ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORASULUI GIURGIU

CAPITOLUL 1 Caracterizare generala a orasului Giurgiu

Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana si este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica.
Are o suprafata de 3.526 km2 si se invecineaza la Est cu judetul Calarasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dambovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea il desparte de Bulgaria.

Relieful judetului Giurgiu este monoton, format din 5 unitati principale ale Campiei Romane: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu si Lunca Dunarii

In colectia Muzeului judetean se afla monede din timpul lui Domitian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite in limitele orasului actual.
Prima atestare documentara a Giurgiului s-a facut in "Codex latinus" in anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seama ai Tarii Romanesti au legat istoria de orasul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul in vremea lui Mircea cel Batran. De ea sunt legate nume ca Vlad Tepes si Mihai Viteazul.
Cucerit in anii 1417-1420, orasul, impreuna cu teritoriul inconjurator, a fost transformat in raia turceasca timp de aproximativ 400 de ani.
Bazele realizarii orasului actual au fost puse dupa razboiul ruso-turc din 1828-1829, realizandu-se, in anul 1830, primul proiect de organizare urbanistica a localitatii Giurgiu.
Epoca moderna este marcata prin elaborarea planului din perioada "Regulamentului organic" cu trasarea unei retele stradale de tip radial de catre Moritz von Ott la 1831.
Au aparut in peisaj porturile la Dunare si dezvoltarea sa a impus aparitia unor zone functionale noi.
In 1916, odata cu inceperea primului razboi mondial, orasul a fost bombardat si distrus in proportie de 80%.
Dupa 1917, la Giurgiu, locuitorii au inceput reconstructia orasului si a fost reluata activitatea economico-sociala. Azi orasul mai pastreaza foarte putin din aerul vremilor ce nu mai sunt.
Emblema orasului de azi este "Turnul cu ceas" (Turnul orologiului-construit la sfarsitul secolului al XVIII, ca turn de observatie a fortificatiilor otomane).

Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de lupta al poporului nostru pentru neatarnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice, toate avand punct de plecare municipiul Giurgiu.
Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-se "Sarbatoarea Bujorului".
La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit in anii 1934-1935 in cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentand capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai monument ridicat in anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a lui Mihai Viteazul.
Cel mai de seama monument din aceasta zona este manastirea Comana construita in anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab in anii 1588-1589.
La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de "Casa de piatra" care a fost construit de Udriste Nasturel in secolul al XVIII-lea.
Ansamblul medieval format din Conacul Druganescu, construit in 1715, restaurat si amenajat ca muzeu de etnografie si arta populara se afla in comuna Floresti Stoenesti. Aspectul exterior il aseaza in randul monumentelor de arhitectura brancoveneasca.
La Fratesti se afla Muzeul satesc - numit simbolic "Muzeul scolar Dacia"- deoarece o parte importanta din vestigiile materiale apartin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului roman in aceasta zona. Infiintat in anul 1967 este structurat pe mai multe sectii predominanta fiind sectia de arheologie-istorie.

A.DATE GEOGRAFICE

ASEZARE

Municipiul Giurgiu, resedinta judetului cu acelasi nume este situat in partea sudica a tarii, in lunca si pe malul stang al Dunarii, la altitudinea de 23-26 m. Teritoriul sau este strabatut de paralela de 45 ⁰53' latitudine nordica si de meridianul de 25 ⁰59' longitudine estica, desfasurandu-se pe 4'43' latitudine si 9'21' longitudine.

Giurgiu se afla la 64 km de capitala tarii, pe ruta Bucuresti - Sofia - Atena sau Bucuresti - Istanbul. Dunarea ne leaga de Marea Neagra si de Marea Nordului, iar magistrala feroviara europeana care porneste din Ostende trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Brasov, Bucuresti, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, prin Salonic, face legatura cu Atena.

1.2. RELIEFUL

In zona orasului Giurgiu, Dunarea, in evolutia ei, a parasit mai multe terase pe malul stang, care apar retezate, pe cand cele de pe malul drept sunt pronuntat dezvoltate. Actiunea de erodare a Dunarii, inceputa la sfarsitul cuaternarului mediu, a indreptat cursul fluviului spre sud, iar pe vechea albie au aparut brate si balti.

Teritoriul orasului Giurgiu reprezinta unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului, in mare parte rezultat al actiunii Dunarii (in holocen), constituit fiind din lunca, insule, balti si canale (brate). Suprafata dintre fluviu si Campia Burnazului, cu latimi de peste 10 km, este subdivizata in: grind, lunca interna, lunca externa si uneori terasa de lunca, dispuse longitudinal si inegal dezvoltate; langa albia minora se desprinde fasia grindurilor, cu inaltimi de 1-5 m si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri.

Dupa o fasie de tranzitie, se contureaza zona mai joasa a depresiunilor si cuvetelor lacustre mai spre nord , la contactul cu terasele detasandu-se uneori inca o fasie. Prima terasa, situata la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmata de o a doua, ce se inalta cu 13-14 m deasupra luncii, culminand cu cea mai inalta, Campia Burnazului, de 60-65 m, ce domina lunca fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse intre 15 m si 35 m, fiind constituite structural din doua complexe litologice: complexul bazal, alcatuit din nisipuri si pietrisuri si complexul superior, predominant argilo-nisipos. In spatiul municipiului Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind indiguita si canalizata pe mari suprafete si transformata in teren agricol. In apropiere de Giurgiu se intalnesc brate si canale, adaptate pe foste garle, a caror utilitate este legata de navigatie, agricultura sau potential turistic.

1.3CLIMA

Clima continentala, cu ierni reci si veri calduroase, se caracterizeaza prin contraste termice de la zi la

noapte si de la vara la iarna, considerate printre cele mai mari din tara. Temperatura medie anuala este de 11,5⁰ C. In luna iulie media termica depaseste 23⁰C, iar in ianuarie oscileaza intre 1,5⁰ C si  5,4⁰ C. Radiatia solara depaseste 125 kcal/cm², determinand peste 60 de zile tropicale in cursul anului. Caracterul continental este dat si de regimul precipitatiilor, care, anual, inregistreaza 500-600 mm, avand mare variabilitate in timp. Uscaciunea si seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot anul.

Zona orasului Giurgiu se afla sub influenta deplasarii unor mase de aer, a caror frecventa, durata si intensitate difera de la o directie la alta. Astfel, Crivatul, vant puternic si rece, bate iarna dinspre nord-est si determina geruri, ingheturi intense, polei si viscole. Austrul, cunoscut ca un vant uscat, bate aproape in toate anotimpurile dinspre sud sau sud-vest, aducand ger iarna si seceta vara. Baltaretul, vant umed specific baltilor Dunarii, bate mai ales toamna si primavara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind insotit de nori grosi care aduc o ploaie marunta si calda. Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecventa mai mare dinspre est, si fiind un vant fierbinte si uscat, provoaca seceta, eroziunea solului si furtuni de praf.

Pentru zona strict limitata a orasului Giurgiu, Valea Dunarii prezinta o influenta partial moderatoare in contextul microclimatului local, prin efectul sau de canalizare al curentilor de aer. Pe vale se pot acumula insa si mase de aer rece care, prin stagnare si pozitie, favorizeaza formarea inversiunilor termice.

B.REPERE ISTORICE

Prima atestare documentara a existentei omului pe teritoriul municipiului Giurgiu, dateaza din paleoliticul superior (intre cca 35000-10000 ani). Este vorba despre un fragment de craniu descoperit in aluviunile ostrovului Mocanu la o adancime de 9 m in timpul lucrarilor la "Podul Prieteniei".

    Itinerariul de la Bruges este cel mai vechi document in care se mentioneaza existenta cetatii Giurgiu. Se pare ca acesta a fost scris in perioada 1380-1390, cu scopul de a servi pelerinilor catolici sa-si gaseasca drumul. Dar primul act intern care mentioneaza Giurgiu, specificand totodata functia sa citadina, dateaza din 23 septembrie 1403. Documentul, emis de cancelaria Tarii Romanesti si semnat de voievodul Mircea cel Batran (1386-1418), "in cetatea noastra Giurgiu", era adresat regelui polon Vladislav II Jagelo (1386-1434) reinnoind tratatul de alianta dintre cele 2 tari din 10 octombrie 1389.

    Mai tarziu, la 11 mai 1409, domnitorul scutea satul Pulcovti de slujbe si dajdii cu exceptia participarii la "oastea cea mare". Orasul a fost fara indoiala una din resedintele domnesti, alaturi de Arges, Ramnicu Valcea sau Targoviste.

    Insemnatatea cetatii Giurgiu, aflata la intersectia principalelor drumuri comerciale si port la Dunare, a fost remarcata si de istoricii turci; cetatea de la Giurgiu era la inceputul veacului al XV-lea, la fel de puternica precum cetatile Isaccea si Enisala din Dobrogea.

    Retinem consemnarea pentru deceniul IX al secolului XIV despre existenta localitatii Giurgiu sub numele de Rossy sau Jargo. La inceputul existentei lor, probabil asemanatoare in timp orasele Giurgiu si Russe au putut fi lesne confundate, chiar de catre contemporani.

    Inainte de 1396 cetatea de la Giurgiu exista, dar suferise o distrugere substantiala. In lumina unui document din 1403, ea se gasea din nou intr-o stare prospera.

    Vadul de la Giurgiu, unul dintre cele mai lesnicioase pe cursul Dunarii, a fost cunoscut si de otomani, de aceea multe incursiuni au fost facute pe aici.

    In jurul anilor 1414 - 1417 in timpul marii ofensive otomane, cetatea se considera pierduta pentru romani, alaturi de Turnu, ca si puternicele Isaccea si Enisala.

    Cetatea nu a stat mult sub stapanirea turcilor, astfel ca domnitorul Dan al II-lea (1422-1431) ajutat de Filippo dei Scolari, comitele Timisoarei, a recastigat-o in 1427.

    Odata cu caderea de la tron a voievodului Dan se pare ca cetatea a intrat in stapanirea turcilor, dar imprejurarile in care s-a petrecut, sunt inca neelucidate, dar in 1483 ea se gasea in stapanirea turcilor.

A ramas in mainile turcilor pana in 1445, in acest timp fiind reparata si marita.

Dupa descrierea cavalerului burgund Walerand de Wavrin, cetatea de la Giurgiu era:"o cetate foarte puternica, patrata, cu patru laturi lungi de zid si la coltul fiecarei laturi era cate un turn foarte mare, cu totul patrat si cel mai mic din aceste turnuri era mai mare si mai puternic decat turnul castelului Turcan (Turtucaia, n.n) si tot astfel intarit cu gherete si cu galerii de lemn. Si erau inspre rau doua mici parapete de zid care porneau de la cetate ajungand pana la acel rau si la capetele lor erau de asemenea doua turnuri tot asa de intarite cu galerii ca si celelalte."

