Regimul limitelor

Regimul limitelor

O serie de acte administrative adoptate sau emise in situatii speciale (de razboi, de asediu sau de urgenta, ce privesc siguranta nationala, restabilirea ordinii publice ori inlaturarea efectelor calamitatilor, epidemiilor si epizootiilor), care in mod traditional erau exceptate de la controlul jurisdictional, sunt trecute de actuala reglementare a contenciosului administrativ sub un control, ce e drept - limitat, al instantelor de contencios, singurul temei pentru care actiunile pot fi primite reprezentandu-l excesul de putere.

Notiunea de exces de putere este definita la art. 2 lit. n) din lege: "exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor". Apare insa o problema teoretica delicata, aceea de a sti cand se sfarseste dreptul de apreciere al administratiei si cand incepe dreptul fundamental al cetateanului? O indrumare in acest sens ne da alin. 2 al art. 53 din Constitutie: "Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii".

Deci, in lipsa unor dispozitii exprese ale legii organice, va reveni instantelor rolul de a determina aceasta limita, pornind de la cadrul general enuntat in constitutie, stabilind in ce masura actul administrativ atacat a fost necesar pentru aplicarea regimurilor sau dupa caz pentru inlaturarea efectelor  in situatiile prevazute de art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, apreciind daca actul respectiv a fost necesar "intr-o societate democratica" si, in fine, vor hotari daca restrangerea dreptului sau a libertatii fundamentale a fost proportionala cu situatia ce a determinat-o si daca nu cumva a fost discriminatorie.

Un aspect ce trebuie remarcat cu privire la aceasta categorie de acte administrative este acela ca punerea lor in lucrare nu poate fi suspendata de catre instanta de contencios administrativ sesizata. Este o prevedere logica si in acord cu scopul urmarit de actele administrative respective, de a preveni, inlatura sau diminua efectele unui eveniment iminent si cu urmari grave.