Urmele de maini

Urmele de maini

A.    Notiuni generale. Urmele de maini se creeaza in momentul atingerii  cu suprafata palmei, a obiectelor din mediul inconjurator. Pe o suprafata neteda, urmele de maini se formeaza prin depunerea substantei secretate de piele, substanta formata din compusi organici si anorganici care nu se evapora prin trecerea timpului.

Identificarea persoanei dupa urmele de maini se bazeaza pe varietatea reliefului papilar de pe partea anterioara a palmei. Ridicaturile reliefului se numesc creste papilare iar adanciturile, santuri interpapilare.

Relieful papilar a fost cunoscut cu milenii in urma. Primele studii stiintifice au fost facute de anatomistul italian Marcelo Malpighi care in anul 1686 a descris desenele papilare si orificiile sudoripare. W.Herchell, un functionar din administratia britanica din India mentioneaza prima data in istoria dactiloscopiei posibilitatea identificarii stiintifice a persoanelor dupa caracteristicile reliefului papilar. Expresia relief papilar vine de la cuvantul papilla (lat. sfarc).

Papilele se afla in interiorul pielii de pe suprafata anterioara a mainii si talpilor, in stratul dermic, sub forma de conuri in randuri paralele. Acestora le corespund pe epiderma crestele papilare. Fiecare papila este deschisa in partea superioara ca un crater care comunica pe varful crestei cu un por prin care se elimina transpiratia.

Capitolul criminalisticii care se ocupa cu studiul reliefului papilar si identificarea persoanelor dupa acesta se numeste "dactiloscopie".

Urmele gasite la locul faptei se numesc "urme de deget" iar cele create experimental sunt "impresiuni digitale", fotografiile reliefului papilar (urme sau impresiuni) se numesc "dactilograme".

Proprietatile refliefului papilar:

Longevitatea: relieful papilar se formeaza inainte de nastere, este definitivat prin luna a sasea a fatului si continua pana la descompunerea pielii in procesul putrefactiei.

Fixitatea presupune mentinerea trasaturilor initiale fara schimbare in cursul existentei cu exceptia cresterii.

Unicitatea: fiecare persoana are relieful propriu, nerepetabil la alta persoana.

Inalterabilitatea: de-a lungul vietii nu poate fi sters pe cale fizica sau chimica daca nu este distrus si stratul dermic in care se afla papilele.

B.    Cercetarea la fata locului a urmelor de maini cuprinde activitati ale organului de urmarire penala pentru descoperirea, evidentierea  urmelor latente, fixarea si ridicarea prin metodele si mijloacele tehnice adecvate, precum si pentru interpretarea lor.

a) In procesul cautarii urmelor de maini la locul faptei se tine seama de natura obiectelor din perimetrul acestuia precum si de posibilitatea formarii lor. In cautare se urmeaza traseul infractorului in campul infractional.

b) Evidentierea urmelor se realizeaza:

prin prafuire cu negru de fum, grafit etc.

cu vapori de iod

prin afumare directa

cu solutii chimice

A)   Fixarea si ridicarea are loc dupa evidentierea urmelor latente prin urmatoarele procedee: fotografiere, transferare pe pelicula adeziva, mularea urmelor de adancime.

Luarea impresiunilor digitale se efectueaza printr-un procedeu simplu: utilizarea tusului tipografic si a fisei dactiloscopice  tip; amprentarea chimica se utilizeaza cel mai rar.

B)    Topografia si clasificarea reliefului papilar

Relieful papilar este variat, cuprinzand creste papilare in forma de : arcuri, cercuri, spirale, laturi, linii drepte.

Palma este impartita in 4 regiuni: tenara, hipotenara, digitopalmara, digitala.

Relieful papilar: in regiunile tenara si hipotenara prezinta creste papilare sub forma de arcuri, bucle;

regiunea digitopalmara - prezinta si delte de obicei sub cele 4 degete

regiunea digitala cuprinde degetele impartite in : falange, falangine, falangete

Relieful papilar:

falangele prezinta creste paralele cu santul flexoral sau oblice intretaiate de cute verticale ale pielii

falanginele au relief papilar asemanator

falangetele prezinta relief papilar variat impartit in 3 regiuni:

bazala

centrala

marginala

Crestele care separa cele 3 regiuni se numesc limitante:   - inferioara

- superioara

Locul de intalnire a grupelor de creste papilare din cele 3 regiuni are forma unui triunghi si se numeste delta deoarece este asemanator literei grecesti delta.

Delta este neagra, cand limitantele se intalnesc intr-un punct bine determinat si continua intr-o singura creasta.

Delta este alba, cand limitantele nu se contopesc ci isi continua desfasurarea paralel una fata de alta.

E. Clasificarea reliefului papilar de pe falangete are la baza formele variate de desfasurare a crestelor papilare din regiunea centrala. Clasificarea romaneasca a luat drept criteriu delta: adeltice, monodeltice (dextrodeltice, sinistrodeltice), bideltice, trideltice, quatrodeltice, amorfe.

Adeltice: piniforme, cu confluenta dreapta, cu confluenta stanga, cu lat (bucla) dreapta, cu lat (bucla) stanga, cu laturi (bucle) opuse, cu inceput de spirala.