    "Tatal meu a pus s-o ridice", mentiona voievodul Vlad Dracul intr-o discutie cu Wavrin; aflam astfel ca ea a fost construita de Mircea cel Mare.

    Cucerita din mana turcilor in 1445, cetatea Giurgiului a intrat pentru cativa ani intr-o noua perioada a existentei sale.

    Nu se cunoaste inca in ce context cetatea a trecut iarasi in stapanire otomana, dar faptul se consuma anterior anului 1449.

In iarna anului 1461 - 1462, Vlad Tepes declansa campania impotriva fortelor otomane iar "cetatea din insula" a reintrat in stapanirea romanilor intacta.

Odata cu domnia lui Radu cel Frumos (1462-1475) cetatea reintra in stapanirea semilunii. (1463)

    In schela Giurgiului (port) se adunau produsele care constituiau birul pe care Tara Romaneasca era obligata sa-l dea Portii. Tot aici se strangeau, solicitate de economia de schimb, mari cantitati de cereale, lemn, miere, vite, etc. De asemenea, mutarea capitalei Tarii Romanesti de la Targoviste la Bucuresti s-a facut ca urmare a cresterii in importanta a drumului comercial al Giurgiului.

    Cetatea este reparata in anul 1560.

    In octombrie 1595, contraofensiva romano-transilvaneana l-a gonit pe serdarul Sinan pasa, iar cetatea a trecut din nou in stapanirea Tarii Romanesti.

    Dupa anul 1597 turcii au reocupat Giurgiu. Cetatea a fost largita.

    In epoca stapanirii turcesti orasul a fost inconjurat cu ziduri de protectie, constituind ceea ce astazi se numeste Tabia.

     Dupa anul 1700 a fost construit 'Turnul Ceasornicului'.

    La 11 noiembrie 1829 operatia de evacuare a turcilor si de predare a cetatii si a orasului autoritatilor locale fusese incheiata. Pamantul giurgiuvean revenea astfel dupa aproape 400 de ani, la glia mama.

    In anul 1830 resedinta judetului Vlasca aflata la Gaiesti a fost mutata la Giurgiu. Din acei ani dateaza conturarea ca element urbanistic valoros prin originalitatea ei "Farfuria", piata centrala a orasului. Aici s-a constituit "promenada" pe inelul central, rezervata cetatenilor de vaza, pe inelul periferic, mai larg, oamenilor de rand. Circulatia se realiza prin inelul carosabil din care porneau radial strazile din jur. Centrul pietei era dominat de Turnul ceasornicului.

    In 1830 este deschisa prima scoala romaneasca din oras, care functiona in curtea bisericii "Adormirea Maicii Domnului".

    In 1831 s-au sadit primele randuri de arbori in gradina Alei.

In anul 1834 pe strazi s-a introdus iluminatul cu felinare cu lumanari.

Cu scopul de a intimida populatia din oras si a provoca armatei romano-ruse, la 24 mai 1877, turcii l-au bombardat timp de 3 ore, cu artileria amplasata peste Dunare. La 12-14 iunie, artileria romano-rusa a luat initiativa deschizand focul asupra forturilor otomane. A urmat un impresionant duel de artilerie soldat cu infrangerea turcilor. Orasul suferise pagube serioase.

In 1864, domnitorul Cuza a inaugurat aici lansarea la apa a vaporului "Romania", primul vapor cu aburi, de razboi al tarii noastre.

La 19/31 octombrie 1869 s-a inaugurat calea ferata ce lega orasul de capitala. Tot in acel an a fost inaugurat si gimnaziul din Giurgiu - actualul Colegiu National Ion Maiorescu.

Spitalul judetean a fost construit in 1871.

In 1886 a inceput constructia canalului Sf. Gheorghe, apoi s-a dat in folosinta podul metalic de pe acelasi canal.

In anii premergatori primului razboi mondial, iluminatul orasului se facea cu lampi cu petrol.

Prima societate de navigatie pe Dunare a fost infiintata de austrieci la Giurgiu si tot ei au infiintat in 1854 prima linie telegrafica in Muntenia pe linia Giurgiu-Bucuresti.

In 1910 a fost inaugurata calea ferata Giurgiu-Videle.

Podul Prieteniei construit intre 1952-1954 traverseaza pe 2200 m lungime bratele Smarda, Ara, insula Mocanasu, Mocanu si Dunarea, facand legatura rutiera si feroviara intre Giurgiu si Russe-Bulgaria. Faptul ca intre Giurgiu si Russe se afla singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria, a contribuit major la dezvoltarea Giurgiului.

De numeroase 'impliniri marete' a avut parte si Giurgiu in anii constructiei socialiste. Locuinte, spatii comerciale, scoli; constructii ce abia daca mai pot fi intretinute in prezent.

Dupa 1989 traficul vamal a luat o mare amploare, si astfel in 1999-2000 a fost construita o noua vama. Tot dupa 1989, in anii democratiei, orasul a inceput sa resimta si el efectele economiei slabe a tarii. Zona libera Giurgiu, inaugurata in 1997 ar fi trebuit sa fie o mare oportunitate pentru oras insa efectele se lasa asteptate. Portul si-a pierdut din importanta, iar santierul naval mai functioneaza doar cu o sectie.

In 2000-2002 s-au modernizat trotuarele strazilor principale ale orasului (!) si in fiecare zona a fost construit un parc. Iluminatul strazilor s-a imbunatatit radical.

De viata stiintifica si culturala a Giurgiului se leaga nume ale unor personalitati de prima marime, care fie s-au nascut, fie au activat aici.

Anul acesta Giurgiu a implinit 600 de ani, dar in ansamblu traieste un deznodamant trist al acestei istorii. La multi ani fericiti!

C. RESURSE PRIMARE SI SECUNDARE

Resurse hidrografice

Teritoriul administrativ al municipiului Giurgiu este marginit spre sud-est, pe distanta de 7,3 km, de fluviul Dunarea. Debitul mediu al acestuia este de cca. 5600 mc/s, atingand primavara, dupa topirea zapezilor, peste 10 000 mc/s.

In prezent, din Dunare, in dreptul intravilanului municipiului, pornesc canalele Cama si Sfantul Gheorghe, precum si, in extravilan, in aval de localitate, bratele Smarda si Ara.

Din fostul brat Veriga, modificat initial in 1905 prin realizarea portului in Ostrovul Ramadan si mai apoi, in penultimul deceniu al secolului XX prin amplasarea Combinatului Chimic, au mai ramas trei ochiuri de apa statatoare. Restul baltilor se pastreaza in Ostrovul Cioroiu (Lacul Neamtului), Insula Mocanu (Lacul Lung si Lacul Mare) la vest de canalul Sfantul Gheorghe, in dreptul legaturii cu fluviul si la vest de bratul Smarda (Lacul Ciobanasul).

Suprafata totala a luciului de apa este de 423 ha, reprezentand 8,54% din teritoriul administrativ existent.

Solul

Formarea si evolutia solurilor tipice orasului Giurgiu se leaga de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici si de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale si solurile aluviale, formate in conditii de pajisti mezohidrofile si paduri de sleau, unde materialul parental predominant il constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite in general de structura. Supraumezirea freatica a materialului litologic si a solului este specifica zonei, iar efectul acesteia il reprezinta gleizarea unor orizonturi, producandu-se, uneori, fenomenul de inmlastinare.

Resurse biologice

Flora

Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca. La nord de Lunca Dunarii se afla padurile de stejar pedunculat, stejar pufos, stejar brumariu, garnita, ulm, par paduret, artar tataresc, jugastru in amestec cu numerosi arbusti, in care frecventa cea mai mare o au lemnul cainesc, sangerul, cornul. Pajistile stepice primare si derivate s-au restrans datorita activitatii omului, ocupand suprafete mai mari de-a lungul cailor ferate si drumurilor sau la marginea asezarilor, constituind vegetatia ruderala, in timp ce vegetatia segetala insoteste mai ales culturile agricole. Culturile de plante paioase mai des intalnite sunt comunitatile de pir, jales, iarba sarpelui, firuta.

Pe solurile sau aluviunile de lunca, cu umiditate mai mare, plantele ierboase din cuprinsul pajistilor sunt formate din graminee: iarba campului, coada vulpii, firuta, pir si jales. Padurile de lunca sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru intalniti mai ales pe suprafetele nisipoase mai inalte, rar inundabile sau in locurile joase ale luncii, in asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile.

In spatiile inmlastinate sau acoperite permanent cu apa se dezvolta stuful, rogozul, sageata apei, vascul de apa, nufarul, izma de balta, papura, cucuta si matasea broastei.

Fauna

Fauna este constituita in general din specii termofile. Ca formatiuni faunistice zonale se distinge mai intai fauna stejaretelor: orbetele, soarecele pitic, soarecele de padure, sobolanul de camp, turturica, privighetoarea, ciocanitoarea, gaia rosie, gusterul si soparla de padure.

Fauna pajistilor de lunca, a stufarisurilor si zavoaielor grupeaza un mozaic de formatiuni animale a caror distributie depinde atat de durata perioadei de vegetatie, cat si de raportul dintre celelalte elemente ale mediului, un rol important avandu-l inundatiile. Aici isi gasesc adapost si loc de cuibarit starcul cenusiu, starcul de noapte, broasca raioasa, sarpele de apa, broasca de lac, buhaiul de balta, rata mare, fasa de camp, nagatul, garlita, pitigoiul de stuf, prepelita, rata salbatica, gaita, mierla, pupaza, graurul si cucul. Multe dintre aceste pasari atrag dupa ele rapitoare: gaia neagra, codalbul, soimul randunelelor, acvila tipatoare si cucuveaua comuna.

Putin variate, mamiferele se impun prin cateva specii: mistretul, dihorul, harciogul, popandaul, soarecele de camp, iepurele si vulpea.

Zona de paduri cuprinsa in extravilanul municipiului Giurgiu, intinsa pe 615,2 ha, este propusa ca zona naturala protejata (aceste paduri sunt de grupa I, avand functiuni speciale de protectie si nu de productie). In intravilan, in perimetrul Zonei Libere, se afla 40,8 hectare de padure.

Diversitatea biologica

Cele mai importante habitate de zone umede, precum si concentrarea de habitate cu un numar mai mare de specii protejate prin Conventii Internationale ratificate in Romania (Conventia de la Berna-Legea 13/1993, Conventia de la Bon-Legea 13/1998, precum si cele doua Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC si Directiva Pasari nr.79/409/EEC), sunt situate in lungul Dunarii (ostroave, zone inundabile). In acest context, ostroavele Mocanu si Mocanasu reprezinta locuri de popas si cuibarit pentru o serie de specii protejate prin conventiile internationale (Egretta garzetta-egreta mica, Motacilla flava feldeg-codobatura galbena, Falco cherug-soimul dunarean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb).

