Strategia de dezvoltare a orasului saliste

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORASULUI SALISTE

MESAJUL PRIMARULUI ORASULUI SALISTE

NEVOIA FINANTARII PROIECTELOR DE DEZVOLTARE A ORASELOR

Orasele Romaniei traverseaza o perioada dificila, in care norme europene, dispute politice la varf sau birocratia fac in asa fel incat situatia sa ni se para mai dificila decat este in realitate.

Unde sunt in aceasta sfera primarii? Sunt in pozitia de a fi responsabilizati de catre cetateni, 'trasi de urechi' de autoritati centrale, incoltiti de problema lipsei de resurse.

Cine ne poate ajuta? Noi. Doar noi ne putem ajuta si de aceea trebuie sa strangem randurile, sa profitam de ceea ce am realizat ca asociatie pana in acest moment si sa ne implicam din ce in ce mai mult in negocierea public privind obtinerea de resurse pentru orasele pe care le reprezenam. Intre vorbe si fapte trebuie sa existe o legatura stransa. Orice proiect trebuie sa treaca rapid de la stadiul de discutie la fapta. Sa luam exemplul fondurilor europene. Auzim in fiecare zi vorbindu-se despre ele. Multi isi imagineaza ca aceste fonduri sunt undeva la Bruxelles si, cine vrea, se duce si se autoservese. Ei bine, nu este asa. Pentru a obtine o finantare trebuie intocmite o serie de documente, trebuie sa stii sa atragi finantarile, trebuie sa te zbati. La fel trebuie sa actionam in toate situatiile. Sa profitam de asocierea noastra in cadrul AOR si sa ne construim proiectele si sa ne proiectam actiunile strategic, astfel incat sa ne asiguram potentialul de dezvoltare.

Un efort de vointa din partea noastra si negocierea stransa si argumentata cu administratia centrala ar putea crea premisele proiectarii unor programe de finantare pentru dezvoltarea oraselor romanesti.

Pentru noi nu ar trebui sa se anunte o 'vara fierbinte'. Mi-ar placea ca vara aceasta sa fie o 'vara fierbinte' din punctul de vedere al proiectelor realizate, al investitiilor, al ritmului sustinut al lucrarilor, atat la nivelul fiecarei localitati in parte dintre

cele pe care le reprezentam, cat si la nivelul Asociatiei Oraselor din Romania din care facem parte.

Teodor-Dumitru BANCIU,

Vicepresedinte al Asociatiei Oraselor din Romania,

Primar al orasului Saliste

1. SALISTE - PREZENTARE GENERALA

Cadrul natural

Orasul Saliste este situat in Depresiunea Salistei, in sud-vestul judetului Sibiu, la 21 Km vest distanta de Sibiu si la 30 de km de orasul Sebes din judetul Alba, in zona dealurilor submontane ale Muntilor Cibin.

Accesul in zona se face prin DN 1(E 15A) Sibiu - Sebes Alba, pe traseul CFR Sibiu - Vintul de Jos cu gara la Saliste si halte in Sibiel, Sacel, Aciliu, sau pe vechiul drum ce trece prin Cristian, Orlat, Sibiel, Vale - Saliste - Tilisca.

Asezata pe cumpana apelor Olt si Mures, pe granita dintre muntii Cibinului si podisul Transilvaniei, Salistea are ca vecini:(N) Ocna Sibiului, Ludus, Apoldul de Jos, (S) Muntii Cindrel, (V) Apoldul de Sus si Tilisca, (E) Sura Mica, Cristian si Orlat. Este situata la o latitudine medie de 350-600 m, cu o diferenta de peste 1800 m intre lunca Amnasului si circurile glaciare de sub vf. Cindrel si vf. Piatra Alba.

Clima este temperat continentala cu influente oceanice, avand temperatura medie anuala de 5^o-8^o C, cu amplitudine de la -20^o pana la +30^o C, precipitatii 700 -900 mm anual, fara secete. Sunt prezente cu un caracter moderat: bruma, ceata, roua, vanturi, dar nu foarte puternice, fiind specifice briza intre deal si vale. Durata medie a perioadei de inghet este 170 zile. Specifice sunt particularitatile locale, considerandu-se ca cea mai uscata atmosfera din Carpati si din Europa in statiunea Crint si cea mai ozonificata zona din judetul Sibiu si poate din tara in satul Vale.

Hidrografia cuprinde Raul Negru cu afluentii sai, el fiind la randul lui afluent de stanga al Cibinului, ca si o parte din afluentii de dreapta ai Secasului. Pe afluentul Cernavoda sunt 300 ha luciu apa, lacuri cu fond piscicol. Apa freatica, se gaseste la adancimi intre 2-10m, dar intre rocile muntilor curg o multime de izvoare.

Solul este foarte diferit, la toate altitudinile, in functie de expozitia fata de soare, inclinatia versantilor, substratul geologic, adancimea apei freatice si nu in ultimul rand, influenta omului. Intalnim soluri aluvionare, lacovisti, soluri negre de faneata umeda bogate in humus, pseudorendzine, soluri brune galbui de padure, podzoluri cu - diferite grade de humificare si in general cu reactie acida.

Padurea este elementul caracteristic al peisajului din zona Saliste, fiind formata din: stejar, fag, carpen, frasin, ulm, mesteacan, paltin, plop, tei, artar, cires salbatic, molid, brad, pin, scorus, arin. In poieni se intalneste murul, zmeurul, afinul, coacazul. La marginea padurii si in fanete cresc: porumbarul, paducelul, macesul, lemnul cainesc, socul, alunul. In paduri cresc muschi, licheni, ciuperci, macrisul iepurelui, bradisor, bumbarita, feriga.

Diversitatea elementelor naturale ofera cadrul necesar dezvoltarii economice actuale, punand la dispozitia locuitorilor o varietate de resurse naturale, reflectata in special in domeniile silviculturii si turismului.

Marginimea Sibiului - repere istorice si culturale

Urme ale locuirii acestor meleaguri au fost gasite inca din preistorie, si anume din paleolitic. La Saliste au fost gasite numeroase vestigii arheologice datand inca dinaintea imperiului roman. Desi a suferit influente romane, zona se deosebeste de oricare alta prin aceea ca a pastrat specificul portului, in Saliste elementele portului pastrand 90% din portul dacilor de altadata.

Izvoarele istorice scrise dateaza odata cu atestarea existentei Cnezatului Marginei, fixat pe cetatea Sibiel si continua cu Scaunul Salistii, se confunda cu Tara Almasului, devenita Plasa Saliste.

Continuitatea in aceasta zona a fost neintrerupta. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1354, cu denumirea de Nogfalu, in ungureste, sau Grossdorf, in nemteste, Magna Villa, in latina, ceea ce inseamna Localitate Mare, fapt ce vorbeste despre dimensiunea si activitatea existente aici. Mai tarziu, in 1383 in documente figureaza denumirea Magna Villa Valachiealis, in traducere Marele sat al Romanilor.

Evul Mediu si Epoca Moderna au reprezentat perioade in care salistenii au avut de luptat pentru apararea drepturilor nationale.

Salistea a facut parte din satele ce apartineau cetatii Salgo (1322), iar mai tarziu din Ducatul Amlasului, stapanit, de la Vlaicu Voda si Mircea cel Batran, de domnii Tarii Romanesti.

Dupa 1485 si pana in 1876, a devenit componenta a celor sapte judete ale Universitatii sasesti si obligata la numeroase dari si obligatii feudale. Faptul a declansat miscari sociale ample, conduse de taranii din zona. Cea condusa de Oprea Miclaus si de preotul Moise Macenic din Sibiel, a ramas in analele istoriei si ale bisericii, prin canonizarea lor ca sfinti la Catedrala Reintregirii din Alba Iulia. Militantii au ajuns pana la imparateasa Maria Tereza in sustinerea cauzei lor. Atat ei, cat si preotul Ioan din Gales, care s-a alaturat cauzei lor, si-au sfarsit zilele in inchisoare, la Viena.

Inceputurile feudale din aceasta zona au condus la numeroase conflicte si revolte impotriva patriciatului sasesc din Sibiu, ce exercita presiuni asupra locuitorilor romani din scaunul Saliste.

Saliste a fost mai tarziu unul dintre centrele rezistentei romanilor ortodocsi fata de Unirea cu Roma, initiata de habsburgi in 1700.

Revolutia de la 1848 - 1849, Miscarea Memorandista precum si toate manifestarile nationale ce au condus la Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918 i-au gasit pe salisteni implicati in cursul evenimentelor. Ca reprezentant principal, salistenii participanti la revolutie l-au avut pe Dionisie Romano, om de cultura si episcop de Buzau, care a ramas ca o figura proeminenta in istoria culturii Romane, prin scolile infiintate si prin lucrarile scrise.

In secolele XVIII - XIX, Saliste devine un important centru mestesugaresc, comercial si cultural al Marginimii.

Traditiile si obiceiurile populare marcheaza inca existenta locuitorilor Marginimii care, pastrandu-si ocupatiile, au facut din Marginimea Sibiului un centru de perpetuare al acestora, fie prin ritualuri specifice (la nunti, botezuri, inmormantari, sarbatorile de iarna, lasatul secului,etc.), fie prin pastrarea semnificatiei acestora (prinsul verilor si varutelor, pentru copii cu varste de 12 ani; Sangeorzul, cand se tocmesc ciobanii si Ispasul, cand se formeaza turmele de oi; "macovei", "chilipii", "malaiurile").

Elementele esentiale ale locuitorilor acestor locuri au fost nu numai credinta de a fi roman ortodox, ci si stiinta de carte. Fosti mocani, cum ii numea Iorga, i-a individualizat dorinta de cunoastere si felul de a sta uniti sub puterea credintei stramosesti. Astfel, Saliste poate fi considerat "satul fetelor frumoase si a taranilor cu carti" (P.P. Panaitescu).

In Saliste este mentionata inca din 1616 Scoala Gramaticului Dumitru Popa, prima scoala romaneasca din Transilvania, dupa ceea din Scheii Brasovului. Ca stiinta de carte a avut o puternica influenta asupra locuitorilor Salistei, o dovedeste numarul carturarilor ce s-au ridicat de-a lungul veacurilor din acest "salon al Ardealului"(O. Goga).

Din localitate sunt originari o serie de oameni de cultura, de la istorici, poeti si prozatori pana la sculptori, ingineri sau regizori, unii dintre ei devenind membrii ai Academiei Romane - poetul George Toparceanu (1886-1937), Dionisie Romano (1805-1873), membru Academiei Romane, fondator al Bibliotecii Academiei; pictorul, sculptorul si poetul popular Picu Patrut (1818-1873); istoricul Ioan Lupas (1890-1967), membru al Academiei Romane; istoricul Ioan Moga (1902-1950), profesor la Institutul de Istorie din Cluj; Onisifor Ghibu (1883-1972), organizator si reformator al invatamantului din Transilvania si Banat, membru al Academiei Romane; filosoful D. D. Rosca (1895-1980),i membru al Academiei Romane; regizorul Victor Iuliu (1912-1968), director al Institutului de Arta Cinematografica; Andrei Otetea (1894-1977) istoric si membru al Academiei Romane, director al Teatrului National din Iasi; Dumitru Marcu (1884-1942), inginer constructor, care a participat la construirea multor monumente si lacasuri de cult; Nicolae Oancea (1907-1973), publicist de talie nationala si mondiala, director al Bibliotecii Universitatii din Bucuresti; Axente Banciu (1875-1959), colaborator la mai multe reviste si publicatii, membru de onoare al Academiei Romane care, prin lucrarile si activitatea lor, sustin renumele Salistei de "capitala culturala a Marginimii".

Structura administrativ-teritoriala

Saliste a constituit in trecut comuna cu cel mai mare numar de sate din judet, avand in componenta zece sate.

Desi exista dovezi ca populatia care locuieste in aceasta zona este prezenta aici inca din paleolitic, nu exista date precise legate de numarul locuitorilor inainte de 1 900.

Devenita oras de rangul III in anul 2003 prin Legea nr. 336/08-07-2003 publicata in MOF 498/2003, Saliste, impreuna cu cele noua localitati componente, are in prezent o suprafata totala de 22.678,00 ha. Intravilanul orasului, conform datelor din Cadastrul Funciar al UTA Saliste si Registrul centralizator al parcelelor, este de 603,21ha, din care 167,88 ha orasul Saliste, 24,62 ha Gales, 49,42 ha Vale, 81,74 ha Sibiel, 64,54 ha Fantanele, 56,28 ha Sacel, 29,68 ha Mag, 92,49 ha Amnas, 36,57 ha Aciliu.

Localitatea Saliste are in prezent 1057 gospodarii ale populatiei, cu 1320 numere administrative intravilan, avand 3117 locuitori, la care se adauga cele ale localitatilor componente si anume:

Gales cu un numar de 201 gospodarii/214 numere administrative intravilan si 389 locuitori;

Vale cu un numar de 395 gospodarii/406 numere administrative intravilan si 476 locuitori;

Sibiel cu un numar de 538 gospodarii/338 numere administrative intravilan si 575 locuitori;

Fantanele cu un numar de 466 gospodarii/220 numere administrative intravilan si 321 locuitori;

Sacel cu un numar de 381 gospodarii/225 numere administrative intravilan si 610 locuitori;

Mag cu un numar de 310 gospodarii/228 numere administrative intravilan si 504 locuitori;

Amnas cu un numar de 483 gospodarii/424 numere administrative intravilan si 581 locuitori;

Aciliu cu un numar de 282 gospodarii/306 numere administrative intravilan si 316 locuitori;

Crint cu un numar de 9 gospodarii/4 numere administrative intravilan si 5 locuitori,

la care se adauga cele 47 din Poiana Soarelui cu 25 locuitori si Strainasi, cu 2067 locuitori.

2.DEZVOLTARE STRATEGICA

Necesitatile de dezvoltare economica a comunitatii de pe raza orasului Saliste impun elaborarea unei strategii de dezvoltare locala care sa tina seama de resursele locale disponibile, astfel ca politicile si programele existente sau propuse sa corespunda acestor necesitati si sa permita accesarea de fonduri necesare implementarilor de proiectelor de interes local si regional de la diferiti finantatori sau cofinantatori (guvernamentale, fonduri structurale etc). In consecinta, se previzioneaza in urmatorii ani o crestere a interesului investitional, in functie de domeniile prioritare, oportunitatile create si interesele comunitatii locale.

Populatia reflecta deopotriva stabilitate si schimbare. Stabilitatea este data de continuitatea care va consolida profilul ocupational al principalelor domenii de activitate traditionale. Schimbarea este generata de oportunitatile nou aparute si nevoia de a raspunde cererii unei populatii care imbatraneste.

Coordonarea resurselor cu interesele comunitatii face necesara formularea unei strategii care sa dea un sens dezvoltarii viitoare si sa asigure cooperarea initiativelor si interventiilor actorilor publici si privati. Documentul de fata este elaborat in conformitate cu Cadrul Strategic National de Referinta, Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013/Regiunea 7 - Centru, Strategia de dezvoltarea a Judetului Sibiu precum si cu practica UE privind finantarea din fonduri structurale. De asemeni, se bazeaza pe consultarea populatiei si a agentilor economici locali sub coordonarea Consiliului Local si a Primariei Orasului Saliste, precum si cu alte organizatii publice si private implicate in procesul de dezvoltare.

In elaborarea conceptului strategic de dezvoltare sunt avute in vedere aspectele cheie de management, viziunea si obiectivele strategice de dezvoltare si pachetul de politici, programe si proiecte. Lista proiectelor a fost prezentata reprezentantilor directiilor din cadrul primariei, pentru stabilirea prioritatilor proiectelor pe baza problematicii teritoriale si a prognozei bugetare realizata in cadrul studiului pentru stabilirea capacitatii de cofinantare a proiectelor stabilite.

Strategia de dezvoltare a orasului se fundamenteaza pe obiectivele generale care o includ in cadrul strategic de dezvoltare nu numai la nivel local, ci si judetean, regional si national, care vizeaza, in linii mari: cresterea competitivitatii economice, coeziune sociala si teritoriala, in scopul asigurarii accesului egal la infrastructura urbana de servicii si utilitati si, respectiv, civism, in scopul asigurarii unui parteneriat cu comunitatea, de la formulare la implementarea deciziei publice.

Cadrul strategic de dezvoltare national/regional/ judetean

Analiza cadrului strategic identifica prioritatile stabilite la nivelurile: national, regional si judetean. Aceasta isi propune, de asemenea, sa identifice influenta pe care strategiile respective o au asupra orasului Saliste, precum si masura in care acesta poate raspunde cerintelor in cadrul planurilor de dezvoltare, in aceste contexte.

