Obiectul criminalisticii

Obiectul criminalisticii

Modernizarea activitatii judiciare a preocupat numerosi juristi luminati care, inca din secolul al XIX -lea, au inteles ca pentru solutionarea temeinica si legala a cauzelor penale, simpla aplicare a dispozitiilor legale era insuficienta. Penalistii dreptului modern au aratat ca trebuie sa se recurga la metode stiintifice de investigare a realitatii si la reguli tactice specifice de efectuare a unor acte procedurale .

Termenul de criminalistica a fost utilizat pentru prima data de magistratul austriac Hans Gross in Manualul judecatorului de instructie publicat in 1893. Punand bazele stiintei criminalisticii, Hans Gross a definit-o ca o "stiinta a starilor de fapt in procesul penal" .

Opinii despre natura criminalisticii:

stiinta juridica

stiinta auxiliara a dreptului;

Obiectul, prezinta doua aspecte[3]:

elaborarea metodelor tactice si a mijloacelor tehnico-stiintifice adecvate pentru descoperirea si cercetarea faptelor ilicite;

elaborarea de metode si mijloace tehnice, stiintifice de prevenire a infractiunilor.

Definitie: criminalistica este stiinta care elaboreaza metodele tactice si mijloacele tehnico-stiintifice de descoperire, cercetare si prevenire a infractiunilor.

Structura cursului cuprinde trei parti:

tehnica criminalistica elaboreaza mijloacele tehnico-stiintifice pe care le aplica organele judiciare si expertii criminalisti in activitatea de descoperire si cercetare a urmelor, mijloacele imprumutate din alte stiinte, sau proprii.

tactica elaboreaza metodele referitoare la organizarea muncii de urmarire penala, ex.: cercetarea la fata locului, reconstituirea, perchezitia etc.

metodica de cercetare a unor categorii de infractiuni elaboreaza mijloacele si procedeele ce urmeaza a fi aplicate in descoperirea si cercetarea unor genuri de infractiuni.

Metodele de cercetare criminalistica cuprind urmatoarele categorii:

metode de cercetare a urmelor

metode de examinare a probelor materiale

metode de efectuare a experimentelor , a verificarilor

metode tactice de ascultare a persoanelor etc.

Legatura criminalisticii cu alte stiinte.

Juridice -   dreptul procesual penal

dreptul penal

criminologia

Nejuridice : Medicina legala, Psihologia judiciara, Psihiatria judiciara, Chimia judiciara, Fizica etc.

Metode si mijloace de prevenire a infractiunilor: Activitatea de elaborare a metodelor si mijloacelor de prevenire se bazeaza pe cunoasterea cauzelor infractiunii si a metodelor de operare ale infractorilor.

masuri de prevenire cu a caror aplicare sunt insarcinate toate organele de stat: incadrarea in munca, consolidarea disciplinei in unitate, munca educativa, formarea opiniei publice etc.

metode si mijloace elaborate de stiinta criminalisticii - pe baza cunoasterii modurilor de operare ale infractorilor   ex.: - prevenirea falsurilor se realizeaza prin utilizarea de imprimate speciale, cerneala speciala etc.

- prevenirea accidentelor de circulatie se realizeaza prin modernizarea parcului auto si a drumurilor publice; examene medicale pentru soferi, restrictii de viteza etc.

- prevenirea infractiunilor contra vietii, prin masuri legislative de limitare a detinerii armelor de foc si a unor substante toxice, actiuni de control ale politiei;

- prevenirea infractiunilor de furt prin masuri pentru asigurarea caseriilor, organizarea pazei, dispozitive de alarmare, depunerea zilnica a banilor la banca etc.

Mijloace tehnico-stiintifice utilizate in cercetarile criminalistice:

A)   Mijloace tehnico-stiintifice de care se folosesc organele de urmarire penala

I.     In teren se utilizeaza laboratoare criminalistice mobile instalate in raport cu natura terenului pe: autoturisme, microbuze, salupe, elicoptere

Compartimentele laboratorului : trusele criminalistice continand instrumente si substante necesare cercetarii, compartimentul fotografiei judiciare cu aparatura si accesorii; compartimentul filmului si videofonogramei judiciare; compartimentul schitei, compartimentul magnetofonului; compartimentul detectoarelor; compartimentul cu aparatul mini-compozitor sau identi-kit pentru intocmirea portretului robot.

Trusa criminalistica : 4 compartimente (fotografie, substante pentru ridicarea urmelor de maini etc.; schita, instrumente ajutatoare - trusa de surubelnite, trusa de chei, patent, speraclu etc.)

II.       Mijloace tehnico-stiintifice de laborator utilizate de organele de urmarire penala pentru prelucrarea materialelor fotosensibile, microscop, lampi cu raze ultraviolete etc.

B)    Mijloace tehnico-stiintifice din laboratorul de expertiza criminalistica de o constructie tehnica mai pretentioasa.

Identificarea criminalistica

Identificarea in criminalistica : - activitatea prin care se constata atat insusirile comune ale obiectelor, fenomenelor, fiintelor cat si insusirile ce le deosebesc, ordonarea lor in tipuri, grupe si subgrupe, apoi in vederea deosebirii fiecaruia in parte de toate celelalte cu anumite asemanari.

Identitatea - rezultatul obtinut la sfarsitul procesului de identificare cuprinde acele insusiri sau proprietati ale obiectelor, fenomenelor, fiintei care il fac sa fie el insusi.

Scopul final al identificarii: este stabilirea identitatii obiectelor, fenomenelor sau fiintelor supuse examinarii; prezinta interes, utilitate si alta  treapta a determinarii, in lipsa unor trasaturi individuale: tip, grupa, subgrupa cat si constatarea neidentitatii sale, obiectul fiind scos din campul cercetarii.

Tipuri de identificare:

dupa memorie

dupa descrierea trasaturilor esentiale

dupa urmele lasate - este mai frecvent in procesul de identificare

Procesul identificarii - urmeaza mai multe trepte, de la general la particular, tipuri, grupe, subgrupe, individualizare.

Ex. urmele rotilor de autovehicule.

Obiectele procesului de identificare:

obiecte scop - care trebuie identificate

obiecte mijloc - servesc la identificare

ex. Impresiuni experimentale; conditii identice  - ex.inregistrari telefonice

Examinarea se efectueaza prin aplicarea analizei si sintezei

- analiza - examinarea obiectului scop si a celui mijloc separat

sinteza - stabilirea trasaturilor comune

Fazele procesului de identificare:

delimitarea in tipuri, grupe si subgrupe: utilitate

inlaturarea obiectelor care nu au trasaturile de grup respective si

orientarea atentiei asupra unei sfere restranse de exemplare

identificarea obiectului - scop prin delimitarea de toate celelalte cu insusiri comune

Trasaturile coincidente necesare identificarii pot fi definite ca urma:

urmele de incaltaminte : 4-5 detalii

urmele de marimi : 10-17 caracteristici

Metoda : examinarea comparativa a obiectelor scop cu fiecare din obiectele mijloc; se retin mai intai trasaturile comune mai multor obiecte realizand identificarea de grup apoi se selecteaza caracteristicile care pot fi intalnite numai la un singur obiect scop. Se explica apoi, rational, coincidentele si necoincidentele stabilite in raport de: claritatea caracteristicilor obiectului creator si modificarea lor in timp.