Sarcinile Presedintelui Romaniei

Sarcinile Presedintelui Romaniei

Potrivit articolului 80 din Constitutie, Presedintele Romaniei apare intr-o tripla situatie:

sef de stat;

sef al executivului (fiind unul din cei doi sefi ai executivului);

garant al Constitutiei si mediator intre puterile statului. Prin urmare, pot fi conturate trei functii prezidentiale:

functia de reprezentare;

functia de garant;

functia de mediere.

Presedintele Romaniei in calitate de sef al Statului, are functia de reprezentare al statului roman, adica sa-1 reprezinte si sa actioneze in numele lui, atat in relatiile interne cat si in cele externe. Astfel, pe plan extern, Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state (art. 91), acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei. Pe plan intern, Presedintele participa la exercitarea suveranitatii nationale, asumandu-si raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii, are dreptul de a conferi decoratii si titluri de onoare, de a acorda cele mai inalte grade militare, de acordare a gratierii individuale, de numire in anumite functii publice.

Ca sef al executivului. Presedintele Romaniei are sarcina de a garanta independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii, ceea ce inseamna ca, in aceasta calitate, el dispune de posibilitati constitutionale pentru a preveni afectarea lor.

Aceasta presupune, in mod logic, ca Presedinte sa fie 'comandantul fortelor armate' si sa indeplineasca functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cum se arata in art. 92 alin.l din Constitutie.

Prin urmare, functia de garant se realizeaza intr-o dubla directie: garant al Constitutiei si garant al statului. in calitate de garant al Constitutiei, Presedintele vegheaza la respectarea acesteia, avand la dispozitie urmatoarele mijloace de actiune:

mesajul adresat Parlamentului,inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procedeze la examinarea ei (art. 77, alin.2);

sesizarea Curtii Constitutionale, inainte de promulgarea legii, pentru verificarea constitutionalitatii ei (art. 144, lit 'a' din Constitutie);

numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, la propunerea
ministrului justitiei.

In calitate de garant al Statului, Presedintelui ii sunt prevazute urmatoarele atributii:

declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate;

instituie starea de urgenta sau starea de asediu, in unele localitati, sau in intreaga tara;

in caz de agresiune armata impotriva tarii. Presedintele ia masuri pentru respingerea agresiunii etc.

In calitatea sa de mediator, Presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice, inlesneste colaborarea, previne sau aplaneaza relatiile tensionate intre puterile Statului, precum si intre Stat si Societate¹, intre mijloacele sale de actiune, prevazute de Constitutie, mentionam:

consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de
importanta deosebita (art. 86);

solicita convocarea in sesiune extraordinara a Camerei
Deputatilor si a Senatului (art. 63 alin.2);

dizolva Parlamentul atunci cand, prin refuzul acestuia de a investi
Guvernul, sistemul institutional a fost blocat (art. 89, alin.l);

- transmite mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88).

Aceasta functie de 'arbitraj'intre 'puterile statului'' sau intre 'stat si societate' ce revine Presedintelui Romaniei, este elementul de noutate, cu caracter revolutionar, deoarece putine constitutii din lume reglementeaza acest rol persoanei care indeplineste functia de sef al statului mai ales daca este vorba de un presedinte de republica.

Formularea: 'in acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate' din art. 80 aiin.2 din Constitutie, trebuie privita, sub aspectul semnificatiei sale politice si prin prisma altor principii ale Constitutiei, intre care independenta justitiei si a contenciosului constitutional¹.