Cadrul strategic identifica prioritatile stabilite pe ambele perioade de programare, atat pentru perioada prezenta cat si pentru perioada 2008-2013.

A.    La nivel national

Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care Romania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala si reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare. Ratiunea elaborarii PND este aceea de a stabili directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale etc) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe etc), in scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare fata de Uniunea Europeana si disparitatilor interne.

Totodata, avand in vedere rolul PND 2007-2013 de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene, aceste prioritati trebuie sa fie compatibile cu domeniile de interventie ale acestor instrumente, conform reglementarilor comunitare.

In ceea ce priveste Strategia PND, Obiectivul Global al PND 2007-2013 este "Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene".

Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:

  Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;

  Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;

  Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.

In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative;

Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;

Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.

Acest set de prioritati asigura continuitatea fata de prioritatile stabilite in PND 2004-2006 si a fost agreat de principiu cu Comisia Europeana. Mai mult decat atat, in cadrul negocierilor la Capitolul 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" (inchise la data de 23 septembrie 2004), autoritatile romane si Comisia Europeana au stabilit viitoarele Programe Operationale prin intermediul carora se vor gestiona Fondurile Structurale si de Coeziune pe baza domeniilor acoperite de prioritatile sus formulate (cu exceptia agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului, care vor fi finantate din instrumente comunitare distincte).

B.    La nivel regional - regiunea 7 CENTRU

Pentru perioada de programare 2007-2013 - obiectivul operational al procesului de planificare regional statuat in documentele de lucru este constientizarea mai puternica a necesitatii concentrarii pe acele actiuni de natura sa creeze avantaje competitive pentru regiune.

Au fost identificate trei seturi de optiuni importante pentru conturarea unui model de dezvoltare a Regiunii:

optiuni orizontale: focalizarea asupra cresterii economice sau orientarea spre rezolvarea problemelor sociale si de mediu;

optiuni teritoriale: adoptarea unui model de dezvoltare teritoriala policentrica sau a unuia monocentric;

optiuni sectoriale: orientarea spre specializarea functionala a Regiunii sau promovarea diversificarii economiei acesteia.

Optiunile strategice regionale sunt urmatoarele:

a. Dezvoltare policentrica - unitati teritoriale de planificare si poli de dezvoltare este o optiune strategica ce presupune sustinerea dezvoltarii in jurul unei retele de poli de dezvoltare. Acest lucru presupune:

optiune referitoare la reteaua de centre de influenta care sa fie sustinute pentru a-si consolida sau a prelua rolul de poli de dezvoltare;

indreptarea prioritara a resurselor pentru consolidarea rolului de poli de dezvoltare, in primul rand in acele activitati menite sa asigure servicii populatiei sau economiilor locale din zonele lor de influenta;

indreptarea prioritara a resurselor de dezvoltare rurala catre acele interventii care favorizeaza dezvoltarea legaturii rural-urban, astfel incat cele doua spatii sa se sustina reciproc in procesul de dezvoltare.

In vederea identificarii retelei potentialilor poli de dezvoltare precum si a zonelor de influenta a fost elaborata o metoda de zonare a teritoriului regiunii in unitati teritoriale de planificare (UTP), care corespund unor zone avand anumite caracteristici comune precum si o functionalitate unitara si sunt compuse din mai multe unitati administrativ-teritoriale (comune si orase) fara ca limitele lor sa tina cont neaparat de granitele judetene. In cadrul fiecarui UTP s-a identificat cel putin un potential pol de dezvoltare - un centru urban a carui evolutie economica poate antrena cresterea sau declinul intregii zone. Interventiile vor fi directionate cu precadere catre acesti potentiali poli de dezvoltare pornind de la premisa ca acestia induc efecte de antrenare la nivelul intregului UTP (sau uneori chiar pe o arie mai larga).

Acesti poli au putut fi ierarhizati in functie de capacitatea lor de antrenare, fapt surprins prin notiunea de rang al polului de dezvoltare identificat in Planul de Amenajare a Regiunii Centru. Demersul identificarii UTP-urilor a avut loc la nivelul Consiliilor Judetene.

b. Crestere economica, ca si optiune strategica va orienta toate interventiile din cadrul strategiei regionale, fiind un deziderat de atins pentru toate UTP-urile identificate - ex. investitiile de mediu prioritare vor fi cele suport pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri din zona investitiile in resurse umane vor fi cele orientate spre calificarea fortei de munca etc.

c. Specializare functionala - Sectoare economice prioritare

In scopul crearii premiselor unei bune insertii a economiei regionale in cadrul economiei europene, au fost identificate sectoare a caror dezvoltare ar putea crea avantaje comparative regiunii in raport cu alte regiuni. Acestea sunt sectoarele care sunt avute in vedere de politica de dezvoltare locala sau regionala.

Identificarea sectoarelor prioritare la nivel de judet, respectiv la nivel de regiune s-a facut in urma unei analize, sectoarele fiind evaluate in functie de importanta sectorului pentru dezvoltarea locala/regionala; potentialul competitiv; potentialul inovativ; potentialul de antrenare a dezvoltarii in economia locala/regionala.

Astfel, au fost identificate sectoarele prioritare ale Regiunii Centru:

i). Sectoare de sustinere - in dezvoltarea carora sunt interesate mai multe judete ale Regiunii, existand conditii favorabile pentru a construi competente specifice ale Regiunii si pentru a asigura avantaje competitive in competitia pe plan national si global:

IT&C

Invatamant superior si cercetare

Turism

Agricultura

Industria alimentara si a bunurilor de consum

Industria de masini si echipamente

ii). Sectoare de mentinere - aceste sectoare au o pondere ridicata a ocuparii in anumite UTP-uri, asigurand suportul economic pentru bunastarea zonei. In cazul acestora se va opta pentru asigurarea conditiilor necesare pentru mentinerea interesului companiilor multinationale din domeniile respective pentru investitii.

iii). Sectoare "Dilema" - a caror evolutie in viitor este mai degraba incerta, cum sunt transporturile si activitati conexe de transport.

In cadrul activitatii de stabilire a directiei de dezvoltare a regiunii au fost identificate obiectivele strategice si programele regionale prioritare (sectoriale si teritoriale).

Obiectiv general la nivelul regiunii:

Cresterea economiei regionale prin dezvoltare policentrica si specializare functionala pentru diminuarea disparitatilor intra si interregionale, la nivel economic, social si de mediu si cresterea standardului de viata regional.

Obiective specifice: Cresterea atractivitatii regiunii prin imbunatatirea competitivitatii activitatilor economice prioritare si stimularea activitatilor inovatoare in scopul obtinerii unor produse cu valoare adaugata ridicata.

Prioritati:

a. Imbunatatirea dezvoltarii economiei regionale prin cresterea competitivitatii si a inovarii in activitatile economice prioritare (si prin incurajarea si dezvoltarea mediului antreprenorial).

Cresterea competitivitatii sectorului turistic prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice.

b. Cresterea accesibilitatii regiunii prin imbunatatirea infrastructurilor regionale, ca suport pentru sustinerea activitatilor economice si sociale din polii de dezvoltare ai regiunii.

Prioritati:

Imbunatatirea infrastructurii de transport pentru asigurarea mobilitatii persoanelor si marfurilor si a echilibrului intre diferite modalitati de transport;

Imbunatatirea infrastructurii energetice;

Cresterea competitivitatii polilor de dezvoltare prin sprijinirea unor proiecte de dezvoltare integrate;

Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de educatie;

Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de sanatate si servicii sociale;

Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu.

c. Dezvoltarea resurselor umane pentru cresterea gradului de ocupare pe piata muncii, prin modernizarea invatamantului, dezvoltarea de abilitati antreprenoriale si promovarea educatiei adultilor si a formarii continue.

Prioritati:

Dezvoltarea educatiei si formarii profesionale in sprijinul cresterii ocuparii fortei de munca si cresterii competitivitatii economice;

Corelarea invatarii cu piata muncii;

Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor pentru a raspunde nevoilor de pe piata muncii si pentru asigurarea competitivitatii economice;

Promovarea accesului egal si a incluziunii sociale in educatie, pregatire profesionala si pe piata fortei de munca;

Cresterea capacitatii administrative.

d. Promovarea dezvoltarii durabile si diversificarea activitatilor din mediul rural.

Prioritati:

Promovarea dezvoltarii durabile si diversificarii zonelor rurale.

e. Asistenta tehnica. In procesul de elaborare a planului de dezvoltare regionala pentru 2007-2013 s-a preferat o abordare bazata pe 5 domenii prioritare: Competitivitate (prioritate fiind acordata sectoarelor alese la nivel de regiune, in special turismul), Transporturi, Resurse umane, Dezvoltare rurala si Mediu. Pentru fiecare dintre aceste domenii s-a elaborat cate un document de programare.

f. Dezvoltare in domeniul transportului. Documentul de Programare in domeniul transportului stabileste urmatoarele obiectivele specifice ale acestui domeniu:

Asigurarea dreptului la mobilitate;

Asigurarea legaturilor functionale intre marii poli de dezvoltare inter si intra- regionali;

Asigurarea legaturilor functionale intre polii de dezvoltare si zonele turistice si cele industriale.

Refacerea echilibrului intre diferitele modalitati de transport si dezvoltarea intermodalitatii:

Revitalizarea cailor ferate, legarea acestora prin centre intermodale de aeroporturi si drumuri;

Dezvoltarea si modernizarea aeroporturilor internationale; promovarea dezvoltarii unui aeroport regional care sa preia rolul de hub pentru traficul din zona;

Cresterea calitatii serviciilor in transporturi prin implementarea unor sisteme informatice integrate de care sa beneficieze toate modalitatile de transport.

Combaterea congestiei in centrele de influenta din regiune pentru asigurarea dezvoltarii teritoriale:

Constructia de infrastructura rutiera de acces si ocolire a zonelor urbane congestionate;

Dezvoltarea unui sistem de transport urban de inalta calitate prin sustinerea unui transport nepoluant eficient.

In primele 10 proiecte prioritare ale regiunii, propuse pentru Planul Operational Sectorial pe Transporturi si sustinute de Consiliul de Dezvoltare Regionala (pentru finantare de la nivel national), Sibiul ar beneficia de un numar semnificativ de proiecte care vizeaza electrificarea, dublarea si modernizare CF, sistemul de centuri al municipiului Sibiu si dezvoltarea Aeroportului International Sibiu.

Faptul ca aceste proiecte prioritare din primele 10 din regiune au ca beneficiar intr-un fel sau altul zona limitrofa Sibiului demonstreaza importanta acordata acestuia la nivel regional.

C.    La nivel judetean

Strategia de Dezvoltare a Judetului Sibiu pentru perioada 2007-2013 urmareste impulsionarea si coordonarea dezvoltarii generale a judetului prin valorificarea potentialului local si judetean, pentru a obtine o dezvoltare teritoriala echilibrata.

Au fost luate in considerare acele actiuni care cad in mod special in sarcina competentelor autoritatilor si organismelor judetene si locale, caracteristicile naturale, social-economice si culturale din judet, dar si utilizarea resurselor interne.

Aplicarea strategiei impune fara echivoc cooperare intre actorii locali: administratia publica locala, celelalte institutii de la nivelul judetului, agentii economici, organizatiile non-profit si societatea civila in ansamblu, cat si o intensa colaborare cu alti parteneri din tara, europeni si internationali.

Strategia cuprinde principalele directii de dezvoltare viitoare ale judetului.

La baza intocmirii acestei strategii stau analizele realizate de Serviciul de Dezvoltare Regionala si Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Sibiu, ale grupului de lucru judetean, precum si sugestiile si ideile primite de la actorii de la nivelul judetului Sibiu implicati in dezvoltarea economica si sociala.

Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispozitia Consiliului Judetean Sibiu si actorilor socio-economici din judet, un instrument de lucru care sa faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltarii armonioase si echilibrate a judetului.

Realizarea obiectivelor strategiei este posibila numai prin implicarea unor importante fonduri financiare prin care sa poata fi sustinute masurile necesare. Aceste sume nu pot fi asigurate doar din bugetul central si bugetele locale, in consecinta apare necesitatea atragerii de asistenta financiara din fondurile Uniunii Europene si din alte surse de finantare disponibile.

Avand in vedere situatia socio-economica, disparitatile existente la nivel judetean, obiectivele dezvoltarii regionale, legislatia existenta in Uniunea Europeana, obiectivul strategic global este:

Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si umane, pentru realizarea unei dezvoltari economice si sociale durabile, care sa duca pe termen lung la cresterea standardului de viata al populatiei si la armonizarea coeziunii economice si sociale la nivelul judetului Sibiu.

Orientarea de baza a strategiei o constituie potentarea punctelor tari ale judetului in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea.

In esenta, prin aceasta strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea economica a judetului si imbunatatirea situatiei zonelor cu intarzieri in dezvoltare, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului.

Masurile prin care se urmareste implementarea strategiei vizeaza urmatoarele campuri de actiune:

infrastructura

mediul

sprijinirea afacerilor, cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane

dezvoltarea rurala

sanatate si asistenta sociala

invatamant, cultura

turism

eficientizarea si modernizarea administratiei

Aceasta strategie este axata pe urmatoarele prioritati si masuri:

1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbana, utilitati publice)

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii.

2. Imbunatatirea sistemelor de management sectorial de mediu

2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apa;

2.2. Construirea si modernizarea sistemelor specifice de management a deseurilor;

2.3. Reducerea impactului deseurilor asupra mediului;

2.4. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor.

3. Sprijinirea afacerilor, cresterea ocuparii si dezvoltarea resurselor umane

3.1.Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locatii specifice si promovarea produselor industriale si a serviciilor pe piata interna si externa;

3.2.Promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca disponibila si dezvoltarea sistemului de formare profesionala initiala si continua.

4. Dezvoltare rurala

4.1. Dezvoltarea si diversificarea economiei rurale;

4.2. Utilizarea durabila a terenurilor agricole;

4.3. Imbunatatirea calitatii productiei si produselor agricole;

4.4. Promovarea initiativelor locale "Leader";

4.5. Utilizarea durabila a terenurilor forestiere.

5. Sanatate si Asistenta sociala

5.1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate;

5.2. Imbunatatirea si extinderea sistemului de servicii sociale si comunitare.

6. Invatamant si Cultura

6.1. Dezvoltarea infrastructurii din invatamant;

6.2. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.

7. Dezvoltarea turismului

7.1. Repertorierea, reabilitarea si conservarea capitalului si a infrastructurii turistice;

7.2. Cresterea competitivitatii pe pietele nationale si internationale;

7.3. Formarea resurselor umane;

7.4. Stimularea parteneriatului public-privat in turism;

7.5. Dezvoltarea si permanentizarea actiunilor de monitorizare si control in turism.

8. Eficientizarea si modernizarea administratiei publice

8.1. Dezvoltarea capacitatii administrative;

8.2. Intarirea legaturilor interinstitutionale.

Concluzii

In procesul de elaborare al planurilor de dezvoltare nationala, regionala si judeteana pentru 2007-2013 s-a preferat o abordare bazata pe 5 domenii prioritare: Competitivitate, Transporturi, Resurse Umane, Dezvoltare Rurala si Mediu. Principalul motiv, in acest sens, a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene, astfel incat aceste prioritati sa fie compatibile cu domeniile de interventie ale acestor instrumente, conform reglementarilor comunitare.

Nivelurile regional si judetean identifica municipiul Sibiu drept principal pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale, astfel incat resursele se doresc a fi indreptate catre acesta pentru o multiplicare ulterioara a dezvoltarii catre celelalte zone.

Viziunea si obiectivele strategice de dezvoltare

2.2.1. Viziunea

Salistea azi: Orasul este cunoscut drept o civilizatie traditionala, fiind identificata ca si "capitala cultural -spirituala a Marginimii Sibiului". Resursele naturale au generat un mod de viata caracteristic acestei regiuni.

Dar comunitatea este intr-o continua schimbare. Piata locala isi mareste si diversifica cererea pentru serviciile pe care orasul le ofera. Standardele de viata pe care aceasta le reclama trebuie sa devina comparabile cu cele ale Uniunii Europene. Interesul investitional creste de asemeni, dar, in egala masura, creste competitia regionala pentru atragerea de activitati economice.

Saliste 2020: Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferenta dintre ceea ce reprezinta Saliste azi si ceea ce trebuie sa devina prin redefinirea contextului regional si local.

Pentru perioada 2007-2020 infrastructura existenta sustine orientarea comunitatii catre o permanenta dezvoltare, in sectoare noi de activitate ca forma de adaptare la provocarile competitiei actuale. Astfel, consolidarea unei comunitati orientata catre cunoastere si performanta reprezinta energia necesara pentru dezvoltarea viitoare.

