fiecare secunda, mii si mii de enzime. Orice deficit enzimatic este resimtit destul de dur de catre organism.
  Exista doua mari categorii de enzime endogene.
  - enzimele digestive (ajuta la scindarea moleculelor mari provenite din hrana, in structuri mai mici, care pot trece din intestin in sange ),
  - enzime metabolice   (sustin toate functiile fiziologice si viata insasi).
  Toate enzimele digestive sunt extracelulare (sunt eliberate si actioneaza in afara celulei). Fermentii metabolici pot fi atat intracelulari, cat si extracelulari .

Enzimele  microbiologice, enzimele vegetale si enzimele de origine animala, care ajung in organism din afara (enzime exogene, enzime alimentare)

Toate vietatile (bacterii, ciuperci, plante  , animale, etc.) poseda echipamente enzimatice, fara de care nu pot supravietui.
  Multe din enzimele produse de vietuitoarele aflate in diverse stadii ale evolutiei, actioneaza  asupra organismului uman. Aceasta actiune poate fi directa (enzimele participa la reactiile metabolice sau in altfel de reactii, ca biocatalizatori) sau indirecta (enzimele exogene nu se comporta in organismul uman ca fermenti, dar prezinta un alt tip de actiune fiziologica). Din acest motiv, enzimele produse de catre microorganisme, de catre plante sau de catre animale, au fost valorificate din cele mai vechi timpuri de catre om. Pe baza lor s-au obtinut atat produse de fermentatie (bauturi alcoolice, muraturi, lactate, etc.), cat si stimulente digestive si metabolice .

. Enzime microbiologice naturale

Pe cale directa sau indirecta, prin probiotice ,prebiotice sau simbiotice  , se poate asigura o buna functionare a colonului, prin intensa activitate enzimatica a bacteriilor care alcatuiesc microflora utila intestinala .

. Enzime de origine animala

Enzime (invertaze) se gasesc, de pilda, in mierea de albine, produs obtinut prin activitatea unor animale din categoria insectelor. Cand invertaza din miere se distruge, produsul se 'zahariseste'. Prin continutul ridicat de fermenti, mierea necristalizata este cu mult mai sanatoasa, parerile contrare fiind nejustificate.  Enzime de natura animala, care se dovedesc benefice organismului uman, se mai gasesc si in galbenusul crud de ou.  Fermentii din carne,  din lapte sau din peste, desi exista, nu se pot valorifica deoarece se distrug prin prelucrare .

. Enzime vegetale

Multe plante sau numai anumite organe vegetale, mai ales fructe si frunzele, contin enzime cu actiune favorabila asupra aparatului digestiv al omului sau asupra metabolismuluii.Plantele medicinale care contin astfel de fermenti, au fost numite; plante enzimatice .
  Fermentii din fructe stimuleaza repede digestia, deoarece eliberarea lor este facila.
  Enzimele din frunze, desi nu prezinta asupra omului o actiune foarte puternica, prezinta avantaje dietetice si curative certe. Ele se elibereaza treptat, deoarece se afla prinse in tesatura fibrelor vegetale. Prin faptul ca actiunea acestor enzime se desfasoara intr-un timp mai indelungat,verdeturile sunt deosebit de sanatoase . Trebuie acordata o atentie deosebita verdeturilor,in cadrul unei alimentatii echilibrate deoarece  ele reprezinta o sursa bogata de vitamine ,minerale si enzime . Plantele legumicole de la care se folosesc partile verzi, indeosebi frunzele, sunt cunoscute sub denumirea uzuala de 'verdeturi'.

Cele de culoare verde - inchis (frunze de patrunjel, frunze de marar, spanac, ceapa verde,etc.), sunt mai bogate in clorofila A, si in consecinta contin mult magneziu. Aproape toate verdeturile au in compozitie principii care ajuta la eliminarea toxinelor din organism pe cale urinara (sunt depurative si diuretice).
  Frunzele comestibile si proaspete ale plantelor, consumate ca atare sau sub forma unor salate de cruditati, ajuta la stabilizarea sau scaderea glicemiei, au efect anorexigen, si sunt antiscorbutice - prin continutul insemnat de vitamina C.
  Diversi autori arata ca in frunzele comestibile ale plantelor se gasesc cele mai sanatoase fibre alimentare de origine vegetala. In structurile celulozice ale acestor fibre, sunt prinse ca intr-un schelet, diferite enzime care actioneaza favorabil si treptat, asupra digestiei si a metabolismului. De aceea, verdeturile,   sunt considerate pe bua dreptate elemente de balast ce dau senzatia de satietate si constituie o materie alimentara din care se elibereaza pe rand diversi fermenti. Mai mult, materialul fibros care intra in compozitia frunzelor, este constituit din celuloza cu mult mai putin dura decat aceea care se gaseste la periferia boabelor de cereale, boabelor de leguminoase , sau in interiorul semintelor oleaginoase  . Din acest motiv, verdeturile nu prezinta efect iritant asupra tubului digestiv. Tuturor acestor proprietati, se mai adauga si efectul puternic antioxidant conferit de consumul  partilor verzi si proaspete ale vegetalelor comestibile, astfel incat, beneficiile aduse organismului de catre verdeturi, devin cu totul deosebite.
 Verdeturile se pot consuma neprelucrate termic, sub forma de suc sau gatite. Atunci cand se apeleaza la surse proaspete, primele doua utilizari devin cele mai benefice, deoarece pierderile de principii sunt minime. Verdeturile fierte, conservate sau congelate, isi diminueaza in mod semnificativ valoarea dietetica .

Antienzime si inhibitorii enzimelor

Antienzimele, denumite si enzime inhibatoare, sunt substante cu structura apropiata de cea a fermentilor, care, insa, actioneaza in sens invers, franand sau intarziind declansarea unui proces metabolic. Antienzimele actioneaza direct asupra substratului, si nu asupra altor fermenti.
  Cele mai multe antienzime exogene se gasesc in seminte, mai ales in cele ale plantelor oleaginoase  , avand rolul natural de a oprii desfasurarea proceselor de dezasimilatie din bob, inainte de germinatie.
  Antienzimele nu trebuiesc confundate cu substantele care franeaza sau blocheaza activitatea enzimelor, compusi numiti inhibitori de enzime. Exista numeroase substante care inhiba enzimele, dintre care, insulina, prin efectul blocant exercitat asupra lipazelor, este cea mai cunoscuta