Dextrodeltice: cu laturi, cu racheta

Sinistrodeltice: cu laturi, cu racheta

Bideltice: cu spirala, cu cercuri concentrice, ovoidale, elipsoidale cu laturi incarligate, cu vartej

Trideltice

Quatrodeltice

Reliefuri papilare exceptionale (amorfe): - danteliforme, sindactilie, nedefinite

F. Detaliile caracteristice ale crestelor papilare

Procesul de identificare parcurge doua etape:

I.     stabilirea trasaturilor comune de tip, grup, subgrup

II.       cercetarea comparativa a dactilogramelor de acelasi tip, grup, subgrup

Detaliile studiate de stiinta criminalisticii in procesul identificarii dactiloscopice (in sens orar sau de la stanga la dreapta) sunt urmatoarele:

inceput de creasta, este capatul de linie orientat spre stanga dactilogramei;

sfarsit de creasta, cand capatul de linie este orientat spre dreapta dactilogramei;

bifurcarea, reprezinta o despicare in doua spre dreapta unei creste papilare;

confluenta, cand de la stanga spre dreapta doua creste papilare de unesc intr-una singura;

trifurcarea, de la stanga la dreapta  o creasta se despica in trei;

tripla confluenta, trei creste se unesc intr-una de la stanga spre dreapta;

confluenta si bifurcatia, doua creste se unesc si dupa scurt interval se bifurca;

carligul, o desprindere dintr-o creasta papilara a uneia foarte scurte incat nu formeaza o bifurcare sau o confluenta;

butoniera este despicarea unei creste urmata de revenirea ei imediata in aceasta creasta;

inelul este asemanator butonierei dar in forma de cerc si de dimensiuni mai mici;

depasirea exista cand o noua creasta preia traseul altei creste inainte ca aceasta sa dispara;

devierea, reprezinta abaterea de la directia initiala a sfarsitului de creasta fiind continuata directia respectiva de o alta creasta cu inceputul deviat, astfel incat are o pozitie paralela cu sfarsitul deviat al crestei papilare;

alternarea este trecerea unei creste papilare printre liniile deviate;

anastomoza este o linie papilara ce leaga ca un pod doua creste invecinate exista o anastomoza dreapta si o anastomoza stanga;

triunghiul se formeaza in locul unde:

doua creste dispar si dintre ele incepe alta;

doua creste apar unde se termina alta creasta papilara intre ele;

grupul de creste danteliforme exista cand pe un spatiu foarte limitat se afla cateva puncte sau fragmente de creste papilare in pozitii diferite;

ramificatia, dintr-o creasta se desprind mai multe creste pe ambele parti cu aspect de coroana de arbore;

intersectia reprezinta intretaierea a doua creste foarte rar intalnite;

G. Alte detalii ale reliefului papilar: caracteristicile porilor, liniile albe (cutele pielii), cicatricile.

Pentru formularea unor concluzii de expertiza pozitive sunt necesare 12 puncte coincidente (minim): criteriul cantitativ; alte opinii: criteriul calitativ (detalii rare).

Urmele de picioare (plantare) - practica cunoaste putine cazuri de identificare dupa relieful papilar al talpii.

Urmele de picior incaltat sunt mai frecvent folosite.

Urmele de picior se descopera cu usurinta la locul faptei. Fixarea se poate realiza prin mai multe procedee: prin descriere in proces verbal, fotografiere, mulare (cele de adancime), copiere cu pelicula adeziva (cele de suprafata).

Descrierea vizeaza : zona, natura obiectului primitor, culoarea acestuia, dimensiuni (toc, talpa, lungime, latime, inaltime);

Fotografierea presupune o fotografie a obiectelor principale cu aparatul pe stativ, iluminare adecvata; fotografia de detaliu cu obiectivul perpendicular, fotografia la scara;

Fixarea prin mulare se executa dupa primele doua procedee; se consolideaza urma daca e formata in zapada sau nisip apoi se toarna pasta de mulaj de obicei din gips dentar;

Copierea cu pelicula adeziva se realizeaza dupa acelasi procedeu folosit la urmele de maini.

Cararea de urme - consta dintr-un sir de cateva urme consecutiv create de ambele picioare pe traseul de circulatie.

Elemente

linia mersului este formata din dreptele ce unesc centrele urmelor lasate de calcaiul piciorului drept cu centrele urmelor lasate de calcaiul piciorului stang; linia mersului are forma unei linii frante;

latimea pasului este dreapta trasa din partea interioara a urmelor lasate de un picior pana in partea interioara a urmelor create de celalalt picior;

lungimea pasului este distanta dintre extremitatea urmei lasate de calcaiul unui picior pana la extremitatea urmei lasate de calcaiul celuilalt picior;

unghiul pasului este deschiderea apreciata in grade cuprinsa intre linia de directie a mersului si axa longitudinala a urmei lasate de talpa (unghiul poate fi: pozitiv, negativ sau nul).

Urmele de dinti raman prin muscare pe obiectul primitor: alimente, corpul uman etc.

Fixare: prin descriere, fotografiere, mulare

Urmele de buze prezinta particularitati prin ridurile coriale; se formeaza pe : alimente, obiecte lucioase, palme etc.

Urmele de imbracaminte se pot forma pe: sol, zapada etc.

Fixare: in aceleasi procedee.

Urmele instrumente de spargere: de taiere, apasare, frecare se formeaza pe usi, ferestre, ziduri, dusumele, sertare etc.

Fixare: aceleasi procedee.

Urmele mijloacelor de transport:

urme de roti: pe sol, asfalt etc.

urme de impact apar prin interactiune in cursul accidentului

resturi de orice provenienta (piese, cioburi, vopsea etc.)

urmele mijloacelor de transport hipo (de copite, roti, sanii etc.)