Orasul Saliste va fi un centru zonal de referinta cu traditii bine conservate si cu un mediu cultural si educational puternic, o destinatie turistica atractiva, un mediu natural placut in care sa traiesti, sa muncesti si sa studiezi; un oras cu autoritati locale responsabile si deschise, cu cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata in valorificarea oportunitatilor existente si viitoare.

2.2.2. Obiective strategice de dezvoltare

Politici - programe - proiecte

In dezvoltare economica viitoare, sectorul privat va juca un rol dominant. Aceasta implicare va avea efecte pozitive in cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si a nivelului de venit pentru un procent semnificativ din forta de munca locala.

Pentru a nu se confrunta cu costurile unei dezvoltari necontrolate primaria va ghida, facilita si monitoriza realizarea cu prioritate a investitiilor cofinantate prin instrumentele financiare ale Uniunii Europene. Pentru perioada urmatoare, scenariul de dezvoltare contine pachetul de politici publice la nivel local care se concentreaza pe coeziunea economica, sociala si pe eficacitatea redistributiei efectelor investitiilor. Acest scenariu solicita proiecte integrate urbane prin care sa se asigure pentru locuitorii Salistei certitudinea realizarii si/sau, reabilitarea infrastructurii urbane - drumuri, alimentare cu apa si canalizare, serviciile publice din domeniul educatiei, sanatatii si cel social.

Scenariul dezvoltarii pe perioada urmatoare se concentreaza pe competitivitate. Cheltuielile locale vor creste si se vor dirija catre intretinerea investitiilor de capital create in etapa anterioara. Noile investitii de capital se vor concentra in zonele mai putin dezvoltate, dar competitive si care deci vor genera venituri. Agregatul politicilor locale va fi directionat catre domeniul dezvoltarii si al accesibilitatii externe strategice, coordonat cu resursele teritoriale existente. Acest scenariu solicita proiecte integrate urbane de revitalizare a zonei centrale si de introducere pe piata a terenurilor din satele adiacente.

In Anexa este cuprins Portofoliu de proiecte care ar putea fi accesate din fonduri europene si guvernamentale  in perioada 2007-2013, unele dintre acestea fiind in stadiu de aplicare, implementare sau de finalizare.

3. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE

3.1 Infrastructura

3.1.1. Urbanism: infrastructura edilitara si echipare urbana

A.Prezentare generala

In prezent se observa nu doar o crestere a numarului si dimensiunilor oraselor ci si o crestere a influentei acestora. Acest fenomen de tranzitie urbana ofera oportunitati semnificative de imbunatatire a calitatii vietii pentru toti cetatenii, dar valorificarea acestor oportunitati este strict legata de modul in care orasele sunt conduse precum si de politicile locale, regionale sau nationale care afecteaza intr-un fel sau altul dezvoltarea acestora.

In timp, urbanizarea acompaniaza dezvoltarea economica, acest lucru contribuind semnificativ la bunastarea sociala a membrilor comunitatii. Totodata trebuie subliniat faptul ca dezvoltarea zonelor urbane este strans legata de economia zonelor rurale din imediata apropiere prin intermediul schimbului fortei de munca, bunuri, servicii, tehnologii si informatie, capital si "tranzactii sociale" de care beneficiaza rezidentii ambelor locatii.

In Saliste, conform evidentei din Cadastrul Funciar al Salistei, Registrul centralizator al parcelelor, suprafata intravilanului este de 603,22 ha, din care: 167.88 ha - orasul Saliste, 36.57 ha - satul Aciliu, 92.49 ha - satul Amnas, 64.54 ha - satul Fantanele, 24.62 ha - satul Gales,29.68 ha - satul Mag, 56.28 ha - satul Sacel, 81.74 ha - satul Sibiel, 49.42 ha - satul Vale.

Aceasta suprafata este impartita in zone functionale, dupa cum urmeaza:

a. Zona rezidentiala

b. Zona pentru institutii publice si servicii care cuprinde institutiile de invatamant, cultura si sanatate, lacasuri de cult, sedii de banci si unitati de prestari servicii

c.  Zona spatiilor verzi si de agrement, care cuprinde spatiile verzi din zona locuintelor.

Fondul locativ cuprinde 2921 locuinte permanente si sezoniere, din care 1077 sunt racordate la reteaua de apa potabila, reprezentand un procent de 37%, doar 294 locuinte sunt racordate la sistemul de canalizare, un numar de 672 avand sistem propriu, 642 locuinte sunt dotate cu baie si grup sanitar, ceea ce reprezinta un procent de 22%. De asemenea, 2.856 sunt racordate la reteaua electrica, adica 98%.

In perioada 2003 - 2007 au fost eliberate 151 de autorizatii pentru construire de locuinte individuale si 39 de autorizatii pentru extinderi de locuinte.

Alimentarea cu apa si canalizarea

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza doar in localitatile Saliste, Vale, Gales si Fantanele, astfel ca din totalul de 2921 locuinte, doar 37% sunt racordate la reteaua de alimentare cu apa.

Aceeasi situatie este in cazul sistemului de canalizare si tratare a apelor uzate, reteaua de canalizare deservind doar 10% din numarul total de locuinte, in localitatea Saliste , 23% avand sistem propriu de canalizare.

In ultima perioada s-a incercat imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei prin dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare.

Lungimea retelei de distributie a apei potabile a crescut in fiecare an, pana in prezent insa fiind alimentate partial localitatile din teritoriul administrativ al orasului:

Dezvoltarea sistemului de alimentare a dus si la cresterea consumatorilor astfel:

Acelasi lucru se remarca si in cazul sistemului de canalizare, doar orasul Saliste dispunand de un astfel de sistem, lungimea retelei de canalizare din oras fiind in prezent de 7,4 km.

De semnalat este faptul ca nu exista o statie de epurare a apelor uzate care sa indeplineasca normativele Europene. In prezent se realizeaza reabilitarea acesteia -faza mecanica - urmand ca odata ce vor exista surse de finantare (europene sau guvernamentale) sa se completeze cu partea biologica.

Salubrizarea

Salubrizarea cailor publice este sub autoritatea Serviciului de gospodarire Comunala. Precolectarea gunoiului menajer se realizeaza punctual, la populatie, institutii, agenti economici, in containere, transportul asigurandu-se cu vehicule speciale. Specificul localitatilor ar permite dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor, prin amplasarea de containere care sa permita colectarea selectiva a deseurilor, achizitionarea de masini speciale pentru transportul acestora corelate cu campanii de educare a populatiei.

Sistemul de alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica in Saliste si localitatile apartinatoare este realizat printr-o retea de distributie apartinand SC Electrica SA si administrata de Filiala Electrica Zonala.

Reteaua de distributie a gazului metan

Cea mai mare realizare a Primariei Orasului Saliste in ultimii ani o constituie introducerea gazului metan, in prezent de acest confort benefiiciind doar doua institutii publice. Introducerea gazului metan se va realiza in 3 etape: in prima etapa sunt cuprinse localitatile Saliste, Gales, Vale, Sibiel si zona industriala Aciliu, lucrarile urmand a fi finalizate in 2008 .

A doua etapa vizeaza localitatile: Fantanele, Sacel, Mag, Amnas, Aciliu, termenul de finalizare al lucrarilor fiind 2010. In ultima etapa sunt  cuprinse Crintul si Poiana Soarelui. Introducerea gazului metan, pe langa efectul imediat si anume cresterea confortului urban si rural, va contribui si la cresterea potentialului economic al orasului prin atragerea investitorilor care vor putea beneficia de o infrastructura completa.

Comunicatii si tehnologia informatiei

In prezent orasul este dotat cu centrala telefonica digitala cu 1600 posturi, racordata prin cablu cu fibra optica la sistemul national.

In privinta accesului la surse moderne de informatie, in prezent dar si in viitor se va avea in vederea informatizarea institutiilor publice, cu precadere a unitatilor scolare.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT

Aceasta strategie se doreste a fi o solutie pentru rezolvarea problemelor functionale cu care se confrunta orasul Saliste si localitatile apartinatoare. Pasul urmator rezolvarii acestora il constituie dezvoltarea orasului in concordanta cu mutatiile care au loc la nivel local, judetean, regional si respectiv national, dezvoltarea orasului trebuind sa se circumscrie conceptului de dezvoltare durabila.

C. Directii strategice

Migratia rural-urban nu este principala sursa a dezvoltarii urbane. Au loc din ce in ce mai mult, transformari structurale semnificative si densificare a asezarilor periferice semnificative (o extindere a granitelor oraselor), ca raspuns la oportunitatile pietei, fapt care apropie atat spatial cat si economic zona urbana de cea rurala.

Globalizarea, in momentul de fata duce la restructurari majore in interiorul tarilor, transferand unitatile de productie si schimburile comerciale dinspre multe centre urbane cu traditie, catre orase care demonstreaza o mai mare adaptabilitate la cerintele pietei, deci un avantaj pe piata.

Rolul guvernelor nationale este concentrat spre facilitarea pietei, promovarea stabilitatii economice si sociale si asigurarea echitatii. Dar reformele managementului sectorului public sau dezvoltarea mediului privat, nu pot ajuta dezvoltarea la nivel national daca acestea nu sunt implementate la nivel local. Administratiile locale raman chipul de zi cu zi al sectorului public, nivelul de la care servicii publice esentiale sunt livrate cetatenilor si mediului de afaceri, locul unde politicile publice intalnesc cetateanul.

O problema rezultanta a dezvoltarii urbane este reprezentata de efectul acesteia asupra mediului inconjurator. Pe masura ce orasele se modernizeaza, riscurile si problemele de mediu se diversifica si afecteaza zone tot mai extinse, iar solutiile de combatere a poluarii necesita o abordare complexa a agendei managementului urban.

Dezvoltarea urbana a Orasului Saliste trebuie sa se faca in concordanta cu urmatoarele principii ale amenajarii teritoriului si urbanismului:

Amenajarea teritoriului;

Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora;

Imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;

Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;

Utilizarea rationala si eficienta a teritoriului;

Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic;

Evitarea riscurilor naturale si prevenirea efectelor unor catastrofe;

Urbanism (privit ca ansamblu de activitati);

Ameliorarea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;

Crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;

Utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate;

Extinderea controlata a zonelor construite;

Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;

Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;

Protejarea orasului impotriva dezastrelor naturale si a riscurilor tehnologice.

Valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Aceste obiective pot fi atinse si prin obtinerea unor surse externe de finantare, prin accesarea de fonduri structurale si anume:

- POSM, Axa 1/1.1Extinderea /modernizarea sistemelor de apa/apa uzata,

- fonduri guvernamentale de la Administratia Fondului pentru Mediu

- POR, Axa2 .2.1. Domeniul: Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura, proiecte descrie in anexa prezentului document.

-POSCE -Axa.4 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.

D. Propuneri de programe operationale

Serviciile publice de gospodarire comunala sunt reprezentate in orasul Saliste, in conformitate cu Legea nr. 326/2001, de urmatoarele servicii:

• alimentare cu apa si canalizare
• salubrizarea
• iluminatul public
• transportul public local de calatori

Majoritatea serviciilor sunt in prezent administrate de companii, regii sau societati comerciale cu specific bine determinat si autorizate ca operatori economici in domeniu.

3.1.2.Infrastructura rutiera

A. Prezentare generala

In privinta cailor de comunicatie, accesul in zona se face prin DN 1(E 15A) Sibiu - Sebes Alba, pe traseul CFR Sibiu - Vintul de Jos cu gara la Saliste si halte in Sibiel, Sacel, Aciliu, sau pe vechiul drum ce trece prin Cristian, Orlat, Sibiel, Vale - Saliste - Tilisca.

In privinta traficului auto si a problemelor de poluare nu exista situatii specifice, desi numarul de mijloace de transport a crescut constant in ultimii ani:

Retele de circulatie:

Lungimea totala a strazilor este de 18340 m, conform PUG Orasului Saliste, din care:

- strazi de categoria a III-a -   7760 m

- strazi de categoria a IV-a - 10580 m

cuprinzand : strazi - 71,73 km, drumuri vicinale - 170,13 km, drumuri judetene - 22,1 km, drumuri nationale/europene - 9,2 km.

Lungimea strazilor modernizate asfalt si piatra cubica - 9330 m

Lungimea strazilor cu piatra de rau - 4410 m

Lungimea strazilor de pamant - 4270 m

Lungimea strazilor cu beton si pavele beton - 330

Se observa ca din reteaua stradala de aproximativ 18 km, sunt modernizate doar 34%, 24% sunt pavate cu bolovani de rau, 24% sunt cu imbracaminte din pamant dar exista imbracaminte din piatra cubica sau beton pe 15% din strazi.

Conform registrului de cadastru, satele apartinatoare au:

Transportul public local de calatori

In prezent, nu este organizat transportul public de calatori la nivelul localitatilor componente, ele fiind tranzitate de mijloace de transport in comun apartinand unor societati de transport locale, din Sibiu sau alte orase (pe DN1). Deplasarea calatorilor este facilitata de accesul la gara CFR in localitatile Saliste, Sibiel si Sacel.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT

C. Directii strategice

3.2. Populatie

Localitatea Saliste are in prezent 1057 gospodarii ale populatiei, cu 1320 numere administrative intravilan, avand 3117 locuitori, la care se adauga cele ale localitatilor componente si anume:

Gales cu un numar de 201 gospodarii/214 numere administrative intravilan si 389 locuitori;

Vale cu un numar de 395 gospodarii/406 numere administrative intravilan si 476 locuitori;

Sibiel cu un numar de 538 gospodarii/338 numere administrative intravilan si 575 locuitori;

Fantanele cu un numar de 466 gospodarii/220 numere administrative intravilan si 321 locuitori;

Sacel cu un numar de 381 gospodarii/225 numere administrative intravilan si 610 locuitori;

Mag cu un numar de 310 gospodarii/228 numere administrative intravilan si 504 locuitori;

Amnas cu un numar de 483 gospodarii/424 numere administrative intravilan si 581 locuitori;

Aciliu cu un numar de 282 gospodarii/306 numere administrative intravilan si 316 locuitori;

Crint cu un numar de 9 gospodarii/4 numere administrative intravilan si 5 locuitori, la care se adauga cele 47 din Poiana Soarelui cu 25 locuitori si Strainasi, cu 2067 locuitori.

Dupa religie, majoritatea populatiei este de religie ortodoxa, iar dupa nationalitate aici romanii sunt majoritari. Conform recensamantului din 1992, din cei 6.092 locuitori (Saliste - 2.862, Aciliu - 378, Amnas - 390, Crint -1, Gales - 347, Fantanele - 321, Mag - 389, Sacel - 523, Sibiel - 449, Vale - 432), ca si nationalitate, 5725 - romani, 7 - maghiari, 137 - germani, 233 - rromi si 1 - alte nationalitati.

Evolutia populatiei este prezentata in urmatorul tabel, ce cuprinde datele obtinute la recensamantul din 2002:

Ca si ocupatie, populatia activa este implicata in principalele ramuri de activitate prezente in aceasta zona:

agricultura si cresterea animalelor

piscicultura

industria de prelucrare si servicii

regii autonome

constructii

transporturi.

Populatia Orasului Saliste si a satelor apartinatoare la data de 30.11.2007:

Potrivit datelor din Planul si strategia de dezvoltare a judetului in Saliste se remarca o scadere accentuata a numarului populatiei cu 10% fata de 2003.

3.2.1.Educatie

Invatamantul preuniversitar este bine articulat in orasul Saliste si ofera o baza apreciabila pentru resursa umana. Din punct de vedere numeric, pana in anul 2004, populatia de varsta scolara a fost, anual, in scadere moderata, datorita scaderii natalitatii dar si a cresterii ratei abandonului scolar, situatia stabilizandu-se in prezent. Un alt aspect este cel al depopularizarii unor zone ale orasului si a unora din satele apartinatoare, din punct de vedere al populatiei de varsta scolara, in paralel cu mentinerea si chiar cresterea numarului de prescolari si elevi in alte sate.

Consecinta imediata, dar si de perspectiva a acestui fenomen de scadere a natalitatii, este scaderea anuala a numarului de posturi didactice si a numarului de angajati din sistem. Media de varsta, in invatamantul preuniversitar, este in jur de 43-45 de ani, comparabila cu cea la nivel national. Se observa tendinta de imbatranire a personalului din sistem din cauza scaderii populatiei de varsta scolara si trebuie remarcat faptul ca patrunderea in sistem este din ce in ce mai dificila, ca urmare a scaderii anuale a numarului de posturi didactice, la care se adauga si fluctuatiile de cadre didactice, datorita dificultatilor intampinate in privinta efectuarii navetei.

