Particularitati ale cercetarii coruptiei si criminalitatii organizate

Particularitati ale cercetarii coruptiei si criminalitatii organizate

Schimbarea sistemului politic dupa anul 1989 a determinat schimbari si in structura criminalitatii din Romania, evolutie remarcata de specialisti in toate tarile Europei de Est. Fenomenul cel mai semnificativ l-a reprezentat afirmarea virulenta si raspandirea rapida, in salturi, a coruptiei si a criminalitatii organizate pe intreg teritoriul tarii.

Constituind veritabile sfidari la adresa ordinii de drept si a justitiei, coruptia si criminalitatea organizata au luat prin surprindere organele judiciare, care pentru a organiza riposta si-au constituit structuri specifice adaptate pentru reprimarea acestor genuri de infractionalitate.

Reprezentata de grupuri de infractori organizate in ideea infaptuirii unor activitati ilegale conspirate, avand drept principal scop obtinerea de profituri ilicite ridicate, aceasta criminalitate se manifesta in diferite modalitati: traficul de droguri, traficul de armament, explozivi, substante toxice si radioactive, traficul cu moneda si alte titluri de valoare false, furtul de autoturisme si traficul international cu acestea, coruptia etc.[1]

In peisajul general al criminalitatii se detaseaza coruptia, fenomen de pericol social major care distorsioneaza activitatea normala a institutiilor publice, a societatilor comerciale si constituie o reala amenintare la adresa drepturilor omului [2].

In raport de domeniile de actiune si modurile de operare utilizate de grupurile criminale, organele judiciare care efectueaza cercetarile trebuie sa adopte modalitati tactico-penale specifice, eficiente, care sa asigure o riposta ferma, concretizata in descoperirea prompta si tragerea la raspundere a infractorilor.

Avand in vedere complexitatea problemelor ridicate, o prima regula tactica o reprezinta instrumentarea acestui gen de cauze in echipa, de catre procurori si politisti specializati din cadrul formatiunilor de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate. Activitatile de urmarire penala ale echipei trebuie sa se desfasoare in baza unui plan de ancheta dinamic si minutios, cuprinzand versiuni logice, activitati operative si termene de executare precise [3].

Eficienta aplicarii acestei reguli este relevata intre altele si de un caz solutionat de unitatile Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, in care dupa o actiune coordonata a procurorului si a organelor de politie in temeiul datelor rezultate din ancheta (semnalmente distinctive, accent basarabean), au putut fi identificati si prinsi in Punctul de trecere frontiera Ungheni-Sculeni, doi basarabeni care au comis infractiuni de talharie in municipiul Alba Iulia.

Este de remarcat ca acestia erau membri ai unui grup de infractori organizat, vadind elemente de profesionalism, care au venit in Romania din Republica Moldova pentru a savarsi sustrageri din locuintele unor persoane cu stare materiala buna. Ei si-au cumparat un autoturism din Ungaria apoi s-au deplasat in municipiul Alba Iulia, unde au urmarit cateva zile un traficant de valuta si un medic, pe care i-au atacat noaptea in casa, deposedandu-i de mari sume in valuta precum si bijuterii [4].

Initiativa organizarii echipei si conducerea cercetarilor trebuie sa-i apartina procurorului caruia, potrivit dispozitiilor legii, ii revine obligativitatea efectuarii urmaririi penale in cauzele privind infractiuni de coruptie.

Citam aici, un alt caz solutionat de unitatile Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, in care actionand intr-o echipa unita procurorul si organele de politie au descoperit la Vama Deva o filiera de vamuire ilegala prin scutirea de taxe vamale pentru autoturisme introduse in tara cu acte de repatriere false. Din cercetari a rezultat ca trei dintre vamesi au primit drept mita importante sume de bani pentru a scuti integral de plata taxelor, anumite persane care si-au introdus autoturismele in tara, producand prejudicii insemnate Directiei Generale a Vamilor[5] .

O regula tactica de importanta deosebita o reprezinta utilizarea mijloacelor de urmarire operativa secreta cum sunt inregistrarile audio si video, utilizarea informatorilor. Ratiunea care a indemnat pe plan international, la adoptarea cadrului legal al utilizarii acestor mijloace care restrang partial drepturile fundamentale ale persoanei decurge din imperativul combaterii coruptiei, a criminalitatii organizate si a altor infractiuni grave [6].

Intr-un alt caz instrumentat de unitatile Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, un cetatean turc traficant de droguri a fost surprins in flagrant de catre o echipa formata din procuror si politisti, intr-o parcare din zona municipiului Alba Iulia, in timp ce incerca sa comercializeze 2 Kg de heroina. Surprinderea in flagrant a fost organizata in urma informatiei obtinute de la o persoana de incredere. Utilizand aceeasi sursa de informatii, organele de urmarire penala au stabilit in cursul anchetei ca cetateanul turc si-a creat pe teritoriul romanesc o adevarata retea, reusind sa transporte heroina din Bucuresti la Alba Iulia cu unul din autoturismele Primariei Capitalei .

Daca in legislatiile altor state s-a creat prompt cadrul legal care reglementeaza activitatea informatorului sau agentului infiltrat in structurile criminale, protejandu-i persoana, in legislatia romaneasca asemenea reglementari au aparut abia in ultima perioada. Riscurile la care se expun politistii si colaboratorii voluntari infiltrati in retelele crimei organizate, impun protejarea acestora prin dispozitii legale clare adoptate prompt. Se impun, de asemenea, reglementari adecvate pentru protectia martorilor, stabilirea conditiilor de detinere de catre organele de politie a valutei, drogurilor, substantelor toxice, metalelor pretioase si a altor bunuri ce formeaza obiectul traficului, a conditiilor de efectuare a transporturilor dirijate de asemenea bunuri, de catre organele de politie [8].

Preocuparea ca organele judiciare abilitate sa utilizeze asemenea mijloace ar putea abuza, trebuie sa fie inlaturata de realitatea dura a cresterii alarmante a infractionalitatii si care ne determina sa mizam pe buna credinta a celor aflati  in prima linie a luptei cu criminalitatea organizata si coruptia. Se atrage atentia insa ca buna credinta trebuie garantata de norme procedurale clare, de natura sa excluda pericolul unor comportari abuzive.

Invocand afirmatiile marelui om politic german Konrad Adenauer, despre parcurgerea epocilor de tranzitie, autorul unei lucrari privind criminalitatea organizata in Romania, afirma ca tara noastra are nevoie in acelasi scop, de o "legislatie luminata" [9].

Intr-adevar, doar punand la dispozitia organelor judiciare instrumente adecvate, oferite de o legislatie corespunzatoare, este posibila organizarea unei riposte eficiente in lupta cu infractionalitatea in general, cu criminalitatea organizata si coruptia in special.