Pe teritoriul municipiului Giurgiu, in zona Cetatii din Insula a fost identificata o specie de soparla (Podarcis muralis) strict protejata in Romania prin Legea 13/1993.

. Resurse minerale

Municipiul Giurgiu nu dispune de exploatari de resurse minerale, cu exceptia exploatarilor balastiere din albia Dunarii.

D.CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

O analiza a evolutiei calitatii aerului in ultimii 10 ani indica o scadere a coeficientului general de poluare in raport cu anul 1990, dar reducerile inregistrate nu se datoreaza numai aplicarii masurilor de protectie a mediului, ci sunt si rezultatul reculului inregistrat in toate sectoarele economice, ca urmare a crizei care caracterizeaza in ultimii ani industria romaneasca.

Calitatea aerului

Inspectoratul de Protectie a Mediului a urmarit calitatea atmosferei printr-o retea formata din 6 puncte de prelevare, monitorizand atat poluarea urbana de fond cat si poluarea din trafic si industriala.

Reteaua de supraveghere este formata din:

3 statii de fond urbane amplasate in zone rezidentiale. Poluarea provine din transportul poluantilor

atmosferici dinafara zonei urbane si din emisiile din oras, nefiind influentata direct de emisiile din traficul rutier sau emisiile industriale.

1 statie de fond suburbana pentru monitorizarea nivelului de poluare a aerului pe malul Dunarii, amplasata intr-o zona comercial industriala. In acest punct sunt monitorizati poluantii transportati din oras, din zonele limitrofe, precum si poluarea transfrontaliera.

1 statie industriala pentru masurarea nivelurilor de poluare a aerului in zona industriala (Statia

Meteo).

In anul 2001 s-au efectuat analize pe 14 667 probe, prelevate din cele sase puncte de recoltare. Probele s-au prelevat zilnic, efectuandu-se analize de 24 h, de 30 min (momentane) si lunare; au fost urmariti 12 indicatori: hidrogen sulfurat, amoniac, clor, aldehida formica, bioxid de azot, bioxid de sulf, fenol, acid clorhidric, plumb, cadmiu, pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Pe parcursul anului 2001 s-au inregistrat depasiri accidentale si nesemnificative ale concentratiei maxime admise la unii indicatori de calitate pe o perioada foarte scurta de timp (amoniac, plumb, cadmiu).

Cauzele depasirilor au fost diferite:

-emisiile din groapa de gunoi a municipiului Giurgiu si dezmembrarea unor instalatii din cadrul S.C. Meandros si S.C. Verachim SA Giurgiu (amoniac);

-traficul rutier si procesele de combustie (plumb si cadmiu).

De asemenea, s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta la:

-pulberi in suspensie din cauza conditiilor meteo climatice, traficului rutier si proceselor de combustie;

-amoniac (probe momentane), depasirile inregistrandu-se in lunile de vara cu temperaturi foarte ridicate

(iulie, august) determinate de emisiile provenite de la depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere;

-hidrogen sulfurat (probe momentane) datorita emisiilor de la S.C.Verachim SA Giurgiu, de la canalizarea orasului si din depozitarea necorespunzatoare a deseurilor;

-metale grele (plumb, cadmiu) provenite din traficul rutier.

In general calitatea aerului in municipiul Giurgiu este buna; depasirile pragurilor de alerta si chiar a concentratiilor maxime admise sunt izolate.

Calitatea apei

Analizele efectuate la apele subterane si fantanile din gospodariile proprii au scos in evidenta depasiri izolate la indicatorii amoniu si fosfor, depasiri determinate de utilizarea ingrasamintelor chimice cu azot si fosfor pe terenurile agricole, a depozitarii necontrolate a deseurilor menajere si nerespectarii distantei si amplasamentului fantanilor in raport cu latrinele si grajdurile animalelor .

Nu s-au inregistrat depasiri la ionul azotat si la azotiti .

. Calitatea apei Dunarii

Cel mai important curs de apa din judetul Giurgiu este fluviul Dunarea care il strabate pe o distanta de 75 de km de la Pietrisu (km 527) la Greaca (km 452), dintre care 7,3 km pe teritoriul orasului Giurgiu. Fluviul Dunarea este monitorizat cu frecventa lunara, in 9 sectiuni de control, de catre Societatea de Gospodarire a Apelor Giurgiu si prin expertiza de Inspectoratul de Protectie a Mediului Giurgiu.

Sectiunile de control sunt amplasate, dupa cum urmeaza:

- amonte oras Giurgiu - km 502 - mal stang, firul apei, mal drept

- port oras Giurgiu - km 495 - mal stang, firul apei, mal drept

- aval oras Giurgiu  - km 481 - mal stang, firul apei, mal drept

In urma analizelor efectuate s-a constatat ca pe sectorul judetului Giurgiu calitatea apei Dunarii se incadreaza la categoria I de calitate conform STAS 4706/1988. Indicatorii analizati sunt urmatorii: ph, oxigen, suspensii, consum chimic de oxigen, reziduu fix, cloruri, sulfati, amoniu, amoniac, azotiti, azotati, fosfati, fosfor total, alcalinitate 'm', bicarbonati, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, duritate totala, duritate temporara, duritate permanenta, cianuri, substante extractibile, fenoli, detergenti, fier, crom, mangan, azot total, sulfuri.

. Ape uzate

In anul 2001 calitatea apelor uzate deversate de agentii economici din municipiul Giurgiu a fost

monitorizata atat de Societatea de Gospodarire a Apelor Giurgiu cat si de Inspectoratul de Protectie a Mediului Giurgiu prin laboratoarele proprii.

In anul 2001 s-au inregistrat depasiri izolate la diversi agenti economici, depasiri care au avut drept cauza necontrolarea procesului tehnologic sau defectiuni in procesul tehnologic, de exemplu S.C. Verachim S.A, S.C. Atal Product S.R.L., S.C. Aquaterm S.A., S.C. Dunareana S.A.. Cauzele acestor depasiri au fost inlaturate in cel mai scurt timp.

Depasiri sistematice s-au inregistrat la S.C. Aquaterm S.A..

Starea solurilor

In anul 2001 Inspectoratul de Protectie a Mediului a analizat probe de sol de-a lungul DN5 (intrarea in

municipiu km.5, Parc Vlad Tepes, Parc Alei) din zona industriala Verachim, C.E.T. si din jurul gropii de gunoi a orasului.

Poluarea din traficul rutier se face simtita de-a lungul arterelor rutiere unde concentratiile de plumb si cadmiu sunt peste valorile normale dar nu depasesc concentratia maxima admisa.

In zona industriala nu s-a inregistrat degradarea solului.

Nivelul zgomotului urban

I.P.M. urmareste nivelul zgomotului urban in 3 puncte din oras: Centrul Civic, Spitalul Judetean si Vama Giurgiu. Valorile inregistrate au fost cuprinse intre 61,4-76,9 dB(A), limita admisibila fiind 70 dB.

In anul 2001 s-au efectuat 148 determinari ale nivelului zgomotului inregistrandu-se 47 de depasiri, majoritatea in zona Spitalului Judetean, datorate traficului rutier.

Precipitatii

I.P.M. efectueaza analize la probe de precipitatii recoltate saptamanal din doua puncte: Statia Meteo si cartierul Negru-Voda. Indicatorii urmariti sunt: pH, reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, amoniu, amoniac, azotiti, azotati, alcalinitate 'm', bicarbonati, duritate totala, temporara si permanenta.

Rezultatele obtinute in cursul anului 2001 nu au pus in evidenta ploi acide in municipiul nostru.

1.2 CAPITALUL ANTROPIC

E.Economia

Starea economica la nivelul judetului Giurgiu si, implicit, la nivelul municipiului nu poate fi disociata de criza in care se gaseste economia romaneasca.

Volumul de activitate economica in anul 2000 (structura)

date provizorii -

Conform datelor furnizate de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFPCFS) la sfarsitul anului 2000 au depus bilant contabil un numar de 1908 agenti economici inregistrati pe teritoriul municipiului Giurgiu (dintre care 617 au declarat o cifra de afaceri '0') ceea ce, comparativ cu anul 1999 inseamna un usor progres.

Din numarul total al unitatilor care au depus bilant contabil pentru anul 2006, au realizat profit un numar de 1282 unitati iar un numar de 626 unitati au inregistrat pierderi. Pentru anul 1999 cifrele corespunzatoare au fost de 775 unitati cu profit si 620 unitati cu pierderi.

Agricultura

Agricultura are o pondere de doar 2,5 % in economia municipiului. In anul 2000 au fost obtinute urmatoarele productii la culturi: 788 t grau si secara de pe 365 ha, 201 t orz si orzoaica de pe 55 ha, 320 t porumb de pe 652 ha, 130 t floarea soarelui de pe 310 ha, 130 t cartofi de pe 30 ha, 1006 t legume de pe 169 ha. Soia si sfecla de zahar nu s-au mai cultivat. Productiile au fost foarte mici din cauza conditiilor meteorologice existente.

Dintre firmele care au desfasurat un volum mare de activitate in domeniul agriculturii si figureaza in TOPUL FIRMELOR editat de Camera de Comert Industrie si Agricultura mentionam TOTAGRO S.R.L. in domeniul culturii vegetale, la sectorul microintreprinderi si AGROHOLDING S.A. in domeniul serviciilor auxiliare, la sectorul intreprinderi mici. In municipiul Giurgiu mai sunt inregistrate firme care au ca activitate principala servicii anexe silviculturii si exploatarilor forestiere, precum si firme care au ca activitate principala pescuitul si piscicultura. Mentionam in acest sens S.C. Piscicola S.A. si-a dezvoltat activitatea ajungand in anul 2000 la o cifra de afaceri de peste 3 mld.lei si 130 de angajati

Industrie

Productia industriala realizata in anul 2001 de agentii economici din judet, in care ponderea cea mai semnificativa o au societatile comerciale din municipiu, a fost mai mare cu 16,8 % in volum absolut si cu 17,3 % in conditii comparabile din punct de vedere al zilelor lucratoare fata de productia realizata in anul 2000. Conform acestor date, trendul descendent din anii 1999 si 2000 a fost stopat. Principalele produse sunt: produse chimice: vulcacite, mase plastice, detergent, inalbitori, coloranti; utilaje si piese de schimb pentru foraj petrolier si exploatari geologice; containere pentru transport marfa si confectii metalice, mobilier din lemn si panouri din lemn masiv; prefabricate din beton armat; plase metalice, produse de pielarie, energie termica si electrica, produse textile: tesaturi de bumbac, tip bumbac, confectii si covoare; produse alimentare: carne si preparate din carne, ulei, bauturi alcoolice, produse de panificatie, paine si biscuiti, conserve din legume si fructe, produse piscicole, lapte si branzeturi.