Potrivit noului sistem de finantare, se inregistreaza o crestere substantiala a aportului bugetului local pentru investitii. Din punctul de vedere al surselor de finantare al acestui domeniu se cere mentionat capitolul "extrabugetar". In acest domeniu, situatia este reglementata legal, dar apar cazuri de inegalitate a sanselor in realizarea acestui tip de venituri. Astfel, pentru un grup scolar sau pentru o scoala care are spatii disponibile pentru inchirieri, este mai usor sa realizeze fonduri suplimentare, in comparatie cu unitatile gimnaziale sau cu cele care nu dispun de spatii libere ori sunt plasate in sate sau zone mai putin atractive. Apare din nou, necesitatea atragerii mediului economic si de afaceri al comunitatii in viata scolilor. O alta varianta pentru suplimentarea fondurilor unei unitati scolare este de competenta consiliilor parintilor, care pot hotari constituirea unor fonduri ale parintilor care sa fie folosite pentru nevoile scolii.

A. Prezentare generala

Invatamantul din orasul Saliste este structurat pe toate nivelurile invatamantului preuniversitar, avand grupe/clase de la gradinita pana la liceu.

In prezent functioneaza o singura unitate scolara cu personalitate juridica - Grupul Scolar Economic "Ioan Lupas" Saliste, care are subordonate structurile:

Gradinita PN Saliste

Scoala cu clasele I-IV Amnas

Scoala cu clasele I-IV Mag

Gradinita PN Sacel

Scoala cu clasele I-VIII Sacel

Scoala cu clasele I-IV Sibiel

Scoala cu clasele I-IV Vale

In ceea ce priveste evolutia numarului de elevi si, in consecinta, a numarului de cadre didactice, se observa mentinerea relativ constanta in ultima perioada a populatiei scolare, mai ales in sate, cu unele exceptii in orasul Saliste, unde descreste datorita, in primul rand, scaderii activitatii economice a orasului, scaderii natalitatii dar si plecarii masive a populatiei tinere spre alte zone sau abandonului scolar.

Aceasta evolutie se incadreaza in tendinta inregistrata la nivelul intregului judet, unde se inregistreaza scaderea numarului elevilor, evolutii similare inregistrandu-se si la nivel regional. In ceea ce priveste rata abandonului scolar, cele mai mari cresteri sunt inregistrate in mediul urban, la liceu si scoala de arte si meserii, respectiv, in mediul rural in invatamantul primar si gimnazial.

Se remarca cresterea numarului de elevi la Scoala de Arte si Meserii, datorita reorganizarii sistemului de invatamant pentru clasele I-X, pana in anul 2004 inregistrandu-se descresteri semnificative a numarului elevilor in invatamantul profesional, precum si la liceu datorita diversificarii ofertei educationale, prin introducerea cursurilor cu frecventa redusa.

Localurile unde isi desfasoara activitatea cele 6 gradinite si cele 6 scoli generale, respectiv, grupul scolar din Saliste sunt in administrarea Consiliului Local, fiind intr-o buna stare de functionare, oferind conditii bune desfasurarii activitatilor de invatare si instruire practica. Se fac eforturi atat la nivelul conducerii scolilor, cat si la nivelul Consiliului Local pentru imbunatatirea conditiilor de studiu. Astfel, desi dispun de 3 laboratoare si de ateliere, se preconizeaza reabilitarea si modernizarea acestora, unele dintre obiectivele propuse in acest sens fiind deja finalizate.

Oportunitatea reabilitarii si modernizarii unitatilor de invatamant a fost oferita de posibilitatea accesarii de fonduri structurale - POR. Axa 3 /3.4. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua, dar si prin obtinerea de finantari guvernamentale si de la bugetul local, pana in prezent fiind finalizate:

• reabilitarea gradinitei din orasul Saliste, in valoare de 300000lei;

reabilitarea si modernizarea scolii din satul Amnas, urmand a fi finalizate si celelalte scoli, proiect in valoare totala de 500.000lei.

dotarea cu incalzire centrala in scolile si gradinitele orasului Saliste si a satelor apartinatoare, fiind deja finalizate lucrarile pentru Gradinita Saliste si scolile din Sibiel, Mag, Amnas, Sacel, corp1, liceu si corp A-B Saliste, cu o valoare totala de 400000lei.

Aceste proiecte doresc a asigura copiilor si elevilor conditii optime de invatare si dezvoltare, oferindu-le sanse egale in continuarea studiilor si ocuparea unui loc de munca in viitor. Standardul privind pregatirea elevilor din Saliste trebuie ridicat, desi s-au incadrat, ca rezultate obtinute, in media pe judet la tezele cu subiect unic sustinute in acest an scolar.

In prezent, un numar redus de absolventi isi continua studiile in invatamantul postliceal si universitar si un numar mult mai redus dintre acestia se intorc in Saliste, lucru pentru care trebuie facut ceva in viitor.

Implicarea si dezvoltarea de parteneriate si proiecte educationale atat cu scoli din judet, cat si cu scoli din Uniunea Europeana, ar permite invatamantului local sa capete o noua dimensiune, in concordanta cu cerintele actuale.

B. Probleme strategice/Analiza SWOT

Asa cu reiese din analiza SWOT, din punct de vedere al infrastructurii, atat la nivelul invatamantului prescolar cat si celelalte nivele exista multe probleme, fapt care afecteaza negativ procesul de pregatire si formare.

Se va avea in vedere adaptarea ofertei educationale a invatamantului preuniversitar si universitar la cerintele de perspectiva impuse de piata locala a fortei de munca si fundamentarea planului anual de scolarizare pe baza rezultatelor studiilor si prognozelor privind dinamica pietei muncii in vederea cresterii sanselor de ocupare /integrare in munca a absolventilor. Actualmente nu exista o corelatie suficienta intre cerintele pietei de munca locale si ofertele sistemului de invatamant. De asemenea, aceasta sugestie se refera mai ales la invatamantul preuniversitar profesional si la sistemul de re-calificare profesionala.

C. Directii strategice

Dezvoltarea parteneriatului social si economic prin implicarea patronatelor, a sindicatelor, a institutiilor statului, a societatii civile poate determina armonizarea politicilor de resurse umane pentru o mai buna exploatare a potentialului uman existent in zona.

Aceste probleme pot fi rezolvate (sau consecintele lor pot fi ameliorate) prin urmatoarele strategii:

Armonizarea diverselor masuri tactice si operationale luate de diferitii factori care lucreaza cu si in acest domeniu;

Crearea unui cadru in care partile implicate si interesate (unitatile de invatamant, administratia locala, comunitatea de afaceri si societatea civila) sa isi poata coordona eforturile si satisface mutual interesele;

Imbunatatirea comunicarii, a circulatiei informatiei intre si printre actorii comunitatii salistene avand drept factor cheie administratia locala;

Sporirea atractivitatii Salistei ca piata de munca;

Profilarea formarii si pregatirii profesionale a resursei umane pe necesitatile locale.

In acest sens, au fost identificate urmatoarele directii strategice:

Directia strategica 1 Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de educatie in orasul Saliste si satele apartinatoare.

Directia strategica 2: Adaptarea unui sistem educational la noile cerinte ale agentilor economici si ale activitatilor care se desfasoara in zona.

Directia strategica 3 Dezvoltarea formelor de invatamant alternative.

Evident, nu se doreste transformarea invatamantului din Saliste intr-un sistem local, profilat doar pe nevoile comunitatii locale, insa luarea in considerare si a caracteristicilor specifice orasului si zonei ar putea rezulta intr-o mai mare eficienta a procesului de formare a resursei umane. De asemenea, aceasta sugestie se refera mai ales la invatamantul pre-universitar profesional si la sistemul de recalificare profesionala, prin oferirea de oferte educationale alternative.

D. Propuneri de programe operationale

3.2.2.Sport

A. Prezentare generala

Sportul este definit in Carta Europeana a sportului ca o "activitate mai mult sau mai putin organizata de practicare a exercitiilor fizice sub toate aspectele, care provoaca o stare de bine psihofizica, ridica gradul de sanatate al populatiei, contribuie la ridicarea nivelului calitatii vietii, are rol de socializare si poate sa produca performante sportive la diferite niveluri de participare". Toate documentele semnate de ministrii sportului din tarile CE reliefeaza importanta "implicarii autoritatilor administrative (administratia locala si centrala) in sustinerea activitatilor sportive, conform legilor si ordonantelor elaborate in concordanta cu normativele ONU, UNESCO". In concluzie, este necesara o elaborare a unei strategii pe termen mediu si lung pentru dezvoltarea miscarii sportive si in orasul nostru.

Activitatile sportive in ultimii ani s-au desfasurat la un nivel redus  din cauza lipsei fondurilor si a unor baze sportive amenajate corespunzator si puse la dispozitia tinerilor de a practica diferite ramuri de sport, singurele activitati fiind campionatele scolare unde s-au obtinut rezultate foarte bune atat la faza locala, cat si la fazele judetene si chiar nationale.

Pentru a veni in sprijinul tuturor cetatenilor care doresc practicarea unui sport, precum si in concordanta cu directiile strategice si programele operationale propuse pentru relansarea turismului in zona, politicile pentru tineret si sanatate, Primaria orasului Saliste impreuna cu Consiliul Local doresc a lansa un program de sport in masa - "Sportul pentru toti" - Sportul pentru Sanatate, Educatie si Recreere, sportul avand multiple roluri:

• de promovare a sanatatii;
• de integrare sociala a cetatenilor.

Cele mai accesibile si agreate exercitii fizice sunt: mersul pe jos, alergarea, ciclismul, gimnastica, inotul, baschetul, tenisul, fotbalul si schiatul.

Avand in vedere ca zestrea unei natiuni o reprezinta tineretul, acesta nu se poate manifesta in prezent in domeniul sportului. In majoritatea tarilor europene se pune accentul pe dezvoltarea activitatilor sportive inca de la varste mici, pana la varste inaintate. Se impune astfel infiintarea unei Asociatii sportive care sa dispuna de o baza materiala corespunzatoare pentru a atrage copii si tinerii cu aptitudini si dornici de a practica un sport de performanta.

Desi efortul financiar din partea bugetului local ar fi considerabil, se au in vedere obtinerea de alte surse de finantare - fonduri externe - POR-AXA 5 - Domeniul 5.2 - Turism: Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spatiului rural, obtinerea de venituri proprii prin inchirierea spatiilor, vanzari de bilete la competitiile organizate etc. Aceste eforturi merita facute deoarece fondurile necesare pentru organizarea si desfasurarea activitatilor sportive in scopul dezvoltarii fizice si mentale, a mentinerii sanatatii cetatenilor, sunt mai mici decat cheltuielile pentru redobandirea starii de sanatate a cetatenilor.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT:

C. Directii strategice

Avand in vedere problemele si dificultatile constatate in urma analizei situatiei practicarii sportului, directiile strategice de actiune pentru rezolvarea problemelor identificate in domeniul politicilor comunitare de sport pentru perioada urmatoare sunt:

Directia strategica 1 Dezvoltarea bazei materiale / de agrement- sportive.

Directia strategica 2: Dezvoltarea sportului pentru toti.

Directia strategica 3 Dezvoltarea activitatilor de educatie fizica scolara si competitionala.

Directia strategica 4 Sustinerea sportului de performanta.

D. Propuneri de programe operationale:

3.2.3.Sanatate

Sanatatea si asistenta medicala reprezinta un domeniu prioritar al politicilor publice de la nivel national, avand influente profunde asupra altor domenii cum ar fi protectia sociala, munca, dezvoltarea economica, etc. In ultimii ani s-a remarcat tendinta de descentralizare a politicilor de sanatate spre nivelurile administrative locale si intermediare (judetean). In acest context este importanta elaborarea unei strategii in acest domeniu la nivel local care sa completeze si sa fie coroborata cu strategiile la nivel judetean, regional si national.

A. Prezentare generala

Ca urmare a restructurarii sistemului medical in tara noasta, in prezent la nivelul orasului Saliste functioneaza 4 cabinete medicale de familie, 3 cabinete stomatologice si 1 centru de permanenta si urgenta care deservesc atat orasul Saliste cat si mediul rural invecinat zonei administrativ-teritoriale a orasului. De asemenea, functioneaza un numar de 3 farmacii in orasul Saliste, fapt care determina dificultati majore atat in asigurarea unei asistente medicale de calitate, cat si in procurarea medicamentelor.

Se incearca la ora actuala demararea demersurilor necesare infiintarii unui spital si a unei policlinici in oras, precum si extinderea serviciului de permanenta si urgenta, prin infiintarea unui serviciu de ambulanta care sa deserveasca toata zona administrativ-teritoriala a orasului, in prezent fiind dependenti din acest punct de vedere de unitatile medicale si de ambulanta din municipiul Sibiu.

O posibila alternativa ar constitui-o cresterea numarului de cabinete medicale de familie si localizarea acestora la sate, insa numarul redus de medici care aleg aceasta alternativa este foarte redusa, iar lipsa spatiilor special amenajate si a dotarilor necesare fac si mai dificila alegerea, acestia preferand fie spitale situate in orase mai mari fie sa plece in strainatate. Autoritatea publica locala doreste sa vina in sprijinul acestora, prin acordarea unor facilitati, cum ar fi: punerea la dispozitie a unor spatii pentru amenajarea cabinetelor individuale si locuinte de serviciu.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT

C. Directiile strategice

Lipsa unei capacitati reale si eficiente de analiza si prognoza in domeniul sanatatii si asistentei medicale impieteaza inclusiv asupra conceperii unui plan de management strategic de dezvoltare la nivel local. Crearea unei structuri sau, mai bine zis, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul judetului, care sa includa atat institutiile guvernamentale abilitate in domeniul sanatatii, reprezentantii autoritatilor publice locale, reprezentanti ai populatiei, reprezentanti ai organizatiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale, reprezentanti ai institutiilor de invatamant universitar, cat si organizatii non - guvernamentale active in domeniul sanatatii si in domeniul social, care sa realizeze studii si analize ale situatiei reale la nivelul judetului, ar putea facilita dezvoltarea acestor servicii si in zona noastra.

In urma analizei sectoriale efectuate au fost determinate ca directii de actiune in acest domeniu:

Directia strategica 1 Dezvoltarea infrastructurii in domeniul sanatatii si asistentei medicale.

Directia strategica 2 Dezvoltarea de proiecte si parteneriate in domeniul educatiei pentru sanatate.

D. Propuneri de programe operationale

Pe baza directiilor strategice identificate putem enumera urmatoarele programe operationale in domeniul sanatatii si asistentei medicale

3.2.4. Asistenta sociala

Serviciile sociale sunt definite ca reprezentand ansamblul de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea depasirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale.

Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, in conditiile actelor normative in vigoare.

A. Prezentare generala

Fenomenele sociala inregistrate in Romania ultimilor ani s-au resimtit si in zona noastra, amintind in acest context saracia accentuata care afecteaza cel putin o treime din populatie, cresterea ratei infractionalitatii concomitent cu sporirea dezorganizarii sociale, scaderea natalitatii, scaderea increderii populatiei in institutiile statului.

Rolul administratiei locale este de a asigura acordarea asistentei sociale prin dezvoltarea sau infiintarea de servicii proprii, institutii de asistenta sociala, servicii pilot sau prin concesionarea de servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializati, acreditati in conditiile legii (unitati de asistenta medico-sociala, asociatii sau fundatii, culte religioase, persoane fizice) sau finantarea asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, in baza standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri si planuri interventie si asistenta, cu monitorizarea, evaluarea costurilor si eficientei serviciilor sociale acordate, in conformitate cu actele normative in vigoare.

In acest scop functioneaza, in cadrul Primariei, Serviciul Public de Asistenta Sociala ale carui atributii au crescut ca numar si semnificatie in ultima perioada, conform legislatiei si reglementarilor in vigoare, administratia locala preluand multe dintre sarcinile enumerate anterior.

Astfel se remarca scaderea numarului de cazuri asistate, desi categoriile de "grupuri de risc" identificate in comunitate (persoanele cu handicap, persoanele varstnice, familiile si copii aflati in dificultate) beneficiaza in continuare de o forma de protectie adaptata nevoilor lor.

Grupuri de risc:

Persoane varstnice

Studiile de politica sociala descriu categoria persoanelor de varsta a III-a ca fiind un grup defavorizat, marginalizat si expus riscului excluziunii sociale din mai multe motive: nivelul scazut al veniturilor raportat la cheltuielile pentru asigurarea unui trai decent, tendinta de izolare sociala, majoritatea fiind persoane singure sau care nu mai pot fi intretinute de familie, accesibilitatea redusa a serviciilor de informare privind legislatia si drepturile care le revin.

In plus, este o situatie particulara, aceste persoane avand nevoie atat de asistenta sociala cat si de asistenta medicala, ceea ce creeaza premise pentru un nou tip de suport si anume, cel medico-social.

