QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente geografie

Particularitati Biopedogeografice ale Romaniei



Elementele biopedogeografice sunt: vegetatia, fauna si solurile
Caracteristici generale
- sunt determinate de clima in special  formatiuni biopedogeografice zonale; dar si de relief  formatiuni biopedogeografice azonale
- sunt interdependente
- activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduriri
- exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse in trepte concentrice impuse de relief
- pozitia pe Glob in cadrul zonei temperate include Romania in zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar


- relieful determina aparitia unei zonalitati altitudinale (etajare) cu aparitii de paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine
- se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale

A. UNITATILE ZONALE:
a. ZONA STEPEI SI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa - 0-100m
- caracteristica: C. Baraganului, Dobrogea central-sudica, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunarii-stepa secundara
- vegetatia ( ierburi marunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristica: C. Moldovei, E Pod. Barladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Ramnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( exceptie M. Macin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crisana
vegetatia (ierburi marunte xerofile si palcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PADURII-300-1800 m
I. Etajul padurii de foioase -300-1200 m
1. Subetajul stejarului -300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
2. Subetajul de amestec gorun si fag -500-700 m
3. Subetajul fagului - 700 -1200 m
II. Etajul padurilor de amestec fag si conifere - 1200 -1400 m
II. Etajul padurii de conifere - 1400 -1800 m
c. ZONA ALPINA - la peste 1800 m
1. Etajul subalpin- 1800 -2000 m
2. Etajul pajistilor alpine ( stepa rece) 2000 m

B. UNITATILE AZONALE ( INTRAZONALE)
Apar pe suprafete restranse fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat.
Tipuri
a. de lunca- vegetatie de lunca (plante higrofite),fauna caracteristica, soluri aluvionare
b. de saraturi- vegetatie halofila, fauna caracteristica, soluri saraturate ( soloneturi si solonceacuri)
c. de nisip- vegetatie psamofila, fauna caracteristica, soluri nisipoase( psamosoluri)
d. de mlastina- vegetatie higrofila, fauna caracteristica, soluri turboase (organice

C. VEGETATIA SI FAUNA ACVATICA
1. Vegetatia si fauna apelor curgatoare si lacurilor
2. Vegetatia si fauna din Marea Neagra

Interventia antropica - a determinat modificari importante asupra elementelor biopedogeografice
1. Vegetatia:
- inlocuirea completa a padurilor cu pajisti secundare sau terenuri agricole
- reducerea suprafetelor forestiere-doar 27% in prezent din suprafata tarii
- extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, taposica de munte, etc.)

2. Fauna:
- in fauna spontana predominau elementele central- europene urmate de cele pontice si sudice
- unele specii au disparut: bourul, antilopa de stepa, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul barbos
- unele specii sunt pe cale de disparitie: vulturul alb, bufnita, dropia, acvila de munte
- diminuarea habitatului unor specii : broasca testoasa
- introducerea unor specii noi ( unele daunatoare- gandacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagra, muflonul
3. Solurile:
- scaderea fertilitatii datorita utilizarii unor tehnologii inadecvate
- eroziunea de suprafata pe versanti determinata de defrisari
- clasele de soluri au o distributie aproximativ egala: - 25% molisoluri
- 26% argiluvisoluri
- 21% cambisoluri si spodosoluri
- 25% alte soluri

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }