Particularitati privind evaluarea financiara a proiectelor de investitii ale firmei

PARTICULARITATI PRIVIND EVALUAREA FINANCIARA A PROIECTELOR DE INVESTITII ALE FIRMEI

Investitii pentru perioade de timp nedeterminate

In activitatea manageriala se pot ivi cazuri in care natura investitiilor impune, ca proiectul sa fie concomitent finantat pentru finalizare, in timp ce unele parti componente ale acestuia sunt puse in unctiune. Mai mult decat atat, utilitatea investitiei nu poate fi limitata in timp, respectiv durata de viata a proiectului nu poate fi precizata cu exactitate de la inceputul abordarii acestuia.

In acest caz este nevoie de o tehnica specifica in evaluarea eficientei proiectului pe care o exeplificam in cele ce urmeaza

Exemplul nr. 4

O firma specializata isi propune sa creeze un parc distractiv, care necesita cheltuieli considerabile de investitii . Acestea urmeaza a fi suportate pe durata primilor 5 ani de existenta ale proiectului.

Parti utile sunt date in folosinta pe masura finalizarii lor. Concomitent cu finantarea se realizeaza si incasari.

Nu se poate aprecia care este durata de viata a proiectului.

Din calcule au rezultat urmatoarele:

Costul de capital al firmei este de 15%.

S-a determinat un venit invariabil pentru perioada de viata incepand cu anul 7 si urmatorii estimat la 16.000 um.

Se procedeaza astfel:

venitul estimat in anul 7 il impartim la rata costului de capital, respectiv de 15%. Adica:

venitul din ultimul an 16. 000

v = , rezulta v = =106.667 um.

rata costului de capital 0, 15

calculam valoarea actualizata neta, dupa care in anul 7 se mai adauga 106. 667 um

Adica:

- valoarea actualizata neta de 64.661 um fiind > 0 rezulta ca proiectul se poate considera profitabil.

Nota .- semnificatia Venitului invariabil de 106.667 um este urmatoarea : cat trebuie sa castig pentru a acoperi costul de capital pentru perioada anului 7 si urmatorii.

INVESTITII IN FOND DE RULMENT

In unitatile productive orice investitie in capital fix atrage un spor de capital circulant, numit deseori de practicieni « capital de lucru ». Cresterile capitalurilor de productie necesita suplimentari ale stocurilor, precum si un spor de cheltuieli de fabricatie, care, la randul lor, reclama o finantare suplimentara de fond de rulment

In aceste conditii, cresterea de capital circulant generata de un proiect de investitii trebuie tratata ca o cheltuiala de capital, ca o investitie initiala. Ea se numeste investitie in fondul de rulment, necesita imobilizarea capitalului la inceputul vietii proiectului si produce eliberarea acestuia la sfarsitul vietii proiectului.

De aceea in calculul de evaluare, eliberarea sumei la finele perioadei trebuie aditionata CFw-lui din ultimul an de functionare, asa dupa cum ilustram in exemplificarea care urmeaza.

Exemplul nr. 5

O firma considera oportun achizitionarea unei instalatii industriale la un pret de 50 milioane lei. Cu ea se va produce un nou tip de produs ce urmeaza a se vinde timp de 5 ani, dupa care echipamentul devine neeconomicos si nu are valoare reziduala.

Fabricarea noului produs implica stocuri aditionale de 12 milioane lei anual, acordarea de credite comerciale suplimentare clientilor de 6 milioane, in timp ce, in pasiv,se obtin cresteri corespunzatoare ale creditului de furnizor de 8 milioane. Costul de capital al firmei este evaluat la o rata medie de 12%. Cash-flow-ul este determinat astfel

An    1 2 3 4 5

Cfw 10. 000 20. 000 30. 000 20. 000 20. 000

Sa se aprecieze oportunitatea proiectului.

In acest caz, trebuie sa determinam mai intai nevoia suplimentara de fond de rulment, dupa cum urmeaza.

ACTIV PASIV

12 mil 8 mil

6 mil

Deci - DFRN=12+6-8=10 mil

Ca urmare, costul investitiei va fi =50+10=60 mil lei

Se determina Cfw-ul proiectului, dupa cum urmeaza:

Ca urmare : - valoarea actualizata neta ( 21.780 milioane lei) fiind pozitiva, VAN>0. deci proiectul este considerat eficient

.

PROIECTE CE SE EXCLUD RECIPROC

Exista situatii in care avem de-a face cu proiecte ce indeplinesc criteriile de eficienta pe care le consideram acceptate pentru a fi incluse in lista de finantare, dar finantarea acestora este restrictionata de alegerea doar a unui singur proiect, ceea ce presupune automat excluderea celorlalte variante de proiect de la finantare.

Toate aceste proiecte satisfac, pentru firma, aceeasi utilitate.

Pentru a putea selecta varianta preferabila, va trebui sa recurgem la o ierarhizare dupa criteriul valorii actualizate nete.

Se fac calcule pentru fiecare varianta in parte si se va selecta acea varianta aferent careia VAN este maxima.

Exemplul nr.6

O firma producatoare de dulciuri doreste sa achizitioneze o masina automata pentru impachetat ciocolata. Are 2 alternative: -sa procure instalatii de la firma X la pretul de 10 milioane lei , durata de functionare fiind de 8 ani; costurile anuale de intretinere si functionare 3 milioane;

-sa achizitioneze de la firma Z cu 2, 5 milioane lei, duata de functionare 4 ani, cost mediu anual de intretinere si functionare 4. 125 milioane lei /an.

Instalatia urmeaza sa inlocuiasca in procesul tehnologic impachetatul manual, ceea ce va determina o economie anuala la costurile de fabricatie de 5 milioane lei/an.

Costul mediu de capital al firmei este estimat la 10%.

Pentru rezolvare se va proceda astfel:

• Se calculeaza VAN pe intreaga perioada de viata.

FIRMA X

Cfw - (5000-3. 000)x5, 334 - 10. 000=667 u.m.

Unde:

5. 000 economii la costuri

3. 000 cheltuieli de intretinere,

5, 334 factor de actualizare multiplu pe 8 ani, pentru rata de 10%

10. 000 investitia.

FIRMA Z (5. 000-4. 125 )x 3, 169-2500 = 273 u.m

Unde:

5. 000 economii la costuri

4. 125 cheltuieli de intretinere,

3, 169 factor de actualizare multiplu pe 4 ani, pentru rata de 10%

2. 500 investitia.

Rezulta ca cea mai buna varianta este data de prima solutie, deoarece VAN1 = 667 > VAN2 = 273 u.m.

INVESTITII CU VALORI ABANDONABILE

De cele mai multe ori managerii nu iau in considerare posibilitatea abandonarii proiectului inainte de termenul scontat al vietii sale economice. De aceea prin calculele efectuate nivelul de eficienta al proiectului poate fi distorsionat.

Valoarea abandonabila prezinta importanta pentru evaluarea proiectelor de investitii pentru ca ea se leaga intr-un anumit fel si cu gradul de risc pe care-l presupune proiectul.

Prin valoarea abandonabila a unui proiect intelegem suma globala ce se poate obtine prin lichidarea proiectului, acesta fiind plasat inaintea indeplinirii duratei sale normale de functionare.

Exemplul nr.7

O firma investeste un capital de 17. 500 milioane lei. intr-un echipament industrial destinat realizarii unei game diversificate de produse industriale

Proiectul e prevazut sa dureze 4 ani. Este extrem de riscant, motiv pentru care ar putea fi abandonat la finele oricaruia din primii 3 ani de functionare. Sansele de recuperare a sumei investie reprezinta grade diferite si sunt descrise astfel:

Valoarea se poate recupera in urma abandonarii proiectului Costul mediu de capital este de 12%.

In rezolvare trebuie sa consideram ca avem 4 proiecte distincte si drept urmare trebuie sa facem calcule pentru fiecare situatie luata in parte.

• A.- nu abandonam proiectul

VAN = 17. 411 - 17. 500 = - 89 u.m. valoarea actualizata neta este negativa si rezulta ca nu este rentabil sa-l mentinem 4 ani in functiune.

• B.- abandonarea proiectului dupa 3 ani

VAN = 16. 775 - 17. 500= - 725 u.m.

Nn - Va - 4. 000, este valoarea abandonabila

• C.- abandonarea proiectului dupa 2 ani

VAN = 17. 791 - 17. 500= + 291 u.m.

• D.- abandonarea proiectului dupa 1 an

VAN = 17. 217 - 17. 500= - 283 u.m.

Rezulta ca proiectul este oportun in conditiile in care este abandonat dupa 2 ani, deoarece VAN = + 291 u.m (fiind valoarea maxima de cash flow actualizat net ce poate fi obtinuta)

Exemplul nr.8 - Cazul unui proiect care a fost implementat si a functionat, urmand a fi abandonat in perioada imediat urmatoare.

O firma a investit cu 3 ani in urma 100 milioane intr-un echipament industrial care urma sa aiba o viata economica de 5 ani. In momentul luarii deciziei proiectul parea eficient; in prezent costul de capital a ajuns la 16%. Din estimari rezulta ca echipamentul va mai functiona cel mult 3 ani. Intervine si oportunitatea de a fi vandut acum, cu 50 milioane lei.

Din datele contabile cu privire la urmatorii ani de functionare rezulta urmatoarele:

Rezolvare

• Daca echipamentul se vinde acum se incaseaza 50. mil. lei, valoarea neamortizata fiind de 40 milioane, astfel ca rezulta, aparent, per total un profit de 10 milioane (sub aspectul resursei de finantare).
• Costurile fixe si amortismentul nu prezinta, in acest caz, relevanta. Relevant este ceea ce inseamna contributie la profit,   care se determina diminuand incasarile cu costul variabil.
• Cash-flow -ul astfel obtinut, pentru urmatorii 3 ani, se actualizeaza cu factorul corespunzator ratei medii a costului capitalului, respectiv de 16%.

Obtinem urmatoarele valori:

VAN = 52. 648 - 50. 000 (suma de incasat) = 2. 648, rezulta ca utilajul mai trebuie mentinut in functiune..

• INVESTITII CU RISC MAJOR

O problema aparte in evaluarea proiectelor de investitii o reprezinta riscul. El este asociat probabilitatii de a nu se infaptui fenomenul sperat si, in acest fel, sa se realizeze pierderi datorate unor factori asupra carora nu putem avea control.

Exista modalitati specifice de a se opera cu riscul in cazul evaluarii proiectelor de dezvoltare si anume:

• ignorarea totalaa riscului. In aceasta situatie managerul se bazeaza pe o eventuala compensatie in timp a abaterilor in plus si respectiv in minus ale ratei profitului de asa maniera incat, pe durata de viata a unui proiect, sa se realizeze o rata medie de rentabilitate scontata. In practica insa de cele mai multe ori aceasta medie nu se realizeaza. Mai mult decat atat, daca in prima parte a vietii proiectului abaterile in minus sunt pronuntate, atunci se intra in dificultati financiare, rezultat care conduce la faliment si, in care context, revigorarea ulterioara este aproape exclusa.
• luarea in calcul a riscului in urma unei evaluari. In aceasta situatie plecandu-se de la informatia existenta se influenteaza fie baza de calcul , respectiv cash-flow-ul (Cfw), fie factorul de actualizare folosit (sub forma unui discount). Proportia cu care se influenteaza baza de calcul, fie intr-un caz, fie in celalalt, reprezinta prima de risc.
• utilizarea asa zise-i metode a profiturilor asteptate, care presupune ca riscul sa fie estimat pentru fiecare variabila de proiect luata in parte, privind suma globala investita, durata de viata a proiectului dar si in ce priveste alternativa de aparitie si probabilitatea aparitiei riscului. Cel mai adesea se recurge la teoria arborelui decizional in domeniul evaluarii proiectului.