Pentru principalele societati comerciale industriale, dispunem de urmatoarele date la nivelul anului 2000:

v S.C. Panem S.A., proprietate publica, activand in domeniul morarit-panificatie, 15 mld. lei cifra de

afaceri si 160 de angajati;

v S.C. Tami 2, aflata in proprietate privata, producator de conserve din legume si fructe;

v S.C. Lacta S.A., aflata in proprietate privata, producator de lapte si produse lactate, are 120 de

angajati si colaboreaza cu investitori din Olanda;

v S.C. Oleomet S.R.L., de prelucrare a semintelor oleaginoase, avand cifra de afaceri 8 mld. lei si

80 de angajati;

v S.C. Atal Product SRL, aflata in proprietate privata, producator de bere;

v S.C. Dunareana S.A , aflata in proprietate privata, producator de tesaturi textile din bumbac si tip

bumbac si confectii, are 630 de angajati si colaboreaza cu parteneri din Italia, China si Germania

v S.C. Verachim S.A., a carei activitate a fost restransa in ultima perioada, producator de vulcacite,

are cifra de afaceri de aproximativ 18 mld. lei si profit de 1 mld. lei; mentionam ca societatea colaboreaza cu companii din Spania, Egipt, Bulgaria in ceea ce priveste exportul, iar in domeniul importului cu Cehia, Austria si Egipt;

v S.C. Poll Chimic S.A, aflata in proprietate privata, producator de detergenti, inalbitori, coloranti si

alte produse chimice;

v S.C. Olivian SRL, aflata in proprietate privata, producator de plase sudate si confectii din plase

sudate;

v S.C. Gabluc S.A., aflata in proprietate privata, are ca obiect de activitate produsele chimice,

operatiuni de import - export si presteaza servicii in agricultura;

v S.C. Ovira Impex SRL, aflata in proprietate privata, executand prestari de servicii, amenajari si

constructii interioare cu materiale moderne;

v Codex Trading & Consulting S.R.L., aflata in proprietate privata, in domeniul productiei de panouri

si de mobilier din lemn masiv si din panouri, colaboreaza cu firme renumite din Germania, inclusiv contracte de export, avand cifra de afaceri de aproximativ 17 mld. lei si 110 angajati;

v S.C. Dunapref S.A., proprietate integral privata avand ca produse de baza prefabricate din beton

pentru cai ferate, drumuri si poduri, extractie balast, 373 de angajati si cifra de afaceri de aproximativ 41 mld. lei;

v S.C. Consig S.A., aflata in proprietate privata, executa lucrari de constructii civile, industriale si de

constructii-montaj

v S.C. Elco S.A., aflata in proprietate privata, proiecteaza si executa retele electrice - constructii

montaje si reparatii.

Constructii

In cursul anilor 2000-2001 s-a constatat o concentrare a investitiilor in Zona Libera, unde au fost realizate sedii de firme, banci, spatii de productie sau depozitare. Chiar si in aceste conditii, se poate aprecia ca activitatea de constructii este foarte redusa din cauza lipsei investitorilor.

Primaria este unul dintre beneficiarii proiectului 'Alimentarea cu apa a satelor si asigurarea cu locuinte sociale' prin care au fost realizate 72 apartamente cu destinatia locuinte sociale, ce nu au fost insa receptionate, neavand retelele pentru utilitati. Proiectul a fost realizat prin finantare externa, iar obligativitatea asigurarii utilitatilor revine Primariei, care din lipsa de fonduri a sistat momentan lucrarea.

Din fondurile populatiei au fost construite 26 de locuinte in anul 2000 si 36 de locuinte in anul 2001.

Transporturile

In afara activitatii de transport rutier in comun care se desfasoara in conditiile subventionarii de la bugetul local, activitatea de transport naval, desi are un mare potential, a inregistrat in ultimii ani pierderi din cauza blocajului Dunarii ca urmare a razboiului din Iugoslavia.

Pentru principalele societati comerciale din domeniul transporturilor dispunem de urmatoarele date la nivelul anului 2000:

v C.N.F. Giurgiu Nav S.A. asigura transport de marfuri pe fluviul Dunarea si transport turistic

International, are 1350 de salariati si un patrimoniu de 800 mld.lei.;

v S.C. Gitour S.A., activand in domeniul transportului de calatori, are cifra de afaceri de aproximativ

2 mld. lei si 30 de angajati;

v S.C. Tracum S.A., activand in domeniul transportului de calatori subordonata Consiliului Local

Municipal Giurgiu;

v S.C.C.N.F. Giurgiu Nav S.A., proprietate majoritara de stat, activeaza in domeniul transportului

fluvial de marfa si calatori intern si international, avand o cifra de afaceri de 106 mld. lei si 910 angajati;

v Muca & CO Prod Com S.R.L., aflata in proprietate privata, are ca domeniu de activitate navigatie si

transport fluvial pe cai interne si internationale, beneficiaza de o colaborare speciala cu parteneri bulgari, are 89 de angajati si o cifra de afaceri de aproximativ 20 mld. lei;

v SCAEP Giurgiu Port S.A., aflata in proprietate privata, are ca domeniu de activitate transportul

fluvial intern si international de marfuri si calatori, manipulari de marfuri, extractie produse balastiere, 214 angajati si cifra de afaceri de aproximativ 29 mld.lei.

Transportul international de marfuri si calatori in tranzit se desfasoara prin trei Puncte de Control Trecere Frontiera: PCTF si terminalul vamal pentru marfuri legat de podul peste Dunare, PCTF Mocanasu si Ramadan legate de transportul cu bacul peste fluviu.

Biroul Vamal din Giurgiu (primul PCTF) functioneaza pe o suprafata de 28,3 ha, avand sectoare separate pentru persoane fizice si marfa persoane juridice, utilitati proprii, facilitati- cabine telefonice, cabinet medical, sucursala bancara, puncte sanitar-veterinare- si locuri de cazare. Din anul 1999 a fost creat Centrul Regional SECI de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere.

Turismul

Municipiul Giurgiu este un important port dunarean pe traseul coridorului de transport nr.9 Dunare-Canal Rinn-Mein Dunau.

Este legat pe calea fluviala de 9 tari, precum si de Marea Neagra si Marea Nordului.

Magistrala feroviara pan-europeana, care porneste de la Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucuresti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul si, prin Salonic, face legatura cu Atena. Intre Giurgiu si Ruse se afla singurul pod peste Dunare intre Romania si Bulgaria, pod care a fost construit intre anii 1952-1954 si a fost denumit simbolic "Podul Prieteniei".

Printre obiectivele turistice de interes ale municipiului Giurgiu pot fi mentionate ruinele vechii cetati medievale, Muzeul de istorie, Turnul cu ceas, monumentele inchinate eroilor Razboiului de Independenta si al ostasilor francezi cazuti la Giurgiu in primul razboi mondial, catedrala "Adormirea Maicii Domnului", Biserica "Inaltarea Domnului" si Biserica "Buna Vestire" unde se pastreaza pictura interioara originala realizata de Gheorghe Tatarascu.

In judetul Giurgiu exista o zona deosebit de atractiva pe raza comunei Comana. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-se aici "Sarbatoarea bujorului". Cel mai de seama monument din aceasta zona este manastirea Comana ctitorie a domnitorului Vlad Tepes.

La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita crucea lui Mihai, monument ridicat in anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a lui Mihai Viteazul.

In comuna Herasti poate fi vizitata "Casa de piatra" construita de Udriste Nasturel in secolul al VIII-lea unde functioneaza o sectie a Muzeului Taranului Roman si biserica Mihail si Gavril ridicata la 1644, la Dobreni-Varasti ruinele curtii domnesti a lui Constantin Serban, la Mironesti-Gostinari ruinele palatului domnesc, ctitor Radu Serban si fiica sa Elena (sotia postelnicului Constantin Cantacuzino), si cetatea dacica de la Popesti-Mihailesti.

Toate aceste obiective turistice amintesc de trecutul acestor meleaguri ca marturie a evolutiei si continuitatii noastre in acest spatiu.

Comertul

Comertul are cea mai mare pondere din economia municipiului, majoritatea micilor intreprinzatori orientandu-se spre aceasta activitate.

Valoarea exporturilor pe primele noua luni ale anului 1999 a fost de 9.161 mii dolari si reprezinta 33,4% din valoarea importurilor. Fata de perioada corespunzatoare din anul 1998, exporturile au crescut cu 57,6%. Acelasi trend crescator s-a inregistrat si in prima parte a anului 2000. Au fost exportate: produse minerale (combustibili si uleiuri minerale) si produse chimice -74,6%, articole din lemn -9,8%, metale comune si articole din acestea -3,6%, etc.

Valoarea importurilor in aceeasi perioada a fost de 27.400 mii , mai mare de 6,1 ori fata de aceeasi perioada din anul 1998. Au fost importate: produse chimice -58,1%, autovehicule -21,5%, masini si dispozitive mecanice -7,3% si altele.

Servicii pentru afaceri

Zona Libera Giurgiu

Zona Libera a fost creata in anul 1996 si gazduieste aproximativ 300 de firme. Infiintata pe baza Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, are drept scop promovarea schimburilor internationale, atragerea de capital strain, introducerea tehnologiilor noi, precum si sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale. Prin facilitatile sale, Zona Libera ofera posibilitati multiple pentru orice firma romana sau straina. Ea este amplasata pe o suprafata de 160 ha, in municipiu, la numai 64 de km de municipiul Bucuresti, in imediata vecinatate a unuia dintre cele mai mari si moderne puncte de trecere a frontierei.

Zona Libera este integrata la principalele culoare de trafic terestre (rutiere si feroviare), fluviale si dispune de infrastructuri adecvate (cheiuri, platforme) pentru operatiuni de manipulare, transbordare si tranzit. Aici se gasesc companii producatoare de utilaje, masini grele, constructii navale, accesorii pentru camioane, echipamente telefonice si de calculatoare.

Regia Autonoma 'Administratia Zonei Libere' organizeaza, cu o periodicitate aproximativa de 3 luni, licitatii publice cu precalificare pentru concesionare de terenuri, in vederea desfasurarii de activitati industriale, comerciale si de prestari servicii. Se organizeaza cu o periodicitate de circa o saptamana, in conditiile legii, licitatii publice pentru inchiriere spatii de depozitare de diferite tipuri si dimensiuni: birouri, platforme sau parcele de teren.

Activitatea in Zona Libera a cunoscut o crestere accentuata in anul 2001, fata de anul 2000. Veniturile totale realizate pe anul 2001 inregistreaza o crestere cu 35,76%, iar cele din exploatare o crestere cu 30,21%, comparativ cu anul precedent.

Cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor a determinat o crestere cu 43,56% a profitului brut si cu 46,66% a profitului net, fata de anul precedent.

Productivitatea muncii a inregistrat o crestere cu 41,26%, in cifre absolute 671 mil. lei fata de 475 mil. lei in anul precedent.

Cheltuielile la 1000 lei venituri au fost de 463,66 lei fata de 492,20 lei in anul 2000.

In anul 2001 prin Punctul Vamal s-au incasat drepturi de import de 1.050 miliarde lei.

In afara contributiei regiei la bugetul statului se adauga venituri din impozite pe salarii, contributia la asigurari sociale si alte venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat de cca. 81 miliarde lei, ca urmare a existentei a peste 3.000 salariati in zona libera.

In prezent a fost demarat un program de investitii pentru imbunatatirea in etape a infrastructurii, prin constructia de terasamente, drumuri, retele de canalizare, retele de alimentare cu energie electrica, spatii de depozitare.

Realizarile mentionate mai sus au fost posibile intrucat Zona Libera ofera urmatoarele avantaje:

Terenurile si constructiile din Zona Libera pot fi concesionate pe 50 de ani persoanelor

fizice sau juridice, romane sau straine, pentru realizarea de investitii.

Exista in incinta Zonei Libera spatii acoperite si neacoperite de dimensiuni si

caracteristici functionale diferite ce pot fi inchiriate in conditii avantajoase.

Printre activitatile care se pot desfasura in Zona Libera enumeram: manipularea,

depozitarea, sortarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, etichetarea, repararea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de expozitii, operatiuni de bursa si financiar-bancare, transporturi si expeditii interne si internationale, inchirierea si concesionarea cladirilor, spatiilor, depozitelor, si a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice si hoteliere.

Pentru activitatea desfasurata in Zona Libera, agentii economici sunt scutiti de plata

T.V.A.-ului, a accizelor si a importului pe profit, pe toata durata activitatii.

Investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate sau supuse unor alte

masuri similare, decat in cazuri de interes public (de exceptie) si cu plata unei despagubiri corespunzatoare.

Bunurile din Zona Libera pot fi transportate in alta zona libera fara plata taxelor vamale.

Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei.

Mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate sau destinate

altor tari, care se introduc din Zona Libera sunt exceptate de plata taxelor vamale si a impozitelor.

La lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in Zona Libera, persoanele fizice

sau juridice pot transfera in strainatate capitalul si profitul, dupa plata tuturor obligatiilor catre statul roman si partenerii contractuali.

Dintre unitatile economice care isi desfasoara activitatea in Zona Libera mentionam:

-S.C. I.C.M.U.G. S.A. cu urmatorul profil de fabricatie: instalatii de foraj de mica si medie adancime, piese turnate din fonta (2000 t/an), piese turnate din neferoase (1000 t/an), armaturi industriale din fonta (6000 t/an), utilaj tehnologic divers. Pe langa posibilitatea de executie societatea poate proiecta orice gama tipodimensionala de produse, piese si echipamente.

-S.C. Contrasimex Industry S.A. produce containere pentru transport marfa.

-S-au repus in functiune o parte din capacitatile de productie profilate pe constructii nave si productie de oxigen de catre agentii economici care au cumparat active de la fosta S.C. Santierul Naval S.A.

-Terminalul petrolier, singurul de pe malul romanesc al Dunarii, apartine S.N. Petrom S.A., are o capacitate de inmagazinare de 50 000 de tone si o dana de acostare in lungime de 350 metri.

Servicii financiar bancare

In Giurgiu functioneaza 6 unitati bancare: Banca Comerciala Romana, Banca Agricola Reiffeisen, Banca Romana de Dezvoltare Societe Generale, Banc Post, Banca Transilvania, si C.E.C. Toate bancile mentionate functioneaza ca banci de depozit si credit pentru populatie si agenti economici. In ultimii ani se afla in dezvoltare serviciul pentru conturi de card. Banca Nationala a Romaniei este reprezentata de Biroul Decontari care are ca obiect de activitate decontarea pe baza bruta si neta a tuturor sumelor in relatia cu Trezoreria Statului.

F.INFRASTRUCTURA EDILITARA

Alimentarea cu apa

Din punct de vedere al surselor de alimentare cu apa, Giurgiu este
intr-o situatie favorabila, avand in vedere existenta straturilor acvifere situate in subteran, care sunt relativ usor de captat si a apei de suprafata folosita ca apa industriala de catre marii consumatori.

Municipiul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pentru nevoile gospodaresti si pentru domeniul public.

a)  Sursa de apa

Pentru asigurarea necesarului de apa al orasului se foloseste o singura sursa, cea subterana.

Captarea apei se face prin intermediul puturilor forate: 49 puturi de mica adancime (H=20 40m, NHS=10 15m, Qmed=20 28mc/h) si 15 puturi de mare adancime (H=200 600m, NHS=20m, Qmed=50 200mc/h) dispuse in fronturi de captare, in jurul orasului, dupa cum urmeaza: Slobozia I si II, Balanoaia, Balanu, Vieru. Fiecare front de captare are prevazuta o zona de protectie sanitara bine delimitata.

b) Aductiunea si gospodaria de apa.

Apa captata este pompata printr-o retea de aductiune executata din conducte de azbociment si otel (Dn 400-Dn 800) pana la doua gospodarii de apa care au o capacitate de 250 mc/h (Uzina de apa Sud si Nord). Aceste gospodarii dispun de o rezerva intangibila de apa pentru incendii cu o autonomie de maxim 3 ore.

c) Reteaua de distributie.

Este o retea mixta, inelara si arborescenta, care asigura necesarul de apa la: consumatori casnici, consumatori industriali, societati comerciale, institutii publice si domeniul public.

Retelele de distributie apa potabila, clasificate dupa vechimea si dupa materialele din care sunt realizate, se afla in urmatoarea stare:

1 - cu vechime peste 50 de ani 49.288 ml - Pb, OL, Fonta - cu diametre variabile intre 20-300 mm;

2 - cu vechime intre 40-50 de ani 24.324 ml - Pb, OL, Fonta - cu diametre variabile intre 20-275 mm;

3 - cu vechime intre 30-40 de ani 11.386 ml - OL, Azbociment - cu diametre cuprinse intre 50-60 mm;

4 - cu vechime intre 20-30 ani 25.058 ml - OL, Azbociment - cu diametre cuprinse intre 50-500 mm;

5 - cu vechime intre 1020 ani 20.477 ml - OL, Azbociment - cu diametre cuprinse intre 32-400 mm;

6 - cu vechime intre 5-10 ani 17.567 ml - OL - cu diametre intre 20-200 mm;

7 - cu vechime < 5 ani 8.330 ml - cu diametre cuprinse intre 20-275 mm.

Pentru zona de oras deservita de sistemul centralizat de alimentare cu apa, diferitele categorii de consumatori se raporteaza astfel:

consum la blocuri cu instalatii centralizate de preparare apa calda - 40.000 pers.

-  consum la locuinte cu preparare locala a apei calde - 3.000 pers.

-  zone cu cismele in curte - 10.000 pers.

-  zone cu cismele pe strada - 1.600 locuinte.

Canalizarea

Cea mai importanta caracteristica a teritoriului in care se dezvolta orasul, cu impact asupra sistemului de canalizare, este ortografia uniforma a terenului, cu pante si diferente de nivel mici intre diferitele zone urbane.

a) Canalizarea menajera

Reteaua de canalizare menajera colecteaza apele uzate menajere propriu-zise, precum si apele uzate industriale provenite de la consumatori.

Aceasta retea acopera cca. 40% din suprafata orasului si deserveste in proportie de cca. 80% consumatorii de apa potabila.

Suprafata propriu-zisa canalizata totalizeaza 550 ha. in zona de locuinte si 150 ha. in zona

industriala nord.

Debitul maxim zilnic restituit de catre consumatori se estimeaza la cca 38.100 mc/zi, fiind

aproximativ 90% din consumul de apa real, fara pierderile din retea.

Reteaua totalizeaza o lungime de cca 80 km si este constituita din colectoare din tuburi de beton

simplu sau precomprimat cu diametre cuprinse intre Dn 200 - 1400 mm precum si unele tronsoane cu sectiune ovoidala 50/75 - 75/105 cm.

Sunt necesare:

Marirea capacitatii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operatiuni sustinute de

decolmatare, in special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigura viteza de autocuratire.

Refacerea unor tronsoane de retea care prezinta discontinuitati si fracturi ale radierului sau

contrapante.

Debransarea si reracordarea corecta la canalizarea menajera a unor restitutii de apa menajera uzata,

care in prezent se descarca in reteaua de canalizare pluviala .

b)  Canalizarea pluviala

Sunt necesare:

Desfiintarea legaturilor gresite cu restitutie de apa uzata menajera in reteaua de canalizare pluviala.

Infiintarea in jurul bazinelor de retentie a unor spatii verzi tampon.

Retehnologizarea instalatiilor de pompare aferente bazinelor de retentie, inclusiv automatizarea functionarii lor.

Decolmatarea depunerilor din reteaua de colectare si din bazinele de retentie in scopul maririi capacitatii de transport si de acumulare.

Alimentarea cu caldura

a) Sistemul de incalzire

Pentru asigurarea necesarului de energie termica, incalzire si preparare apa calda menajera a fost adoptat sistemul de incalzire centralizat cu puncte termice de cvartal care primesc agent termic apa fierbinte de la centrala electrica de termoficare 'Uzina Termoelectrica Giurgiu'. Aceasta solutie s-a dovedit a fi cea mai avantajoasa pentru rezolvarea problemelor energetice ale orasului Giurgiu.

b) Retelele de transport agent termic primar si distributie agent termic secundar

Lungimea totala a retelelor din municipiu care sunt in exploatarea Aqua Term S.A.este de 23,5 km- dintre care 12 km cu o vechime de peste 10 ani, generand pierderi de agent termic, apa de adaos si caldura. In anul 2001 au fost inregistrate pierderi tehnologice in proportie de 15,95 %.

S.C. Uzina Termoelectrica S.A. detine 38 de km.(tur si retur) de retele pozitionate aerian si 17 km (tur si retur) de retele pozitionate subteran, dintre care numai 3,4 km sunt de teava preizolata, restul avind izolatie clasica cu vata minerala. Stadiul de uzura al conductelor este de aproximativ 30 % iar al izolatiei de aproximativ 60 %.