La nivelul orasului Saliste se constata o intensificare a eforturilor in privinta dezvoltarii si diversificarii gamei de servicii sociale, in special prin implementarea de catre Serviciul Public de Asistenta Sociala a proiectelor vizand Unitatea medico-sociala Saliste pentru bolnavi cronici, cu o capacitate de 50 de locuri.

Persoane cu dizabilitati

Asistenta sociala a persoanelor cu dizabilitati constituie o componenta fundamentala a asistentei generale acordate acestor persoane, iar din punct de vedere al eficientei interventiei, ea trebuie corelata cu interventia psihologica, pedagogica, medicala etc. in consecinta, si in tara noastra a inceput un proces de transformari radicale ale sistemului de protectie si educatie in spiritul egalizarii sanselor pentru copii, tineri si adulti cu deficiente sau incapacitati, prin emiterea de legi si reglementari specifice - privind protectia si incadrarea in munca, asistenta medicala, acordarea indemnizatiei de persoana cu handicap si dreptul de a avea asistenti personali etc.

La acestea se adauga ONG-urile pentru protectia persoanelor cu handicap si apararea drepturilor acestora, al caror scopuri vizeaza, in special, integrarea sociala a persoanelor cu dizabilitati.

Protectia copilului aflat in dificultate

La nivelul orasului Saliste si a satelor apartinatoare, datorita particularitatilor socio-economice care afecteaza familia per ansamblu, se pot constata efectele negative ale acestei stari de fapt asupra copiilor care reprezinta una dintre cele mai expuse categorii de risc. Astfel, datorita starii de saracie accentuata in care traieste un numar tot mai mare de familii se inregistreaza frecvent fenomene precum neglijarea si maltratarea copiluli, delicventa juvenila, abandon scolar etc.

Pentru combaterea acestor fenomene exista o stransa legatura intre Serviciul Public de Asistenta Sociala, Autoritatea Tutelara, sub coordonarea DGASPC si in colaborare cu unitatile scolare care, pe langa sprijinul financiar, ofera si servicii de consiliere, de sprijinire a integrarii/reintegrarii copiilor in familie, precum si servicii de asistenta si sprijin pentru exprimarea libera a opiniei copilului si drepturilor sale, in conformitate cu Legea 272/2004 privind protectia si drepturile copilului.

Romi

Perspectiva noua de abordare a problemei romilor impune, si pe plan local, identificarea nevoilor acestei comunitati si incercarea solutionarii problemelor aparute. Desi nu reprezinta un segment major de populatie in comunitatea locala - exceptie facand satul Mag, se regasesc aceleasi probleme ca in alte zone: criza economica extrem de adanca a acestor familii, rata crescuta a somajului, lipsa de locuinte adecvate unui trai decent, lipsa resurselor financiare, acte infractionale, familii despartite, abandon scolar etc. Pentru schimbarea starii de fapt este nevoie de actiune sociala bine organizata, structurata pe problemele specifice ale acestei comunitati.

Familii aflate in dificultate

Cresterea ratei somajului precum si specificul predominant agricol al domeniilor de activitate a determinat crearea unui grup de persoane vulnerabile din punct de vedere social si implicit, dezvoltarea sectorului asistentei sociale specializat in acordarea serviciilor si prestatiilor pentru acest grup, aspect care genereaza o puternica accentuare a dependentei sociale. Desi in ultima perioada a scazut numarul solicitarilor catre Serviciul Public de Asistenta Sociala pentru acordarea unor prestatii sociale, se incearca implementarea unor servicii suplimentare - cantina sociala, un birou pentru urgente sociale vizand grupurile de risc, care sa duca la rezolvarea problemelor cu care se confrunta acestea.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT

C. Directiile strategice

Incapacitatea administratiei publice locale de a face fata tuturor nevoilor sociale din comunitate deriva din multitudinea aspectelor pe care le imbraca protectia sociala, astfel ca fara o conlucrare la nivel local si judetean a structurilor cu atributii in domeniul protectiei si asistentei sociale, este dificila solutionarea problemelor specifice acestui domeniu (protectia copilului - copiii dezinstitutionalizati si tinerii ce parasesc sistemul de protectie a copilului sau copiii victime ale violentei familiale; persoane varstnice; persoane cu handicap; persoane victime ale violentei in familie; persoane dependente de alcool si droguri etc.).

In vederea obtinerii unui sprijin financiar suplimentar, se incearca accesarea de fonduri structurale, prin POR-Axa 3.2. - Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale, care sa permita dezvoltarea capacitatii institutionale a Serviciului de Asistenta Sociala si crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile populatiei.

Astfel, s-au delimitat urmatoarele directii strategice care sa conduca la diversificarea, extinderea si eficientizarea serviciilor sociale existente:

Directia strategica 1 Crearea unui continuum de servicii sociale locale individualizate, centrate pe nevoile grupurilor dezavantajate.

Directia strategica 2 Dezvoltarea operationala a Serviciului de Asistenta Sociala pentru eficientizarea relatiilor cu structurile institutionale cu atributii in domeniu.

Directia strategica 3: Dezvoltarea comunicarii inter-institutionale si cu structurile societatii civile, prin extinderea parteneriatului social - institutii, ONG-uri, cetateni, la nivel local, judetean si central, in plan intern si international.

Initierea, dezvoltarea si aplicarea, in cadrul Strategiei de dezvoltare, a Strategiei Locale de prevenire si combatere a marginalizarii si excluziunii sociale, precum si de implementare a masurilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, sau a oricaror persoane aflate in nevoie, in perioada 2008-2013, implica responsabilizarea Consiliului Local Saliste pentru asigurarea mecanismelor financiare care sa garanteze mentinerea programelor in derulare si realizarea obiectivelor. Institutiile implicate in implementarea acestei strategii vor asigura, fiecare pentru activitatile ce ii revin, resursele financiare necesare.

D. Propuneri de programe operationale:

3.2.5 Siguranta publica

Politia Comunitara

Odata cu infiintarea Politiei Comunitare se observa o imbunatatire a asigurarii ordinii publice. Aceasta are ca atributii principale asigurarea pazei bunurilor si ordinea publica in oras, urmarirea respectarii normelor de protectie a mediului si siguranta circulatiei etc.

Tot pe linia apararii ordinii si linistii publice in oras si localitatile apropiate functioneaza si Formatiunea de Ordine Publica din cadrul Politiei.

Datorita conlucrarii intre cele doua structuri organizatorice, se constata o diminuare a infractiunilor savarsite pe raza localitatii in ultimii ani, cu 53% in anul 2007 fata de anul 2003.

3.3. Mediu

3.3.1.Calitatea factorilor de mediu

Calitatea factorilor de mediu este influentata de intensitatea activitatilor economice, nivelul productiei industriale, comportamentul membrilor societatii astfel putem spune ca factorii de mediu ce urmeaza a fi luati in considerare au o calitate buna si foarte buna:

factori de mediu aer - are calitati ce permit incadrarea in clasele buna si foarte buna, datorita inexistentei unei actiuni industriale care sa determine emisii puternice de noxe in atmosfera ( la fel si nivelul redus al noxelor generate de gospodariile taranesti nu influenteaza negativ calitatea factorului aer), dinamica circulatiei maselor de aer este favorabila.

factori de mediu apa - apele de adancime din orizonturile supra-freatice au o calitate moderata, nivele inferioare au o calitate buna, dar ar putea fi influentate negativ de inexistenta unui sistem de colectare a apelor uzate menajere si epurarea lor in statii de epurare ( loturile si puturile absorbante produc infiltratii cu substante organice, nitriti si nitrati).

factor de mediu sol - calitatea solului este afectata atat de factorul antropic ( prin modul de efectuare a lucrarilor agricole)cat si de factorii pedogenetici specifici in cadrul comunei , solurile prezinta urmatoarele calitati:

soluri din clasa a III a de calitate : 29,98% din totalul suprafetei agricole

soluri din clasa a IV a de calitete : 54,87 % din totalul suprafetei agricole

soluri din clasa a V a de calitate : 15,15% din totalul suprafetei agricole

3.3.2.Managementul deseurilor

Salubrizarea cailor publice este sub autoritatea Serviciului de gospodarire Comunala. Precolectarea gunoiului menajer se realizeaza punctual, la populatie, institutii, agenti economici, in containere, transportul asigurandu-se cu vehicule speciale. Specificul localitatilor ar permite dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor, prin amplasarea de containere care sa permita colectarea selectiva a deseurilor, achizitionarea de masini speciale pentru transportul acestora corelate cu campanii de educare a populatiei.

In luna noiembrie a fost aprobat proiectul "Gestionarea integrata a deseurilor menajere in 20 de localitati ale zonei Marginimea Sibiului"(valoare-1.138.866,00 EURO), depus in cadrul programului Phare 2005-"Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu", a carui solicitant este Consiliul Local al Orasului Saliste.

Acest proiect urmeaza a fi implementat in 2008-2009 si are ca obiectiv general reabilitarea mediului inconjurator , cresterea calitatii vietii si a sanatatii populatiei in zona Marginimea Sibiului( Saliste ,Gales,Vale,Sibiel, Fintinele, Aciliu, Amnas,Sacel, Mag, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului, Jina, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus, Dobirca, Apoldu de Jos, Singatin , Ludos, Gusu) si implementarea unui sistem de gestiune integrata a deseurilor pentru intreaga zona, care sa contribiuie la:

eliminarea cazurilor de depozitare necontrolata sau de depozite neconforme;

introducerea sistemului de gestionare si in satele in care nu a existat un astfel de sistem

• reducerea cantitatii de deseuri prin incurajarea valorificarii prin compostare la sursa

reducerea cantitatii de deseuri depozitabile , prin introducerea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor si sortarea deseurilor mixte

reducerea costurilor din sistem prin asigurarea dotarilor tehnice necesare, precum si proiectarea unui sistem de transport si transfer efficient din punct de vedere al distantelor si cantitatilor de transportat

cresterea gradului de educatie privind mediul, al populatiei prin actiuni de comunicare si marketing specifice

Proiectul vizeaza o intreaga zona a judetului ,grupul tinta   fiind format din cetatenii zonei Marginimii Sibiului, in numar de 21.574-din care populatie nou deservita - 17674, 8448 gospodarii, cca 350 agenti economici, institutii publice de interes local, piete agroalimentare, turisti romani si straini, care frecventeaza unitatile de cazare din zona agroturistica a Marginimii Sibiului.

Acest proiect are posibilitatea de extindere viitoare pe o raza de 25-30 km( cu investitii relativ minore , procesul de colectare se poate extinde ,statia de sortare avand capacitatea necesara unei astfel de extensii , iar pozitia acesteia reprezinta optimul din punct de vedere al distantelor). Se va construi o statie de de sortare dotata cu echipament conform specificatiilor tehnice ,81 de insule de colectare; se vor achizitiona 8800 de pubele-120 l, 243 eurocontainere 1,1mc, 3 autocompactoare, 1 motostivuitor,1 incarcator frontal.

In cele 81 de insule de colectare, se vor amplasa cate un numar de 3 eurocontainere:

1 - eurocontainer pentru deseuri recuperabile de hartie si carton ;

1- eurocontainer pentru deseuri recuperabile de metal si sticla;

1- eurocontainer pentru deseuri recuperabile de material plastic;

De asemenea se va derula o campanie de constientizare , instruire , educare intensa si intensiva a grupului tinta(distribuirea de ghiduri, fluturasi promotionali, pliante, bannere publicitare, panouri publicitare, autocolante ). Activitatea consta si in informarea beneficiarilor printr-un numar de 7 seminarii /dezbateri publice. Aceasta campanie de informare va transmite mesaje privind protectia mediului, beneficiile colectarii selective, inclusiv castigurile financiare.

Prin modul de conceptie al fluxului de colectare, transport ,sortare, proiectul contribuie la implementrea cerintelor UE referitoare la cresterea nivelului de colectare selectiva , reducerea cantitatii de deseuri depozitate.

3.4. Resurse

3.4.1.Cultural -istorice

Cultura reprezinta un set de trasaturi spirituale, materiale, intelectuale si afective distincte ale unei societati sau a unui grup social si cuprinde, pe langa arte vizuale, muzica, teatru, dans, literatura etc si elemente definitorii pentru stilul de viata, sistemul de valori, traditiile si credinta respectivului grup. (UNESCO 2002).

La nivel national se evidentiaza tendinta ca o tot mai mare atentie sa fie acordata potentialului culturii de a cataliza procesele de dezvoltare, in concordanta cu tendinta mondiala, ce acorda o atentie deosebita culturii si creativitatii - se vorbeste despre orase creative (orase ale caror politici de dezvoltare sunt definite prin implicarea cetatenilor prin metode specifice domeniului cultural), despre industriile creative (acele ramuri ale industriei care fac uz de creativitate ca principal capital).

Prin urmare este important ca si orasul Saliste sa isi defineasca propria strategie in domeniul culturii. Scopul unei astfel de strategii il reprezinta consolidarea si dezvoltarea calitativa a actului cultural in Marginimea Sibiului, astfel incat zona Marginimii sa fie recunoscuta pe plan regional si national ca o comunitate care pretuieste, sprijina si dezvolta cultura si artele si are un aport cultural valoros pe plan national si international.

A. Prezentare generala

In elaborarea politicilor comunitare in domeniul culturii trebuie tinut cont si valorificat importanta traditie culturala, din localitate fiind originari o serie de oameni de cultura, de la istorici, poeti si prozatori pana la sculptori, ingineri sau regizori, unii dintre ei devenind membrii ai Academiei Romane care, prin lucrarile si activitatea lor, sustin renumele Salistei de "capitala culturala a Marginimii".

Patrimoniul cultural din Marginimea Sibiului a fost mai mult sau mai putin valorificat dupa 1989, activitatea cultural-artistica fiind marcata de factorul economic si de permanentele schimbari ale legislatiei, structurii si statutului organismelor cu preocupari in domeniul culturii. Actiunile care s-au desfasurat au reusit totusi sa mobilizeze comunitatea locala, fiind organizate in colaborare cu Prefectura Judetului Sibiu, Consiliul Judetean, Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National, Centrul de conservare si promovare a culturii traditionale, cu bisericile si institutiile de invatamant.

In colaborare cu scolile de pe raza orasului Saliste se incearca o revigorare a vietii culturale, prin mobilizarea spre infiintarea unor ansambluri folclorice de cantece si dansuri, grupuri vocale, orchestre de muzica populara si instrumentisti, ansambluri de dans contemporan, cenacluri literare si publicatii (reviste scolare), prin activitatile lor - serbari, festivaluri etc, marcandu-se date de referinta la nivel local, national sau international.

Cadrul desfasurarii acestor activitati este oferit de Casa de Cultura "Onisifor Ghibu" Saliste si de caminele culturale din satele Sibiel, Sacel, Vale, Fantanele, Mag, Amnas si Aciliu, iar pentru tineri, o alternativa o reprezinta Clubul de Tineret Saliste.

De asemenea, pentru a veni in sprijinul informarii si educarii membrilor comunitatii locale, in special a tinerilor, se va avea in vederea imbogatirea fondului de carte din cadrul Bibliotecii orasenesti dar si a bibliotecilor scolare din cadrul unitatilor de invatamant.

O conditie a trairii prezentului o constituie respectarea trecutului. Desi recunoscute in plan local, relansarea turismului prin promovarea turismului cultural-istoric presupune restaurarea si punerea in valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul cultural-istoric (monumente istorice, muzee - Muzeul Culturii Salistene, Muzeul Parohial ortodox Saliste, Muzeul Etnografic "Maria Costachescu" Gales, Muzeul de icoane pe sticla Sibiel, Muzeul de icoane Fantanele, case memoriale etc), marcarea lor corespunzatoare si introducerea lor intr-un traseu turistic precum si organizarea de evenimente culturale, spectacole, expozitii de arta, precum Tabara nationala de sculptura in lemn

Pe de alta parte, festivalurile muzicale, folclorice, sportive, targurile si expozitiile, conferintele si simpozioanele etc, atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a turismului local. Manifestari simultane organizate in colaborare cu orasele infratite din strainatate, prin intermediul Primariilor cu care avem legaturi privilegiate, workshop-uri si sesiuni de comunicari sub tutela Oficiului de Turism, editarea unui calendar al evenimentelor si distribuirea lui prin unitatile turistice sunt tot atatea posibilitati de revigorare atat a activitatii cultural-artistice cat si a economiei locale.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT:

C. Directii strategice

Dezvoltarea strategica presupune o viziune unitara asupra tuturor domeniilor de activitate, indiferent de natura acestora. Interdependenta factorilor care influenteaza, in cazul de fata, domenii precum cultura, turismul si dezvoltarea economica a zonei impune o serie de masuri care sa duca, in final, la dinamizarea vietii cultural si a turismului, dezvoltarea parteneriatului intre operatorii culturali, mediul de afaceri, mediul academic si administratia publica locala, prin adoptarea unor politici comunitare in domeniul cultural.