Exemplul nr.9

O firma doreste sa realizeze un plasament de capital de 18. 000 milioane lei intr-un proiect riscant, cu o durata de viata de 4 ani. Analistii au evaluat aternativele de actiune, au determinat cash-flow-ul anual si probabilitatea aferenta acestuia de realizare pentru fiecare varianta in parte. S-a obtinut urmatorul tabel de valori:

Sa se aprecieze oportunitatea si eficienta proiectului (costul de capital este 15%)

Rezolvare

se determina cash-flow-urile sperate pentru fiecare an al existentei proiectului,

dupa modelul :

* pentru anul 1 - (0,4 x 7.000) = 2.800; (0,5 x 8.000) = 4.000; (0,1 x 9.000) = 900.

se procedeaza asemanator pentru fiecare din cei 4 ani, valorile fiind inscrise intr-un tabel, dupa cum urmeaza:

Interprertarea cash-flow-ului sperat din fiecare an al duratei de existenta a proiectului inscris in tabel, de pilda pentru anul 1, este aceea ca indiferent de ce alternativa se va concretiza, prin functionarea proiectului speram sa realizam in medie un cash-flow anual de 7. 700 u.m.

se procedeaza la actualizarea cash-flow-ului anual sperat si determinarea venitului actualizat net (VAN)

VAN = 19. 575 - 18. 000= 1.575,

Rezulta ca proectul este unul favorabil

In cazul folosirii acestei metode, a profiturilor asteptate, cea mai mare dificultate pentru un analist este aceea de a estima probabilitatea de folosire a alternativei. Cu cat estimarea are la baza informatii mai exacte cu atat se castiga precizie in evaluare. Dar tot atat de adevarat este si faptul ca si in aceasta situatie aprecierile oricat de apropiate ar putea fi de realitate, ele nu reprezinta o garantare a succesului, ci numai o estimare cat mai fundamentata a probabilitatii de a aparitie a rezultatului sperat.

In ce priveste riscul proiectului, ca regula fundamentala in aprecierea lui, analistul trebuie sa puna un accent deosebit pe evaluarea cash-flow-lui sperat. Daca in prima parte a vietii proiectului acesta este pregnant pozitiv, viata proiectului este favorabila ,chiar daca ulterior vor apare diminuari ale acestuia. Daca, in schimb, in prima parte cash-flow-ul este pregnant negativ, acesta poate duce la blocare si respectiv la falimentul proiectului.

In aceste conditii se pune cu acuitate problema "cat de mult trebuie sa riscam ?" , mai ales daca proiectul isi dovedeste utilitatea si daca este oportun sa ne angajam.

Drept urmare trebuie luat in considerare, intr-un astfel de context, posibilitatea de a nu se realiza cash-flow-ul sperat si, mai mult decat atat, care ar putea fi efectul acesteia, adica pierderea datorata aparitiei riscului

In cazul nostru, stiind ca factorul de actualizare Fa=15% , luam in calcul, din cadrul fiecarui an, alternativele cu venitul cel mai slab, dupa care actualizam acest cash-flow considerat minim. Obtinem in final venitul net actualizat si apoi coeficientul de risc. Datele de sinteza sunt urmatoarele:

VAN = 16. 204 - 18. 000 (valoarea investitiei) = - 1.796 u.m. (pierdere)

coeficientul de risc al plasamentului de capital se determina dupa relatia:

- 1. 796

(VAN minim/Capital investit) x 100 = ----- ----- ------ x 100 = 9,98 %

18. 000

Rezulta deci ca riscul implementarii proiectului, desi favorabil in ansamblul sau, este acela de a pierde aproximativ 10% din capitalul initial investit.