In conditiile in care se pune un accent deosebit pe reducerea pierderilor de energie prin convectie, cat si a pierderilor de agent prin neetanseitati sau avarii, se impune continuarea procesului de inlocuire a retelelor cu conducte preizolate si armaturi corespunzatoare astfel incat sistemul sa confere siguranta in exploatare, iar echilibrarea hidraulica a sistemului sa asigure debitele necesare la punctele de consum (PT-uri).

c)  Puncte termice

In municipiul nostru functioneaza 27 de puncte termice de cartier si 18 puncte termice de bloc care apartin S.C. Aqua Term S.A., la care se adauga 5 puncte termice care alimenteaza populatia, 43 de agenti economici, institutii publice si 420 de case particulare care au relatii contractuale directe cu S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu. In general, contorizarea se realizeaza la nivelul punctelor termice sau la consumatorul industrial sau particular. In ultimii ani se inregistreaza o crestere a interesului cetatenilor pentru o contorizare individuala.

Pentru a realiza un transfer corespunzator intre agentul primar si secundar se impune modernizarea punctelor termice cu utilaje performante (schimbatoare cu placi, pompe cu turatie variabila), precum si automatizarea acestora astfel incat calitatea agentului termic secundar sa asigure conditii de confort la beneficiari. Solutia descentralizarii punctelor termice de cvartal si inlocuirea cu statii termice de bloc s-a dovedit a fi o solutie viabila prin care se poate urmari si interveni usor pe un beneficiar fara a perturba restul sistemului. Aceasta solutie a fost aplicata cu succes in Cartierul Policlinica.

Gospodarirea deseurilor

Activitatea de colectare, evacuare si transport al deseurilor menajere si industriale este realizata de serviciul specializat al Primariei (89 salariati). Colectarea nu se face selectiv, ci in vrac Deseurile menajere sunt depozitate pe o rampa de gunoi neamenajata ecologic de langa Canalul Plantelor, cu o suprafata de cca. 6 ha si cu un grad de umplere de cca 76 %. In anul 2000 s-au colectat 73 135 mc. si ca urmare, amenajarea unei gropi ecologice este o urgenta.

Reteaua stradala si transporturi

Giurgiu este beneficiarul intalnirii intr-un centru plurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier, feroviar si naval. Cele trei retele de circulatie importante existente pe teritoriul localitatii se prezinta astfel:

Circulatia rutiera

Localitatea Giurgiu a aparut atat ca obiectiv militar cat si ca asezare aflata la rascruce de drumuri importante, aici intalnindu-se candva drumurile Banului, Untului, Bucurestiului si Olacului, ce se prelungeau mai departe spre sud, peste Dunare, cu drumul 'Stambulului'.

Pe parcursul evolutiei sale reteaua exterioara isi pastreaza directiile pe drumuri devenite europene,

nationale si judetene, dupa cum urmeaza:

Giurgiu - Bucuresti : DN 5 - portiuni ale DE 70 spre Serbia si DE 85 spre Ucraina Subcarpatica,

Giurgiu - Ghimpati : DN 53 - legatura cu DN 6 si DN 61,

Giurgiu - Zimnicea : DN 5C,

Giurgiu - Alexandria : DJ 503, 503A si 504.

Orasul modern s-a realizat incepand din 1830 pe un sistem stradal radial - inelar pornind de la o piata

centrala circulara, asa-numita Farfurie, care se pastreaza in orasul vechi aproape intact pana in zilele noastre, mai putin piata centrala, distrusa in timpul regimului comunist printr-o urbanizare specifica vremii.

La nivelul anului 1881 orasul cuprindea 6 piete si 26 strazi ce insumau 26 km lungime.

Necontrolarea directiilor de dezvoltare a orasului in prima parte a celei de a doua jumatati a secolului

XX a dus la aparitia unor conflicte de circulatie. Se pastreaza principalul caracter, cel radial, fara a se mai asigura insa legaturile inelare, diverse zone functionale ale orasului comunicand greoi intre ele.

Orasul dispune in prezent de 112 km strazi pavate. In afara acestora, care sunt si corect dimensionate,

celelalte sunt neechipate si necorespunzatoare circulatiei rutiere.

Astazi, orasul este strabatut de o axa majora Nord-Sud, avand ca punct final, de importanta majora,

portul la Dunare, strangulata de podul rutier Bizetz, care a iesit din garantie si nu mai prezinta siguranta in circulatie. Alta directie majora de circulatie duce la tranzitarea localitatii dinspre judetul Teleorman spre Punctul de Control Trecere Frontiera Giurgiu si de aici, mai departe, spre Orientul Apropiat, fie pe podul peste Dunare, dat in folosinta in anul 1954, fie prin cele doua puncte de trecere cu bacul. Acestea din urma, sunt situate unul in vecinatatea podului si celalalt in port.

Datorita situatiei actuale a starii arterelor de circulatie se poate vorbi doar de o timida incercare de organizare a acesteia prin separarea circulatiei grele de restul circulatiei rutiere.

Circulatia feroviara

Circulatia feroviara este prezenta in Giurgiu incepand din anul 1869 cand a fost data in folosinta prima cale ferata din Tara Romaneasca, intre Bucuresti Filaret si Giurgiu Oras. In 1902 se realizeaza extinderea catre portul Smarda, in anul 1905 catre portul Ramadan la Dunare, iar in anul 1910 legatura cu localitatea Videle. In anul 1905 se realizeaza podul Bizetz, primul pod rutier si feroviar curb din Europa. Pana la aparitia podului, circulatia feroviara si rutiera peste Dunare, se facea cu feribot-ul, dat in folosinta in anul 1939 si trecut in conservare in anul 1955.

Lungimea traseelor de circulatie pe calea ferata in intravilanul municipiului Giurgiu se intinde pe aproximativ 24 km., din care 3,5 km. reprezinta tronsonul Gara Giurgiu Nord - Podul peste Dunare.

Localitatea este deservita de patru gari impartite pe functiuni diferite dupa cum urmeaza:

Gara Giurgiu Oras data in folosinta in anul 1869, este gara principala de pasageri pe directiile Bucuresti si

Videle.

Gara feribot data in folosinta in anul 1935, a fost utilizata pana in anul 1955 pentru tranzitarea pasagerilor

si marfurilor spre Orient, iar mai apoi, ca gara interioara de marfuri pentru zona Cioroiu - Ramadan.

Gara Giurgiu Nord data in folosinta in anul 1955, are ca specific atat activitatea de transport pasageri si

marfuri cat si aceea de control al garniturilor ce tranziteaza frontiera cu Bulgaria.

Gara Giurgiu Sud data in folosinta odata cu platforma industriala Giurgiu Sud si avand ca scop deservirea

unitatilor industriale noi si vechi din zonele Sud si Vest ale orasului, a ramas principala gara de marfuri.

Reteaua circulatiei feroviare se intersecteaza cu reteaua rutiera in 9 puncte, din care 7 la acelasi nivel,

fapt ce duce la stari conflictuale intre ele.

Circulatia navala

Inca din antichitate si epoca feudala, fluviul Dunarea a fost cea mai importanta artera de circulatie navala din partea centrala a Europei pe relatia est-vest.

'Cetatea din insula' sau 'Cetatea lui Mircea cel Batran' a fost de-a lungul timpului, indiferent ca stapanii ei erau romanii, muntenii sau otomanii, important port (schela) la fluviul Dunarea. Pana in anul 1870 singurul port al orasului se afla pe canalul Sfantul Gheorghe in dreptul Parcului Alei, cu un chei de piatra realizat in anul 1876. Datorita maririi traficului de marfuri si a apelor mici pe perioada de vara in portul vechi, intre anii 1870-1906 s-a amenajat portul Smarda. Ineficienta celor doua porturi existente face ca incepand din anul 1902 sa se treaca la construirea unui port direct la Dunare in ostrovul Ramadan. In anul 1905 se da in folosinta portul cu un chei pietruit in lungime de 2 km, in anul 1907 bazinul de iernat, iar intre anii 1939-1945 gara fluviala (arhitect Petre Antonescu). Ultimul port construit in Giurgiu a fost portul petrolier din insula Cioroiu, dat in folosinta in anul 1940.

Rolul orasului Giurgiu de port al Bucurestilor este confirmat de realizari ca: prima cale ferata din Tara Romaneasca, prima legatura telegrafica din Tara Romaneasca (1854), racordarea la reteaua telefonica (1902), portul modern (1905).

Teritoriul administrativ al municipiului este udat de ape navigabile pe o lungime de aproximativ 10,25 km, din care 3,25 km pe canalul Sfantul Gheorghe, iar restul la Dunare.

In prezent, portul la Dunare mai dispune de 600 m de chei amenajat, iar la canalul Sfantul Gheorghe de 1,5 km. Dispersarea activitatii portuare si infiintarea Zonei Libere face necesara reorganizarea acestei activitati prin aparitia de porturi specializate: de pasageri, marfuri, turistice, pentru ambarcatiuni sportive si de agrement, etc.

Zonificarea functionala si bilant teritorial

In Giurgiu zonificarea functionala existenta intra intr-o stransa relatie cu organizarea socio-spatiala, pe cartiere, a locuitorilor, cu o dubla subordonare fata de activitatile in functiune si de utilizarea terenului. Suprafata teritoriului intravilan al acestuia este de 2153,74 ha.

Bilantul teritorial prezentat mai jos a fost structurat pe zone functionale si activitati dupa cum urmeaza:

Zone cu institutii si servicii de interes public

Mult timp neglijat, datorita apropierii de Bucuresti, Giurgiu a capatat noi valente odata cu infiintarea in anul 1981 a judetului Giurgiu pe teritoriul aproximativ al fostului judet Vlasca.

Institutiile si serviciile de interes public de nivel judetean au fost ingramadite in insuficientele spatii existente, care corespundeau cat de cat si erau imprastiate necontrolat in teritoriul intravilan al orasului. Multe dintre aceste spatii improprii functiunilor respective erau si sunt situate in cladiri afectate grav de seisme (Consiliul Judetean, Prefectura, etc).

Echipamentele publice ocupa o suprafata de 34,77 ha, iar comertul si serviciile o suprafata de 53,35 ha.

Zone de locuit si functiuni complementare.

In prezent aceste zone de locuit au fost marite fata de anul 1999 cu 35,84 ha, ajungandu-se la 522,14 ha, un procent de 24,24 % din totalul intravilanului. Locuintele colective P+2 11E insumeaza 97,05 ha , adica

4,5 % din intravilan, restul de 17,74 % fiind ocupat ocupat de cladiri P+1E si majoritar pe parter.

Zonele sunt insuficient conturate in special pe fostele terenuri agricole, destinate in prezent extinderii functiunilor de locuire si a celor complementare de deservire zilnica. Aceste extinderi sunt prevazute cu interdictie temporara de construire pana la aparitia documentatiilor zonale de urbanism, prin care sa se precizeze, atat organizarea functionala, cat si reteaua stradala noua si dotarile tehnico-edilitare necesare.