Oportunitatile de finantare oferite prin accesarea fondurilor structurale - POR Axa 5 / 5.1 Domeniul: Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe, pot rezolva partial problemele de finantare care apar in acest domeniu. Aici intervine rolul comunitatii locale, care poate sustine prin bugetul local, prezervarea mostenirii culturale si istorice.

Pe baza problemelor strategice identificate pentru domeniul culturii se propun urmatoarele directii strategice de actiune:

Directia strategica 1 Imbunatatirea infrastructurii de lucru la nivelul institutiilor culturale din orasul Saliste si satele apartinatoare.

Directia strategica 2 Cresterea calitatii ofertei culturale si a cererii de produse culturale.

Directia strategica 3: Cresterea sustenabilitatii institutiilor si activitatilor culturale.

Directia strategica 4: Dezvoltarea parteneriatului intra- si intersectorial, prin incurajarea si promovarea parteneriatelor intre institutiile publice, private, organizatii nonguvernamentale in diferite domenii de activitate: educatie, cultura, turism etc.

O conditie a succesului o poate reprezenta promovarea prin mijloace traditionale (mass media, brosuri, pliante, ilustrate etc) sau moderne (agenda de calatorie online si ghid de calatorie, distribuirea calendarului si programului de evenimente in locatiile turistice, in infochioscuri, pe internet, la targurile de turism si la reprezentantele de turism din tara), concretizate intr-un website turistic al Marginimii Sibiului, contribuind astfel la popularizarea evenimentelor si asigurand participarea atat a comunitatii locale cat si a altor vizitatori.

D. Propuneri de programe operationale

Programele operationale au fost pregatite pentru cele patru domenii strategice identificate:

3.4.2. Economice

Resursele economice existente la nivelul localitatii sunt gestionate in functie de proprietatea acestora respectiv proprietatea publica de catre consiliul local prin servicii de specialitate si se regasesc sub forma infrastructurii locale, iar resursele economice private se regasesc ca patrimoniu al societatilor comerciale in cadrul agentilor economici sau ca si investitii private ale populatiei in gospodarii autorizate ca pensiuni turistice.

In completarea resurselor economice locale am identificat bunuri si valori patrimoniale gestionate de catre agentii economici dispersat pe intreg teritoriul tarii de tipul retelelor comerciale sau de tipul benzinariilor.

3.4.3.Umane   Dezvoltarea resurselor umane

Intocmirea unei strategii viabile de dezvoltare in domeniul resurselor umane nu se poate realiza fara sa avem in vedere principiile cadru de sustinere a dezvoltarii capitalului uman: educatia si formarea profesionala initiala si continua. In acest context, elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze necesitatea implicarii tuturor factorilor responsabili (institutiile statului, administratia publica locala, agenti economici) in politica de dezvoltare a resurselor umane, in cresterea gradului de ocupare si in combaterea excluziunii sociale se impune ca prioritate. Corelarea factorilor endogeni pietei muncii si a celor relationati (formarea si specializarea resursei umane) reprezinta singurul mod in care problemele din acest domeniu pot fi adresate eficient.

Tineret

A. Prezentare generala

Politica in domeniul tineretului in Romania a devenit o componenta a programului de guvernare (constituind un capitol distinct in planul national de guvernare, inscriindu-se in acelasi timp in contextul mai larg al procesului de aderare la structurile europene. Astfel, la nivel national, in cadrul planului de actiune elaborat pentru tineret, un obiectiv fundamental al politicii de tineret vizeaza corelarea politicilor Guvernului/ Autoritatilor locale cu nevoile/problemele majore specifice tinerei generatii, in scopul atingerii unei dezvoltari social-economice si culturale durabile.

Actiunile in domeniu au in vedere o mai buna valorificare a uneia dintre cele mai importante resurse: tineretul. Cu toate acestea, la nivel regional nu exista o strategie elaborata special pe partea de tineret pentru perioada actuala, aceeasi situatie se regaseste si la nivel judetean, unde tineretul nu este inclus separat in planificarea pe 2007 - 2013. Insa asta nu inseamna ca documente cu caracter programatic nu exista la nivel de judet, este posibil ca astfel de documente sa existe sectorial, incluzand prevederi ce vizeaza si tinerii.

Referitor la tinerii din orasul Saliste, in ultimii ani s-a observat ca acestia prefera sa-si construiasca un viitor in alta parte, in conditiile in care aici nu exista multe posibilitati de angajare, in primul rand, iar in al doilea rand, si posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt extrem de limitate. Cand vorbim de tineri, ne referim atat la elevi cat si la studenti, dar nu numai. Cei mai multi nu revin in localitatile natale dupa finalizarea studiilor, preferand sa se stabileasca in localitati ce ofera mai multe posibilitati de dezvoltare personala si profesionala.

Daca in privinta oportunitatilor pe piata muncii este greu de intervenit, se poate insa face ceva in privinta ofertelor pentru divertisment. Astfel, un plan de viitor al administratiei publice locale ar trebui sa aiba in vedere ca tinerii sunt, ca peste tot, viitorul acestui oras. Ei trebuie sa ramana aici pentru a contribui la dezvoltarea acestuia si pentru asta trebuie sa le oferim mai multe conditii. Desi pare greu de realizat, potentialul pe care il are orasul Saliste la ora actuala nu trebuie irosit ci mai degraba utilizat la maxim.

B. Probleme strategice /Analiza SWOT

C. Directii strategice

In definirea principalelor directii strategice trebuie avute in vedere aplicarea de proiecte si programe care sa asigure furnizarea de conditii propice educatiei tinerilor si sporirea participarii civice a tinerilor, prin formarea de structuri reprezentative alese de tineri si formate din tineri care sa constituie partener de discutie pentru autoritatile locale care sa transmita nevoile tinerilor asa cum sunt percepute de acestia, precum si sprijinirea acestora sa desfasoare proiecte proprii pentru solutionarea acestor probleme. La acestea se adauga sprijinirea ONG pentru derularea de activitati cu caracter educational nonformal ce sa vizeze diverse aspecte: sanatate, protectie sociala, activitati cu caracter cultural, recreativ si de divertisment, precum si mentinerea tinerilor in localitatile natale, prin imbunatatirea conditiilor de trai prin sprijinirea construirii de locuinte pentru tineret (ANL).

Ca si mijloace prin care se intentioneaza realizarea acestor programe, proiecte operationale, putem enumera folosirea oportunitatilor de finantare externa, parteneriatul public privat, fonduri proprii ale celor care se ocupa de acest domeniu sau sustinerea acestora din fonduri din bugetul local sau central. O alta metoda de lucru va fi transparenta in utilizarea fondurilor si consultarea specialistilor din fiecare domeniu in parte.

Directiile strategice identificate sunt completate si dezvoltate prin includerea de sectiuni dedicate tinerilor in celelalte strategii sectoriale si vizeaza:

Directia strategica 1: Cresterea accesului la informatie.

Directia strategica 2 Sporirea participarii civice a tinerilor.

Directia strategica 3: Dezvoltarea activitatilor cu caracter educational non-formal.

Directia strategica 4 Incurajarea initiativelor cu caracter antreprenorial in randul tinerilor.

D. Propuneri de programe operationale

Pentru a veni in intampinarea problemelor strategice identificate pentru perioada 2008-2013 au fost definite o serie de programe operationale in domeniul dezvoltarii comunitare dupa cum urmeaza:

3.5. Dezvoltarea economica

Strategia privind dezvoltarea si competitivitatea economica locala subsumeaza elemente ale celorlalte strategii de dezvoltare la care se alatura elemente proprii sectoarelor economice reprezentative.

Pentru a stabili instrumentele si politicile de atingere a acestor deziderate am luat in considerare pozitionarea orasului Saliste in mediul concurential local, regional, national.

Desi trebuie avuta in vedere traditia industriala a localitatii, strategia de dezvoltare a economiei locale pleaca de la elementele care pot sa conduca la diversificarea sectoarelor de activitate de pe raza localitatii si la cresterea competitivitatii prin: incurajarea cresterii economice la nivel de firma, din perspectiva productivitatii si a cifrei de afaceri; promovarea rolului regional al orasului; stimularea si sustinerea investitiilor in sectoarele cheie ale economiei locale in scopul cresterii competitivitatii si a gradului de ocupare a acestora; identificarea unor noi sectoare de activitate si localizari spatiale ale acestora; asigurarea fortei de munca ce prezinta calificarile cerute de profilul firmelor care isi desfasoara activitatea in zona; stabilirea, sustinerea si mentinerea parteneriatelor in elaborarea si aplicarea strategiei; intarirea capacitatii institutionale in plan local.

3.5.1. Industrie si comert

1. Prezentare generala

In prezent, in Saliste si localitatile apartinatoare predomina intreprinderile mici si mijlocii, ale caror domenii de activitate sunt:

marochinarie;

alimentatie publica;

panificatie;

cresterea animalelor;

comert: alimentar, nealimentar, statii peco;

pielarie - tabacarie;

prelucrarea lemnului: gatere, ateliere tamplarie, dulgherie, dogarie;

fabrica de prelate auto si panouri publicitare;

unitati hoteliere;

ateliere mestesugaresti.

Tipul de agenti economici este foarte diversificat, ponderea cea mai mare fiind detinuta de persoane fizice autorizate (P.F.A.) impreuna cu asociatiile familiale (A.S.F.), care reprezinta peste 60% din totalul agentilor economici, asa cum reiese din graficul de mai jos:

Domeniile de activitate ale P.F.A. sunt de asemenea diversificate, cea mai mare pondere, aproximativ 14% fiecare, avand-o constructiile, prelucrarea lemnului, comertul si, cu 26%, pensiunile agroturistice, in special in satele Sibiel, Vale dar si in Saliste.

Inexistenta unor mari intreprinderi industriale face ca populatia activa sa reprezinte un procent foarte scazut din populatia totala, iar somajul sa para foarte redus, de doar 9,5%.

Societatile comerciale sunt diversificate ca si domenii de activitate, doar in orasul Saliste, in celelalte localitati numarul lor fiind foarte mic si axate pe comert de bunuri alimentare si/sau nealimentare. Cu toate acestea, cele din Saliste acopera necesarul de bunuri si servicii, regasind aici societati comerciale cu activitate in domeniul turismului, transportului, dar si fabrici mici de covoare, incaltaminte si imbracaminte din piele, confectii, mobila.

Comertul cuprinde, in total, aproximativ 34% din totalul agentilor economici, care comercializeaza bunuri de larg consum, acoperind in totalitate cererile locale.

Activitatea de comert se desfasoara atat in spatii comerciale, cat si in piete si targuri, permanente sau periodice, in care sunt comercializate produsele traditionale locale.

2. Probleme strategice / Analiza SWOT

C.    Directii strategice

Luand in considerare problemele strategice identificate, in urma analizei SWOT au fost identificate urmatoarele directii strategice de dezvoltare:

Directia strategica 1 Gestionarea eficienta a dezvoltarii economice locale.

Directia strategica 2. Crearea unui mediu economic competitiv si atractiv investitiilor autohtone si straine.

Directia strategica 3 Sporirea atractivitatii Salistei ca piata de munca prin formarea si pregatirea profesionala a resursei umane pe necesitatile locale.

Aceste directii strategice presupun elaborarea unui program de atragere a investitiilor prin stabilirea si promovarea unor birouri de consultanta in afaceri in colaborare cu asociatii ale oamenilor de afaceri, elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii si nevoilor mediului de afaceri si a fortei de munca - in urma carora sa se identifice zonele unde administratia poate actiona pentru a crea conditii propice desfasurarii activitatilor economice. In acest sens pot fi identificate anumite nevoi precum cea de pregatire pe anumite domenii, pot fi identificate cai de a incuraja agentii economici sa isi procure resursele de la nivel local si pot fi identificati factori de risc ce ar putea face ca un anumit agent economic sa paraseasca localitatea.

Importanta si posibila, totodata, este valorificarea resurselor si traditiilor locale prin crearea unei imagini de excelenta, de marca, pentru produsele specifice. Prin elaborarea unei strategii de marketing pentru micii intreprinzatori pot fi promovate produsele si serviciile oferite de micii intreprinzatori pe pietele externe. In acest sens este foarte importanta incurajarea asocierii micilor intreprinzatori in structuri reprezentative si de cooperare.

Pentru amenajarea unei zone industriale si nu numai, este necesara efectuarea unei evaluari si inventarieri a tuturor spatiilor (cladiri dezafectate) si terenurilor destinate investitiilor pentru imbunatatirea accesului la informatii si actualizarea acestor date. Prin crearea unei baze de date imobiliare, cu informatii generale (cu toate terenurile disponibile, pretul acestora, gradul de viabilizare etc.), se inlesneste accesul la informatie pentru posibilii investitori.

Pentru fiecare directie strategica au fost identificate obiective si programe operationale menite sa contribuie la atingerea obiectivelor propuse.

D.    Propuneri de programe operationale

3.5.2. Agricultura si silvicultura

A. Prezentare generala

Suprafata agricola a orasului Saliste si a satelor apartinatoare este de 11739 ha (teren arabil), ceea ce reprezinta 53% din extravilanul localitatilor, care insumeaza 22075 ha. Dupa categoria de folosinta a terenurilor, acestea sunt: 2675 ha - arabil, 5617 ha - pasune, 3048 ha - fanete, 399 ha - vii. Varietatea si tipul reliefului zonei face ca o mare suprafata a terenului sa fie ocupata de pasuni si fanete - 40%, la care se adauga padurile, cu peste 37% din suprafata totala.

Aceste suprafete sunt lucrate, in majoritate, individual, in special ca urmare a reconstituirii dreptului la proprietate asupra terenurilor agricole, conform Legii nr.18/1991 si a Legii nr. 169/1997 si Legii nr.1/2000, care a condus si mai mult la faramitarea suprafetelor agricole la care se adauga faptul ca nu sunt conditii pentru aplicarea unor tehnologii avansate.

Culturile sunt specifice zonei, care permite cultura, pe suprafete restranse, a cerealelor (grau, orz, orzoaica, ovaz), la care se adauga culturile prasitoare (porumb, cartofi). Cea mai mare suprafata o reprezinta cea ocupata de pasuni si fanete, dat fiind faptul ca in satele apartinatoare, cresterea animalelor este o ocupatie de baza a populatiei. Conform datelor din Registrul Agricol, in anul 2007 au fost cultivate si s-a obtinut urmatoarele productii de catre persoanele fizice si juridice:

O solutie in eficientizarea productiei agricole o constutuie asocierea micilor exploatatori in exploatatii familiale sau arendarea terenurilor de catre asociatii si societati comerciale.

In ceea ce priveste obtinerea nutreturilor pentru animale:

Viile ocupa o suprafata mica - 103 ha, fiind inregistrata o productie de 1030 t, in schimb livezile ocupa suprafete mai mari, inregistandu-se o productie totala de la pomii fructiferi de 3187 t.

In sate, principala ocupatie este cresterea animalelor, inregistrandu-se, conform datelor din Registrul Agricol, o constanta in acest domeniu. Predomina cresterea ovinelor si a pasarilor, dar se regasesc si celelalte animale - cabaline, caprine etc.

Activitatea poate fi imbunatatita prin accesarea de fonduri prin programe de finantare - SAPARD, fonduri structurale etc., subventii, ceea ce ar duce la formarea de ferme profilate pe cresterea animalelor si implicit la cresterea efectivelor de animale si a productiilor. Potrivit mentiunilor din Programul National de Dezvoltare Rurala(PNDR), orasul Saliste figureaza pe lista UAT incluse in Zona Montana Defavorizata. Acest lucru determina prioritatea proiectelor depuse de producatorii din Saliste in vederea finantarii din Fondul European pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, precum si acordarea de plati directe de agro-mediu pe hectar.

De asemenea, pot fi diversificate si dezvoltate firme in domeniul prelucrarii produselor de origine animala.

Padurile aflate in raza administrativa a orasului Saliste ocupa o suprafata de 8234 ha, ceea ce reprezinta 37% din teritoriu. Comparat cu indicele mediu de impadurire pe tara, care este de aproximativ 27%, acest procent evidentiaza importanta sectorului silvic in ansamblul economico-social al orasului.

In urma reconstituirii dreptului la proprietate in anul 2002, in baza legii 1/2000, in anul 2004 s-a constituit ca Regie Autonoma Locala, Ocolul Silvic Valea Frumoasei Saliste.