Zona centrala, centre comerciale si de afaceri

Zona centrala

Delimitarea zonei centrale si a tendintei sale de extindere s-a facut pe baza urmatoarelor criterii

suprapuse, obtinandu-se o organizare socio-spatiala:

-criterii privind cadrul construit (istorice, morfologice si estetice);

-criterii functionale cu delimitarea conforma cu uzantele actuale ale nucleelor centrale comerciale, de

afaceri si administrative;

-criterii sociale, rezultate din integrarea opiniilor exprimate cu ocazia anchetei realizate in anul 1995.

Zona centrala a municipiului va include trei nuclee de polarizare, dupa cum urmeaza:

-nucleul cultural-istoric definit in Piata Unirii;

-nucleul financiar-bancar partial definit la intersectia bulevardului CFR cu strada Bucuresti;

-nucleul administrativ propus a se dezvolta la intersectia bulevardului Mihai Viteazul cu strada Bucuresti, pe amplasamentul unitatii militare, teren proprietate privata a statului propus sa treaca in domeniul public.

Zona centrala se compune practic din cinci subzone, avand fiecare specificitatea sa:

-subzona Centru dotata cu echipamente de tip central amplasate in nucleu central si locuinte P+1 - P+10E, S=43,88 ha;

-subzona str.Garii dotata cu echipamente de tip central amplasate in zona protejata si locuinte P - P+2E, S=14,50 ha;

-subzona str. Mircea cel Batran dotata cu echipamente de tip central amplasate in zona protejata si locuinte P - P+11E, S=14,30 ha;

-subzona Nicolae Balanescu - Piata 1848 dotata cu echipamente de tip central amplasate in zona protejata si locuinte P+1 - P+7E, S=5,97 ha;

-subzona str. Dudului dotata cu echipamente de tip central si locuinte P+2 - 4E, S=15,85ha.

Suprafata zonei centrale este de 94,5 ha ceea ce duce la un indice de ocupare de 11,81 mp/locuitor, situat mai sus decat cei uzuali in alte orase mari europene.

Centre comerciale si de afaceri

In vederea completarii zonelor de interes existente si extinderea acestora pe fluviul Dunarea, in directa

legatura cu zona libera, portul de pasageri si functiunile specifice lor, se propune realizarea unui nucleu de polarizare pentru afaceri de interes supramunicipal pe actualul amplasament al bazei de productie S.C. Consig S.A. Suprafata rezervata acestei zone este de 17,5 ha.

Un alt centru polarizator de activitati comerciale si supramunicipale il constituie zona prevamala pentru care a fost prevazuta o suprafata de 33,1 ha.

Zone de activitati

Aceste zone cuprind zonele de activitati industriale, de depozitare si agrozootehnice. Unitatile industriale si de depozitare situate in special in platformele Nord, Vest si Sud se intind pe 380,29 ha (18,92% din intravilan). Ca urmare a incetarii activitatii unor unitati de productie, aceasta suparafata devine excedentara, urmand a fi transmisa altor functiuni deficitare, ca suprafete arondate.

Activitatiile agrozootehnice au suferit reduceri considerabile, marile unitati schimbandu-si odata cu inchiderea lor si natura functiunii. Suprafata de teren agricol ramas in interiorul intravilanului este de 190,50 ha si constituie rezerva de dezvoltare ulterioara a altor activitati. Suprafata unitatilor agrozootehnice este de 260,55 ha, ponderea lor fiind de 12,09%.

Zona cailor de comunicatie si de transport

Zona cailor de comunicatie si transport in cadrul intravilanului se intrepatrunde cu celelalte zone functionale, fiind de fapt factorul de legatura intre ele.

Zona cailor de comunicatie la nivelul municipiului cuprinde urmatoarele tipuri:

cai rutiere si spatiile aferente  176,13 ha;

cai ferate si spatiile aferente 87,40 ha;

cai navigabile si spatiile aferente 3,50 ha.

Zona spatiilor verzi, sport, agrement si protectie

Situata mult sub normele actuale ca suprafata, situatia spatiilor verzi existente se prezinta astfel:

parcuri si scuaruri 8,36 ha 1,13 mp/locuitor;

sport 4,60 ha 0,62 mp/locuitor;

agrement-loisir 1,73 ha 0,23 mp/locuitor;

TOTAL 14,69 ha 1,98 mp/locuitor.

In Romania norma medie este de 13,00 mp/locuitor, din care 12,00 mp/locuitor pentru parcuri si scuaruri.

Zona constructiilor tehnico - edilitare

Zona cuprinde suprafetele destinate retelelor tehnico-edilitare si a constructiilor aferente.

Suprafata ocupata in intravilanul municipiului este de 52,04 ha. La aceasta se adauga 27,6 ha aflate pe teritoriul administrativ al comunei Oinacu, corpul 'Malu Rosu' in care se afla o statie de epurare a apelor uzate din fostul ISCIP Giurgiu si amplasamentul noii statii de epurare a apelor uzate menajere din oras.

Zona gospodariei comunale

In aceasta zona, pe langa statia meteorologica si cimitirele umane, mai este prinsa si platforma de colectare a deseurilor menajere.

Suprafata de 53,53 ha ce revine acestor functiuni nu cuprinde si necesarul platformei gospodaresti. In prezent, gunoiul menajer se depune in spatii foarte mici, improprii, aflate fata de locuinte la distante ce nu respecta normele sanitare in vigoare. Pentru platforma gospodareasca in corpul 'Malu Rosu' s-a rezervat o suprafata de 12,25 ha, corespunzatoare normelor de amplasare.

Zona terenurilor cu destinatie speciala

Aceasta zona in suprafata de 232,35 ha cuprinde urmatoarele unitati:

unitati M.Ap.N., M.I. si S.R.I.;

Unitati de control trecere frontiera;

Zona Libera.

Terenuri libere

Suprafata de 190,53 ha constituie rezerva de terenuri libere aflate in intravilan destinate satisfacerii

cerintelor rezultate din dezvoltarea fireasca a zonelor deficitare.

Zona de paduri

In prezent in intravilanul municipiului Giurgiu se mai afla un corp de padure de 40,80 ha situat in incinta 'Zonei Libere'.

Ape

Luciul de apa existent in municipiu ocupa o suprafata de 15,90 ha si este format de apele cuprinse in intravilan.

Locuirea

Populatia municipiului domiciliaza in locuinte individuale si in locuinte colective (cca.50% din locuitori) situate in cartierele: Oinac, Tineretului, Bucuresti, Centru, Policlinica, Istru.

Sub aspectul vechimii fondului constituit prin volumul mare de apartamente realizat dupa 1980 ca si al locuintelor individuale construite dupa 1990 s-a marit ponderea constructiilor noi. Majoritatea locuintelor noi o formeaza locuintele in blocuri cu regim de inaltime P+4 cu unele exceptii P+1 - P+10.

Daca orasul vechi avea o structura radiala inchisa, ca urmare a interventiilor negative in centru istoric s-a fragmentat coerenta spatiului urban. Chiar daca orasul a reusit sa-si impuna unele trasaturi si valori proprii, locuirea in municipiu prezinta urmatoarele disfunctionalitati principale:

calitatea slaba a fondului construit;

nefinalizarea unor locuinte colective: pe B-dul Mihai Viteazul (2 scari P+7 - vis a vis de Spitalul Judetean; 3 scari P+4 - Ans. Dudului); zona Centru - (6 scari P+7); Ans. 72 apart. - Obor - (10 locuinte sociale);

ineficienta utilizare a unor spatii de locuire din oras, in special a blocurilor pentru camine de nefamilisti;

lipsa unor dotari de cartier (crese, gradinite, dispensare, biblioteci, obiective de cult, dotari de sport);

spatii reziduale de conflict;

densitati foarte mici in unele cartiere (Obor, Ghizdarului, Alexandriei si Sloboziei);

slaba dotare tehnico-edilitara in unele zone;

cresterea nivelului de poluare in unele zone de locuit;

dimensionarea necorespunzatoare a retelei stradale in unele cartiere (din zonele cu locuinte individuale);

lipsa spatiilor verzi si de recreere la nivel orasenesc si de cartier;

utilizarea agricola a unor terenuri din zona de locuinte.

Existenta unor importante disfunctionalitati privind locuirea in municipiu a fost exprimata si

prin aprecierea facuta de cetateni asupra cartierelor orasului in cadrul unui sondaj efectuat in vederea intocmirii P.U.G. -ului.

Sondajul a avut in vedere urmatoarele aspecte:

1.   Calitatea locuintelor.

2.   Calitatea serviciilor publice si de interes general.

3.   Circulatii si accesibilitati.

4.   Spatii plantate.

5.   Aspect arhitectural-urbanistic.

6.   Prestigiul social.

7.   Riscuri naturale.

8.   Poluare.

Spatii verzi

In conformitate cu standardele din Romania, deficitul de spatii verzi este prezent si in municipiul Giurgiu.

Din perspectiva zonarii functionale a intravilanului orasului in zona spatiilor verzi sunt cuprinse doar parcurile, scuarurile si terenurile destinate activitatii tip sport-loisir. In Giurgiu exista un parc denumit Alei, 15 scuaruri, un strand si doua stadioane.

Luand in considerare media de 13,00 mp/loc. in intravilan pentru Romania din care 12,0 mp/loc. spatii

publice plantate si 1,00 mp/loc. dotari sportive, rezulta un deficit de 804,401 mp. adica 10,8 mp/loc. In privinta dotarilor de sport-loisir exista un deficit de 10 665 mp adica 0,14 mp/loc., suprafata cu 1/3 mai mica decat stadionul SNG cuprins in zona libera, deci relativ inutilizabil.

1.3 CAPITALUL SOCIAL

A. Structura si dinamica populatiei

Populatia la 1 ianuarie 2000    - total = 72.632

Din care: populatie stabila = 72.466

- femei = 37.282

- barbati= 35.184

Cu resedinta (flotant) = 514

Populatia stabila in municipiul Giurgiu reprezinta 24,5% din totalul populatiei judetului. Fata de anul 1998 cand s-a inregistrat un numar de 72.763 locuitori, in anul 1999 au fost cu 131 locuitori mai putin, fapt ce se incadreaza in tendinta generala inregistrata la nivel national.

Estimarea tendintelor viitoare ale evolutiei demografice a municipiului se fondeaza pe urmatoarele elemente :

-  numarul si structura pe sexe si varsta a populatiei in perioada 1930-1992 ;

-  caracteristicile evolutiei populatiei in perioada 1912-1995 ;

-  caracteristicile miscarii naturale si migratorii in perioada 1980-1994 ;

-  viitoarea dezvoltare a localitatii si a nivelului standardului de viata (locuri de munca, venituri, niveluri de dotare si echipare al localitatii).

In raport cu considerentele enuntate, se apreciaza ca se vor produce modificari in evolutia demografica: in miscarea migratorie nu va mai fi de la sat catre oras ci invers; va apare fenomenul de reintoarcere la origini, datorat in special reducerii drastice a numarului locurilor de munca.