Conform datelor furnizate de Ocolul Silvic, exploatarile de lemn in ultimii ani au crescut constant, dar se remarca si preocuparea acestuia de regenerare a unor suprafete.

Puietii necesari pentru campaniile de impadurire au fost procurati de la alte ocoale silvice, dar au fost folositi si cei din productia proprie, Ocolul Silvic Valea Frumoasei producand anual 40mii buc. de puieti apti pentru plantat, dispunand de pepiniere:

dar si de doua solarii:

Un obiectiv principal pentru perioada urmatoare este inventarierea si cartografierea tuturor treneurilor degradate, in special pasunile, pentru a fi impadurite cu scopul de a evita degradarea solului si alunecarile de teren.

B. Probleme strategice / Analiza SWOT

C. Directii strategice

Accentul pus pe cresterea gradului de urbanizare in orasul Saliste si in satele apartinatoare duce, implicit, la renuntarea la micile exploatatii de subzistenta si trecerea treptata la comasarea lor fie in asociatii familiale fie in asociatii si societati comerciale. De asemenea, imbatranirea fortei de munca ocupata in agricultura are efect atat asupra modului de lucru al terenurilor, cat si asupra cresterii animalelor, astfel ca populatia trebuie sa se orienteze pe obtinerea de fonduri (SAPARD, fonduri structurale, subventii guvernamentale etc.) care permit finantarea pentru formarea de ferme profilate pe cresterea animalelor, ceea ce duce implicit la cresterea efectivelor de animale si a productiilor. Aceste fonduri ar permite si diversificarea ofertei turistice prin practicarea agroturismului.

De asemenea, administrarea fondului forestier trebuie sa se faca in regim silvic, conform legislatiei in vigoare, care sa asigure exploatarea rationala a acestora si cresterea gradului de impadurire, in special pe terenurile afectate de eroziune sau cu panta mare.

In domeniul agriculturii si silviculturii se evidentiaza trei directii strategice:

1. Gestionarea eficienta a dezvoltarii agriculturii locale.

Crearea unui mediu economic atractiv in agricultura si silvicultura pentru investitori autohtoni sau straini.

3. Diversificarea activitatilor prin promovarea agroturismului.

Oportunitati in aceste domenii continua sa apara insa o conditie necesara o constituie implicarea comunitatii precum si a autoritatilor locale in gestionarea eficienta a resurselor naturale ale zonei.

D. Propuneri de programe operationale

3.5.3. Turismul

A. Prezentare generala

Industria turistica este una din cele mai bine dezvoltate la nivel mondial si poate deveni si in Romania o componenta importanta a venitului national, deoarece turismul este un domeniu relevant in urma aderarii la Uniunea Europeana, pe care tara noastra poate sa-l dezvolte intr-un registru identitar. In acest context, potentialul turistic al orasului Saliste si imprejurimilor acestuia, impregnat de trecutul sau istoric, de mostenirea cultural-academica, ofera oportunitati reale de dezvoltare.

In Marginimea Sibiului exista un patrimoniu cultural-istoric de valoare si o baza turistica extinsa, precum si alte atuuri ale acestei zone, care pot constitui puncte de atractie turistica: cadrul natural-geografic favorabil, pluralitatea formelor de relief, precum si altele legate de diversitatea etno-culturala si viata cultural-artistica bogata.

Fiecare localitate din zona Marginimii ofera turistului un peisaj ce-si mentine prospetimea o data cu schimbarea unghiului de perceptie, oferindu-i in acelasi timp si posibilitatea de a cunoaste locurile de origine ale unor mari personalitati romane din aceasta zona. Casele memoriale, cele patru muzee, cele 15 biserici, manastiri si schituri sunt tot atatea repere turistice pentru calatorul care vrea sa imbine in mod armonios relaxarea si cunoasterea, acumularea simultana de impresii si emotii, dar si de informatii.

Cele mai importante obiective turistice de pe raza orasului sunt:

Muzeul personalitatilor salistene - infiintat in 1978 in localul bibliotecii comunale este unul dintre locurile cele mai relevante pentru substratul cultural al localitatii, oferind turistilor posibilitatea de a face cunostinta cu o multitudine de personalitati din cultura salisteana.

Muzeul Protopopiatului Saliste, care contine carti si documente referitoare la istoria protopopiatului precum si miniaturi ale lui Picu Patrut.

Biserica Ortodoxa, construita intre 1761-1785, cu hramul Inaltarea Domnului si Sf. Oprea (Biserica Mare). La realizarea decorului pictural au contribuit mesterii zugravi Ioan Popa si Florin Munteanu din Saliste si Ioan din Aciliu. Biserica a fost restaurata in anii 1974-1976.

Biserica ortodoxa din Grui, cu hramul Sf. Ioan Botezatorul din Gruiu este ctitorita de familia Cindea (1742).

Schitul Foltea, ridicat in 1923 in memoria ostasilor romani cazuti in primul razboi mondial este situat la 3 km de localitate langa drumul spre Crint. Fantana Foltei este situata in vecinatatea schitului.

Muzeul etnografic din Saliste.

Muzeul de icoane pe sticla din Sibiel.

In dorinta de a populariza aceste tinuturi, integrand traditiile locale in domeniile culturale moderne, s-a amenajat Parcul de sculptura in lemn din Poiana Soarelui, unde sunt expuse in aer liber opere de arta contemporana realizate, incepand din 1981, in sapte editii ale Taberei nationale de sculptura in lemn.

Ca baza turistica, orasul Saliste si satele apartinatoare dispun de un numar relativ mare de spatii de cazare - Hotelul Aral (37 locuri), 37 de pensiuni turistice si doua restaurante. In privinta domeniilor economice de activitate, 26% o reprezinta pensiunile agroturistice, in special in satele Sibiel, Vale dar si in Saliste, apartinand unor persoane fizice autorizate in domeniul turismului insa, datorita numarului redus de agentii de turism este dificila popularizarea si introducerea lor in trasee turistice recunoscute la nivel judetean sau national.

Cadru natural de exceptie, la care se adauga obiectivele turistice amintite, reprezinta un punct de plecare pentru turisti si prieteni ai naturii, iar imprejurimile orasului ofera atractii pentru turismul de week-end.

B. Probleme strategice/Analiza SWOT

Pentru imbunatatirea calitativa si permanentizarea produselor si serviciilor turistice existente deja se impune initierea si dezvoltarea de noi produse si servicii turistice, cu respectarea identitatii locale, sprijinirea logistica si informationala a intreprinzatorilor in turism prin dezvoltarea de pachete si circuite turistice tematice si diversificate, prin formarea de retele de distributie pentru produsele si serviciile turistice. In acest scop, au fost identificate directiile strategice de dezvoltare si planurile operationale care sa duca la indeplinirea acestora.

C. Directii strategice

Strategia de relansare a turismului are ca scopuri principale promovarea prin turism a Marginimii Sibiului, dezvoltarea economica a orasului si ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea sectorului turistic, care va crea noi locuri de munca si va contribui la imbunatatirea conditiilor de viata, prin ameliorarea calitatii mediului, infrumusetarea orasului, oferirea unor noi posibilitati de agrement si refacere pentru locuitorii orasului si pentru turisti.

Obiectivele strategiei de relansare a turismului, ca parte integranta a strategiei la nivel judetean si regional, au in vedere cooptarea intr-un parteneriat amplu si corelarea tuturor initiativelor cu privire la prezentul si viitorul turismului sibian, cu participarea efectiva a autoritatilor publice, societatii civile si sectorului privat, in vederea atragerii resurselor si investitorilor autohtoni, publici si privati, pentru diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice si in final pentru cresterea numarului de turisti si a veniturilor directe si indirecte din turism.

O strategie initiala care sa aiba ca efect cresterea atractivitatilor turistice si diversificarea modului de petrecere a timpului liber, propune ca directii strategice:

Directia strategica 1: Promovarea potentialului turistic al zonei, prin transformarea Marginimii Sibiului intr-o destinatie turistica recunoscuta.

Directia strategica 2: Dezvoltarea serviciilor turistice in orasul Saliste, prin cresterea importantei turismului in economia locala.

Directia strategica 3: Valorificarea potentialului turistic local, prin conservarea identitatii locale (arhitectura, mod de viata local si produse traditionale etc.),

care vor viza in mod direct promovarea urmatoarelor forme de turism:

• turismul de afaceri;
• turismul cultural, religios;
• turismul de evenimente;
• turismului de agrement de scurta durata - turismul de week-end etc.

Pentru a ajunge la rezultatele propuse, este necesara o relationare si coordonare permanenta a domeniilor conexe, care influenteaza turismul (infrastructura de acces si dotarile tehnice, mediul inconjurator, dezvoltarea rurala, piata fortei de munca, amenajarea teritoriului, comunicatiile, etc), analizate in cadrul celorlalte prioritati din strategia de dezvoltare si care vor fi permanent urmarite in relatia lor cu turismul.

5. Propuneri de programe operationale

3.6. Administratia publica

A. Prezentare generala

In prezent, administratia publica locala se afla intr-un continuu proces de modernizare, in scopul asigurarii unor servicii de calitate pentru cetateni. Reforma administratiei publice, demarata o data cu promulgarea Legii nr. 69/1991, constituie si in prezent una din prioritatile institutionale din Romania si unul din elementele esentiale de adaptare a tarii o data cu aderarea la Uniunea Europeana. Cadrul legislativ care guverneaza in prezent activitatea administratiei publice locale este Legea nr. 215 - Legea administratiei publice locale, aparuta in anul 2001.

Reforma in administratia publica locala are in vedere mai multe obiective, cum sunt:

• descentralizarea serviciilor si consolidarea autonomiei administrative si financiare;
• formarea functionarului public profesionist;
• aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizarea localitatilor urbane si rurale;
• schimbarea de fond a raportului intre administratie si cetatean.

Autonomia locala se realizeaza, la nivelul orasului, prin Consiliul Local, ca autoritate deliberanta si Primarie, ca autoritate executiva, actualii reprezentanti fiind alesi in urma scrutinului din anul 2004.

Conducerea Primariei orasului Saliste este formata din reprezentanti ai administratiei publice locale alesi in mod democratic dupa 1989, si anume: Drd. ec. BANCIU TEODOR-DUMITRU - primar, ing. BORDEA ANDREI-AUREL - viceprimar, carora li se alatura secretar: jr. HRISTACHE CARMEN-LIVIA.

In cadrul Consiliului Local Saliste, alcatuit dintr-un numar de 15 consilieri, sunt organizate trei comisii de specialitate:

. Comisia juridica si de disciplina, activitati economico-financiare.

. Comisia pentru invatamant, sanatate si familie, protectia copilului, social-culturala, culte, munca si protectie sociala.

. Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, agricultura, protectia mediului si turism.

Structura functionala cu activitate permanenta este Primaria, care duce la indeplinire hotararile Consiliului Local si solutioneaza problemele curente ale comunitatii locale. Este condusa de un primar, un viceprimar si secretar, fiind structurata pe directii, compartimente, servicii, birouri si oficii, si anume:

A - Directia Economica:

1. Birou contabilitate

2. Birou impozite si taxe

3. Compartiment resurse umane

B - Birou evidenta populatiei si stare civila

C - Birou Comunitar, Cadastru, Agricultura si Consultanta

D - Compartiment Autorizare si Control

E - Compartiment Urbanism si Disciplina in Constructii

F - Serviciul Public de Asistenta Sociala

G - Serviciul pentru Situatii de urgenta si PSI

H - Compartiment juridic

I - Compartiment administrativ

J - Serviciul politie comunitara

K - Compartiment audit intern

In subordinea Consiliului Local se afla si unitati precum:

Societate Comerciala Servicii CL Saliste SRL-actionar unic CL SALISTE

Regia Publica Locala "Ocolul Silvic Valea Frumoasei "Saliste - actionar unic Consiliul Local Saliste.

Unele dintre serviciile publice au intrat ulterior in subordinea autoritatilor locale, si anume:

Serviciul Public de Asistenta Sociala, cu atributii in domeniul protectiei sociale, incepand cu anul 2004;

Serviciul Public de Evidenta Persoanelor, care asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea actelor de stare civila si a listelor electorale.

Serviciul Politia Comunitara, care are ca atributii principale asigurarea pazei bunurilor si ordinea publica in oras, urmarirea respectarii normelor de protectia mediului si siguranta circulatiei etc.

De asemenea, buna desfasurare a activitatii Autoritatii locale este conditionata de dezvoltarea orasului ca centru administrativ, aici avand sediile mai multe institutii si anume: Perceptia zonala, Parchetul zonal, Judecatorie zonala, post de politie zonal, filiala CEC, filiala Bancii Agricole.

B.    Probleme strategice / Analiza SWOT

C.    Directii strategice

Implementarea strategiilor si a planurilor urbanistice necesita o varietate de mijloace. Unele dirijeaza folosirea si dezvoltarea terenului in cadrul unei jurisdictii, (dezvoltarea urbana), in timp ce altele controleaza durata de timp si amplasamentul investitilor publice sau private (controlul dezvoltarii urbane).

Planurile urbanistice realizate indica situatia prezenta a distributiei functiunilor urbane fara a reflecta distributia spatiala a terenurilor in conformitate cu obiectivele strategice de dezvoltare a orasului. Instrumente de control al terenului, precum zonarea functionala pe baza de densitati urbane nu este inca cunoscuta si ca urmare nefolosita de birourile locale care elaboreaza planuri urbanistice.

Procesul actual de tranzitie nu a adus o rezolvare in acest domeniu. Legile si institutiile care reglementeaza alocarea terenului pe principii economice si mediaza conflictele generate de folosirea terenului nu s-au elaborat. Este adevarat ca flexibilitatea legislatiei actuale nu impiedica folosirea unor practici internationale, insa calitatea planificarii unei zone urbane este direct influentata de calitatea pregatirii specialistilor care lucreaza in acest domeniu.

Primaria orasului Saliste nu are inca in structura sa departamente/servicii operationale care sa coordoneze dezvoltarea urbana si controlul acestei dezvoltari. Instrumentele marketingului urban nu sunt folosite in cercetarea directiilor de dezvoltare a orasului, in interiorul zonelor regionale si internationale.

Responsabilitatile atribuite conform legii 69/1991, precum si procesul continuu de solicitare a autonomiei locale determina Consiliul Local al Orasului Saliste sa-si asume responsabilitatea dezvoltarii viitoare prin planificare, prin construirea de aliante intre sectorul public si cel privat, si prin identificarea de solutii inovative in rezolvarea problemelor urbane si gasirea resurselor de finantare a programelor si a proiectelor de dezvoltare.

Utilizarea strategiei de dezvoltare va asigura echilibrul diverselor tendinte evolutive, intereselor diferite ale actorilor urbani implicati in dezvoltarea urbana, va lua in consideratie consecintele pe termen mediu si lung ale deciziilor politice. Planificarea strategica reprezinta solutia acestui echilibru, evaluand punctele tari si sansele de dezvoltare a orasului si ale comunitatii, fixand teluri si obiective, prioritizand actiunile.

Obiectivele strategice prevad inceperea procesului prin care, in final, se ajunge la trei produse:

(1) un plan de dezvoltare cu instrumente de control,

(2) un puternic spirit de parteneriat intre sectorul public si cel privat

un continuu proces de management realizat de primaria municipiului, dezvoltate in cadrul mai multor directii strategice:

Directia strategica 1 Imbunatatirea comunicarii, a circulatiei informatiei intre si printre actorii comunitatii salistene avand drept factor cheie administratia locala prin cresterea eficientei operationale in cadrul administratiei publice locale.

Directia strategica 2 Crearea unui cadru in care partile implicate si interesate (unitatile de invatamant, administratia locala, comunitatea de afaceri si societatea civila) sa isi poata coordona eforturile si satisface mutual interesele.

Directia strategica 3 Dezvoltarea de relatii parteneriale cu orase din UE

D.    Propuneri de programe operationale

B. Probleme strategice / Analiza SWOT

C. Directii strategice

Restructurarea si imbunatatirea serviciilor publice de gospodarire comunala se poate realiza numai prin conlucrarea Administratiei publice locale cu factori de decizie la nivel judetean si national, precum si implicarea comunitatii locale. Schimbarea atitudinii locuitorilor fata de problemele aflate sub incidenta acestor servicii va face posibila mentenanta acestora in parametrii care sa corespunda cerintelor actuale privind calitatea vietii si protectia mediului vor face posibile investitiile in aceste domenii.

Directiile strategice identificate in scopul dezvoltarii urbane si cresterea calitatii serviciilor de gospodarire comunala sunt urmatoarele:

Directia strategica 1 Modernizarea infrastructurii edilitare si asigurarea accesului populatiei la aceasta structura

Directia strategica 2 Stabilirea unei strategii integrate in domeniul dezvoltarii urbane, prin modernizarea serviciilor publice oferite.

Directia strategica 3 Orientarea orasului Saliste spre un sistem de management integrat al deseurilor.

D. Propuneri de programe operationale

3.6.1. Buget - Finante

A.    Prezentare generala

Veniturile totale ale bugetului s-au constituit din trei surse principale: venituri proprii, sume defalcate din bugetul de stat si subventii.

Evolutia veniturilor proprii are o importanta deosebita, intrucat aceste venituri reflecta capacitatea de autofinantare a comunitatii locale. Cu cat aceasta capacitate creste, cu atat se mareste gradul de autonomie al unitatii administrativ-teritoriale, un deziderat spre care tinde si comunitatea noastra. In Romania se manifesta din ce in ce mai pregnant tendinta de descentralizare in cadrul unor domenii publice - servicii publice, invatamant etc., de trecere a acestora in sarcina bugetelor locale, fapt ce presupune un nivel ridicat de colectare a veniturilor.

Pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de trecerea acestor servicii publice in subordinea consiliilor locale, ca si pentru asigurarea echilibrului bugetar al unitatii administrativ-teritoriale, prin legea anuala a bugetului de stat se repartizeaza sume defalcate din unele venituri ale statului si se prevad criteriile de alocare a acestora.

Din datele prezentate rezulta ca in anii premergatori veniturile proprii au o pondere mica, principala sursa de finantare fiind bugetul de stat. In prezent se observa ca veniturile proprii reprezinta cea mai mare parte din veniturile totale realizate, iar in anii urmatori, o pondere mai mare o vor avea din nou sumele defalcate din bugetul de stat care, datorita procesului de descentralizare amintit anterior, sunt in continua crestere.

Sumele defalcate din T.V.A. au fost alocate bugetelor locale pentru prima oara in anul 2001, o data cu preluarea de catre consiliile locale a cheltuielilor de personal, cu manualele si bursele in invatamantul preuniversitar de stat.

Se observa, de asemenea, o scadere de la an la an a subventiilor, ele fiind chiar eliminate din bugetul previzionat pe anul 2008 deoarece, pe de o parte, finantarea unor cheltuieli nu se mai face din aceasta sursa ci din prelevari de la bugetul de stat si, pe de alta parte, alte tipuri de cheltuieli nu mai sunt subventionate de stat (investitiile sau transportul in comun).

Cresterea brusca a veniturilor proprii se datoreaza introducerii in aceasta categorie de venituri si a celor defalcate din impozitul pe venit care, pana nu demult, erau considerate prelevari din bugetul de stat. La previzionare bugetului pentru perioada 2008 - 2013 pentru sumele defalcate din T.V.A. s-au previzionat pe baza unui indice de crestere de 1,031%.

In toate situatiile expuse se reflecta tendinta descentralizarii serviciilor publice si intarirea autonomiei locale, fenomene ce presupun asigurarea resurselor financiare necesare. Dar compararea veniturilor realizate cu rata inflatiei din perioada analizata duce la concluzia ca, numai o parte din veniturile proprii au fost indexate cu acesta, si anume numai cele suportate de comunitatea locala. Alocarea unor venituri mai mari din bugetul de stat s-a datorat preluarii de catre bugete locale a unor cheltuieli.

O sursa importanta de finantare devin fondurile externe nerambursabile. Daca pana in prezent, nu au fost accesate astfel de fonduri, primaria intentioneaza sa deruleze proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile care vor insuma, in 2009, o valoare totala de 3.859.000 lei, prin derularea unor proiecte care vor viza, in special, dezvoltarea infrastructurii in toate domeniile.

O revigorare a bugetului local o constituie si asigurarea unui sistem de taxe si impozite locale care, pe de parte, sa nu impovareze populatia dar, pe de alta parte, se constituie intr-o contributie majora la aceste fonduri.

Utilizarea propriu-zisa a resurselor bugetului pentru infaptuirea obiectivelor cuprinse in programele locale privind activitatea sociala, economica sau de alta natura, desfasurata de acestea, se reflecta in cheltuielile publice. Prin cheltuieli publice, unitatile administrativ-teritoriale acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.

Avand la baza principiul echilibrului bugetar, evolutia cheltuielilor este asemanatoare cu a veniturilor.   Cheltuielile totale au crescut de la un an la altul cu sume cuprinse intre 125.000 lei si 7.151.000 lei.

In cheltuielile bugetului local cea mai mare pondere o au cheltuielile pentru servicii publice, lucru firesc deoarece de la acest capitol se aloca fonduri pentru plata iluminatului public, intretinerea si reparare drumurilor, salubrizare si realizarea unor obiective de investitii. De asemenea, au crescut si cheltuielile pentru asistenta sociala, datorita preluarii in plata, cu contract de munca, a asistentilor personali ai persoanelor cu handicap. Din anul 2002, cea mai mare pondere o au cheltuielile pentru invatamant, datorita transferarii la bugete locale a cheltuielilor de personal de la acest capitol, cheltuieli acoperite integral din sume defalcate din bugetul de stat, mai precis, din sume defalcate din T.V.A.

2. Probleme strategice / Analiza SWOT

3. Directii strategice

Avand in vedere ca dezvoltarea si consolidarea celorlalte domenii si sectoare de activitate este conditionata de obtinerea de surse de finantare, optimizarea bugetului local si cresterea investitiilor - fonduri guvernamentale, fonduri structurale devin prioritati in domeniul finantelor.

Dificultati in acoperirea cheltuielilor survin in urma cresterii numarului de servicii publice aflate in administratia Consiliului Local precum si a cresterii permanente a costurilor de intretinere pentru institutiile aflate in subordine.

In vederea eficientizarii se are in vedere cresterea resurselor bugetare la nivelul orasului prin urmarirea unor directii strategice cum sunt:

Directia strategica 1 Imbunatatirea colectarii de taxe si impozite locale

Directia strategica 2: Atragerea altor surse de finantare

Directia strategica 3 Cresterea bazei de impozitare

Directia strategica 4 Reducerea cheltuielilor pentru intretinerea cladirilor din institutiile subordonate.

4. Propuneri de programe operationale

3.6.2. Administrarea domeniului public

Prin Hotararea nr. 23/2001 s-a aprobat de Consiliul Local Saliste inventarul bunurilor ce apartin domeniului public.Domeniul public al orasului este alcatuit din urmatoarele bunuri:

drumurile comunale, vicinale si strazile;

pietele publice, targurile, parcurile publice;

lacurile

retelele de alimentare cu apa, canalizare, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;

terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: bibliotecile, muzeele, si altele asemenea;

statuile si monumentele;

terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

cimitirele orasenesti.

Administrarea domeniului public se realizeaza de catre Primarie.

3.6.3.Managementul situatiilor de urgenta

Serviciile de voluntariat pentru situatii de urgenta

A.Prezentare generala

Realitatile actuale impun dezvoltarea unor programe de prevenire si stingere a incendiilor, amenajarea si dotarea unor locatii cu materiale specifice, precum si campanii de informare si pregatire a populatiei. La acestea se adauga si campaniile de prevenire si protectie impotriva dezastrelor, toate aflate sub subordinea Serviciului Voluntar pentru situatii de urgenta din cadrul Primariei.

Serviciului Voluntar pentru situatii de urgenta functioneaza din 2005. Situatia interventiilor din 2005 se prezinta astfel:

2005 - 8 interventii;

2006 -12 interventii;

2007 -17 interventii;

2008 -12 interventii.

5. Probleme strategice / Analiza SWOT

Serviciile de voluntariat pentru situatii de urgenta sunt structuri organizate in subordinea consiliilor locale, prin urmare acestea trebuie sustinute financiar din bugetele proprii. Din cauza faptului ca bugetele locale sunt limitate si ca serviciile de voluntariat necesita sume mari pentru echiparea si dotarea corespunzatoare, se impune atragerea fondurilor externe pentru rezolvarea acestor probleme. Astfel, Consiulul Local Saliste in parteneriat cu Consiliul Judetean Sibiu, a depus spre finantare din Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei la nivel local - Linia de buget:PHARE 2006 RO - 2006/018-147.01.03.02.03. Proiectul "Viata are prioritate", care are ca obiectiv eficientizarea interventiilor Serviciului de Voluntariat pentru Situatii de Urgenta Saliste din judetul Sibiu. Se urmareste diminuarea urmarilor accidentelor rutiere grave prin dotarea serviciului cu o autospeciala de descarcerare si de asemenea cresterea sanselor de supravietuire a victimelor accidentelor rutiere din zona orasului Saliste prin dotarea corespunzatoare a ambulantei aflata in dotarea serviciului.

Grupurile tinta identificate in cadrul proiectului: Serviciul de voluntariat pentru situatii de urgenta Saliste; Consiliul Local Saliste; cetatenii din localitatile Saliste, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Ludos, Poiana Sibiului, Jina, Tilisca, Gura Raului; Inspectoratul Judetean pentru Situatii de urgenta Serviciul judetean da Ambulanta Sibiu SMURD Sibiu Potentiali turisti si investitori din zona.

Necesitatea implementarii acestui proiect a rezultat din urmatoarele considerente:

lipsa investitiilor in sistemul de sanatate care se reflecta in situatia sistemelor medicale de urgenta;

sistemul medical de urgenta este suprasolicitat la momentul actual;

numarul mare de accidente rutiere grave din ultimii ani;

zona de pe DN 1, cuprinsa intre Sibiu - Saliste - Miercurea Sibiului (in jur de 110 accidente in perioada 2006 - 2007) este cunoscuta ca fiind una dintre cale mai periculoase si aglomerate la nivel national, regional si judetean;

55% din totalul evenimentelor rutiere petrecute in anual 2006 - 2007 la nivelul judetului Sibiu, s-au produs pe Drumul National 1 ( in jur de 130 de accidente grave, soldate cu 51 de morti si 116 raniti grav).

Necesitatile de la nivelul judetului Sibiu au fost identificate prin documente statistice furnizate de catre Inspectoratul Judetean de Politie Sibiu

Necesitatile si constrangerile au fost identificate la nivel national si regional in cadrul documentelor de programare precum: Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013, Cadrul National Strategic de referinta, Planul de dezvoltare al regiunii Centru 2007 - 2013, Planul de analiza si acoperire a riscurilor in domeniul protectiei civile de la nivel national si judetean.

Totodata, aceste necesitati si constrangeri au fost identificate in urma evaluarii TAIEX a capacitatii de raspuns a acestor servicii efectuata in 2004, care evidentiaza faptul ca acestea nu au capacitatea necesara pentru a face fata unor incidente majore, in special din cauza lipsei echipamentelor si materialelor necesare, dar si a sistemului organizational care necesita imbunatatiri.

3.6.3. Cadrul partenerial

In perspectiva dezvoltarii regionale pot fi identificati ca parteneri unitatile teritorial administrative respectiv Consiliul judetean Sibiu, consiliile locale invecinate: Cristian, Orlat, Tilisca, Poiana Sibiului, Jina, Ocna Sibiului, Apold de Jos. In aceeasi abordare pot fi identificati ca parteneri in domenii specifice(invatamant, cultura, protectie sociala, etc.), serviciile publice sau structurile de specialitate ale unitatilor teritorial administrative mentionate.

O deservire regionala de catre operatori economici autorizati pe servicii publice de specialitate(transporturi, gospodarie comunala, gestionarea deseurilor, apa canal,etc.) permite o colaborare bazata pe parteneriat.

Plecand de la posibilitatea realizarii unor proiecte comune si de la satisfacerea nevoilor identificate la nivelul comunitatii locale se creioneaza perspectiva unor parteneriate atat in ce priveste accesarea de fonduri(finantator si cofinantator) cat si in ce priveste beneficiarii finali.

Motivatia in ce priveste stabilirea unor parteneriate este in primul rand la nivelul comunitatii locale si putem exemplifica categorii de parteneri de tipul agentilor economici, serviciilor publice descentralizate, ONG, institutii de cultura si nu in ultimul rand chiar comunitati locale sau segemente ale acesteia respectiv cetateni sau o parte a populatiei.

4. Monitorizare, evaluare si audit

Proiectul de planificare strategica a Orasului Saliste trebuie sa ia in considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor si rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie sa se bazeze pe elemente structurale serioase si sa fie realizata de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie sa tina seama de caracteristicile comunitatii si sa aiba un caracter permanent (care sa includa si monitorizare nu doar evaluari finale).

Pozitia evaluarii in ciclul planificare-evaluare

In ceea ce priveste evaluarea nevoilor, pe masura ce desfasuram o monitorizare a acestora apare necesitatea sa actionam prin modificarea programului. Obtinem pana la urma un ciclu iterativ planificare-evaluare.

In prima faza, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale actiunii si a implicatiilor lor, evaluarea alternativelor si selectarea celei mai bune si de implementarea alternativei alese.

A doua faza se refera la formularea obiectivelor, scopurilor si ipotezelor programului, conceptualizarea si operationalizarea componentelor principale ale evaluarii: programul, participantii, conditiile si masuratorile, designul evaluarii, detalierea modului in care vor fi coordonate aceste componente, analiza informatiei si utilizarea rezultatelor. Astfel, se propune realizarea programelor operationale, precum si a planurilor de actiune pe baza evaluarii nevoilor existente in fiecare domeniu. Adoptarea programului se va face doar dupa efectuarea unei analize exacte, care poate duce la revizuirea programului. La acest nivel se impune efectuarea unor analize a gradului de realism a programului si a obiectivelor lui, analize cost-beneficiu sau cost eficienta (dupa caz). Dupa implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecarui program.

Pentru programele cu o desfasurare mai indelungata de timp se impune efectuarea unei analize intermediare, care sa ne spuna in ce masura operatiunile programului merg bine si la timp, precum si in ce masura sunt indeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluari se pot impune modificari ale programului si implementarea acestor modificari.

La incheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativa (orientata spre performanta programului, valoarea sa pentru societate), care sa ne spuna in ce masura programul poate sau trebuie sa fie continuat.

Etapele evaluarii

Un program poate fi evaluat atunci cand:

Scopurile si obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea sa apara, informatiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;

• Scopurile si obiectivele programului sunt plauzibile;
• Informatiile necesare pot fi obtinute;

Beneficiarii evaluarii au ajuns asupra unui acord asupra modului in care vor fi utilizate rezultatele acesteia.

Modul in care se desfasoara o evaluare difera de la program la program. Etapele generale ale unei evaluari pot fi rezumate astfel:

Forma de evaluare recomandata este aceea participativa, in care sunt implicate toate partile implicate in program (beneficiarii programului, organizatia care a implementat programul, partenerii si finantatorii programului).

Avantajele acestei abordari sunt:

• accent pe participanti;
• gama larga de beneficiari care participa;
• scopul este invatarea;
• design flexibil;
• metode de apreciere rapida;
• participantii din exterior vin in calitate de facilitatori.

Indicatori ai programelor

Indicatorii unui program pot fi definiti drept orice valori care pot fi calculate sau masurate si care ne pot da informatii despre gradul de succes al indeplinirii obiectivelor unui program.

Obiectivele sunt asteptari exprimate in termeni cantitativi (de exemplu, se asteapta o crestere economica anuala de 5%) iar indicatorii sunt masuratori reale, sunt fapte (indicatorul crestere economica se masoara la trecerea unui an de la anuntarea obiectivului; daca este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost indeplinit). Pot exista mai multi indicatori pentru fiecare obiectiv si de aceea este foarte important ca indicatorii propusi sa fie cu adevarat cele mai bune masuri ale indeplinirii obiectivelor.

Evaluarea programelor trebuie legata de efectele pe care si le propune sa le masoare si de obiectivele propuse. O schema a legaturii dintre diferitele nivele ale efectelor si obiectivelor este:

Indicatorii pot fi grupati in sapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri sociale (CS), rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP), outputuri (O) si inputuri (I).

Acesti indicatori vor fi folositi in toate evaluarile propuse si trebuie inclusi (in masura posibilitatilor) in monitorizarea programelor.

Lista persoanelor responsabile cu implementarea strategiei de dezvoltare:

Primar: Drd.ec. BANCIU TEODOR-DUMITRU

Viceprimar: ing BORDEA ANDREI-AUREL

Secretar: jr HRISTACHE CARMEN-LIVIA

Consilieri locali:

Stanca Ioan

Busuioc Dumitru Silviu

Racuciu Nicolae

Racuciu Mihai Dan

Stoica Simion

Moldovan Viorel

Manig Dumitru

Nartea Ioan

Gligor Ioan

Cazan Mihai Eftimiu

Baila Dumitru

Beju Danil

Luca Ioan

Campeanu Danil

Simon Geanina