Principalul factor al unei posibile cresteri demografice va fi sporul natural. Marimea contingentului feminin fertil, in raport cu structura pe grupe de varsta din 1992 si cu plecarile din localitate, in perioada 2004-2010 ramane aproximativ aceleasi, fapt ce va face ca premizele unei cresteri a numarului de nascuti vii sa se obtina prin actiuni eficiente de stimulare a natalitatii, iar sporul natural sa creasca si prin scaderea mortalitatii generale.

Evolutia prognozata a populatiei in municipiul Giurgiu arata astfel:

- mii persoane -

Structura socio-economica a populatiei este legata de modul de dezvoltare al activitatilor economice, factor primordial in stabilirea ratei generale de activitate a populatiei, a ratei de ocupare a acesteia si a stabilirii structurii pe profituri de activitate la toate nivelurile de pregatire profesionala. Astfel, cele doua repere importante, structura populatiei active si structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate ale economiei nationale, prognozate pentru localitate se prezinta astfel:

a)  Structura pe sectoare de activitate ale economiei nationale a populatiei active prognozate din municipiul Giurgiu

- mii persoane -

Se prevede o crestere a ratei generale de activitate a populatiei, in special in sectorul tertiar, in compensare cu scaderea simtitoare a sectorului secundar (industria si constructiile).

b)  Structura pe sectoare de activitate ale economiei nationale a populatiei ocupate prognozate din municipiul Giurgiu.

- mii persoane -

Rata totala de ocupare a populatiei urmareste aceeasi tendinta de dezvoltare a activitatilor economice cresterea sectorului tertiar (comert si servicii) si reducerea celorlalte doua sectoare: primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) si secundar (industrie si constructie).

STRUCTURA ETNICA A POPULATIEI

Ponderea mica a altor etnii nu duce la o diversitate culturala cu potential conflictual.

Structura pe nationalitati inregistrata la recensamantul din 1992 se prezenta astfel:

B.OCUPAREA STRUCTURALA PE CATEGORII SOCIO-PROFESIONALE

Asigurarea populatiei active prognozata pentru activitatile economice are la baza segmentul de

populatie 7 - 19 ani cuprins in invatamant, segment din care vor proveni viitorii muncitori si specialisti.

Redistribuirea intre sectoarele de activitate a populatiei active se face atat prin recalificarea persoanelor disponibilizate, cat si prin directionarea tinerilor catre specialitatile profesionale solicitate.

Evolutia prognozata a populatiei de varsta prescolara si scolara cuprinsa in invatamant in municipiul Giurgiu

Structura pe ramuri de activitate ale economiei nationale a populatiei active prognozate din municipiul Giurgiu

Prognozarea prezentata pune in evidenta existenta excedentara a specialistilor din industrie si necesarul de pregatire a populatiei active in sectorul tertiar (domeniile economic, sanitar, turism, vamal, al activitatilor de aparare a linistei si a teritoriului national).

Aceste noi activitati, vor permite o dezvoltare sistematica, organizata, care sa vina in sprijinul unei strategii de valorificare a potentialului uman existent.

Formare profesionala adulti

In privinta activitatilor de formare profesionala a adultilor, la nivelul municipiului se desfasoara atat activitati de formare initiala, cat si activitati de formare continua, adresate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, iesite din sistemul educational. Aceste activitati pot fi evaluate asfel:

 C. PROTECTIA SOCIALA

Principalele activitati ale Biroului Strategie si Relatii cu ONG din cadrul Directiei Cantinei de Ajutor si Serviciului de Asigurari Sociale ale PMG sunt:

Principalele preocupari ale Biroului Strategie si Relatii cu ONG din cadrul Directiei Cantinei de Ajutor si Serviciului de Asigurari Sociale ale PMG privesc necesitatea unui parteneriat viabil cu fundatii si ONG-uri puternice pentru rezolvarea problemelor sociale in acest moment cand situatia economica ramane o problema, autoritatile locale neputand rezolva, cu mijloacele avute la dispozitie, toate cazurile sociale. Astfel, chiar daca posibilitatile de finantare din bugetele locale sunt reduse, prin mobilizarea resurselor locale - ONG-urile, culte, cresterea rolului voluntariatului - se pot infiinta si pot functiona institutii de binefacere sau se pot lua masuri de asistenta si ocrotire sociala.

Persoane cu handicap

In evidenta pe anul 2001, a Inspectoratului Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap se afla un numar de 766 persoane cu handicap dintre care 358 sunt minori.

Pe tipuri de afectiuni predomina urmatoarele handicapuri: boli neuropsihice: 120 minori; SIDA: 124; boli fizice: 33; boli auditive: 12; asociat: 32; boli somatice: 6; alte boli: 26.

Dintre copii cu handicap neuro-psihic, 51 urmeaza cursurile Solii Ajutatoare din Giurgiu.

Cei mai multi copii deficienti neuro-psihici provin din familii modeste atat material cat si ca studii, pentru ele singura sursa de venit fiind alocatia dubla (insuficienta) si salariul de insotitor. Acest venit minim nu le permite sa se ocupe de recuperarea copiilor deficienti.

Se simte acut lipsa unui centru de zi pentru copiii cu handicap unde acestia sa beneficieze de sfaturile unor specialisti psihologi-medici, logopezi, kinetoterapeuti, etc., care sa-i ajute sa se integreze in societate. In Giurgiu nu exista nici o organizatie neguvernamentala care sa sustina interesele copiilor cu handicap.

Pensionari

In Giurgiu sunt in evidenta 12 555 de pensionari din sectorul de stat si 1 437 de veterani de razboi. Ponderea pensionarilor in totalul populatiei este in crestere.

La nivelul orasului functioneaza un Consiliu al varstnicilor, un Club al pensionarilor dotat cu Sala de lectura si prin care se organizeaza activitatii recreative si excursii. Casa de Ajutor Reciproc a pensionarilor are 12 360 membri. Prin intermediul Casei Judetene de Pensii se distribuie bilete de tratament destinate pensionarilor a caror contravaloare este asigurata partial de la Bugetul de Stat.

 D. SISTEMUL SANITAR

reteaua sanitara

Institutiile de ocrotire a sanatatii din Giurgiu acopera necesarul de asistenta medicala atat pentru cetatenii municipiului, cat si pentru un procent semnificativ din populatia judetului, fara sa cuprinda toata gama de servicii in acest domeniu.

Unitati de ocrotire a sanatatii in Giurgiu:

Date despre personalul medical din municipiu: medici 87, stomatologi 20, cadre medii 515, farmacisti 17.

Date statistice privind starea de sanatate in municipiul Giurgiu in anul 2001 comparativ cu anul 2000:

 STAREA DE SANATATE A POPULATIEI

E. SISTEMUL DE INVATAMINT

Invatamantul in Giurgiu se desfasoara pe urmatoarele cicluri si niveluri:

In invatamantul preuniversitar din Giurgiu majoritatea cadrelor didactice au grade didactice I si II.

Invatamantul profesional pregateste pentru piata muncii elevi in meseriile: confectioner, vanzator produse alimentare si nealimentare, operator chimie industriala, operator hidro, vulcanizator, zugrav-vopsitor-tapetar, faiantar, zidar, constructii generale, electrician in constructii, electromecanic nave, electromecanic, instalator instalatii sanitare si gaze, mecanic utilaje si instalatii in constructii, dulgher-tamplar-parchetar, lacatus mecanic prestari servicii, sudor, mecanic auto, tinichigiu, vopsitor auto, cofetar-patiser, lucrator protectia mediului, constructor structuri monolite, fierar betonist-montator prefabricate, constructor drumuri si poduri, zidar-pietrar tencuitor, izolator, electrician retele electrice si posturi de transformare.

Invatamantul liceal din Giurgiu pregateste absolventi cu specializarile

filologie; filologie-cu predarea intensiva a unei limbi straine; stiinte socio-umane; matematica-informatica; stiintele naturii, tehnologic, invatatori-educatori; bibliotecar-documentarist; finante-contabilitate; alimentatie publica si turism; comert merceologie si servicii; lucrator in administratia publica; agent protectia mediului; laborant analize fizico-chimice; mecanic constructii metalice; electromecanic auto; motorist nave; electronist-montator-depanator pentru tehnica de calcul; electronist automatist; electronist in telecomunicatii.

Absolventii invatamantului postliceal au urmatoarele specializari:

asistent medical generalist, asistent gestiune, functionar bancar, secretar-steno-birotica, electronist echipamente de telecomunicatii, tehnician-devize si masuratori in constructii, operatori portuari.

Invatamantul superior pregateste specialisti in:

economie-economisti, invatamant-institutori in limba franceza-engleza, administratie publica si imobiliara, administratia zonelor libere, administratie vamala, turism si servicii, protectia mediului, calitatea produselor si serviciilor. 

Grupurile scolare pot asigura prin microproductie

executarea pe baza de comanda a unor repere simple de componente metalice, confectii metalice, componente de mobilier scolar, confectii metalice sudate, prelucrari metalice ale suprafetelor sudate;

dactilografiere, arhivare documente, instructor activitati culturale, instructor in conservarea patrimoniului national.

Fata de anul scolar 1999-2000, in anul 2001-2002, populatia scolara in invatamantul primar a scazut cu un numar de 568 elevi. In aceeasi perioada de timp in invatamantul liceal s-a inregistrat o crestere a populatiei scolare cu 295 elevi; toate locurile din licee si scoli profesionale au fost ocupate. La finele anului procentul de promovare a fost de 94,4% (capacitate 85%, bacalaureat 89%).

Evidentiem cateva aspecte intr-o analiza de realizari si deficiente.

F. CULTURA

Cea mai mare parte a activitatilor culturale este administrata de institutii judetene: Directia pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, Biblioteca 'I.A. Bassarabescu', Muzeul 'Teohari Antonescu' (cu profil de arheologie, istorie si istoria culturii), Teatrul Valah, Centrul pentru conservarea si valorificarea traditiei si creatiei populare, Scoala de arte si Salonul Artelor.

In subordinea Consiliului Local se afla Casa de Cultura 'Ion Vinea' in cadrul careia, pe langa cercuri, cenacluri artistice si activitati de loisir, functioneaza o Universitate Populara si un Centru Zonal metodologic pentru Educatia Adultilor si Filarmonica (una dintre cele mai tinere institutii muzicale profesioniste din tara).

Copiii se pot initia si forma in diverse domenii si la Scoala de muzica si arte plastice 'Victor Karpis' sau la Palatul elevilor.

In oras mai functioneaza 23 de biblioteci, un cinematograf, o galerie de arta, o Casa de Cultura a Politiei de Frontiera si sapte librarii. In sfera mass-media exista un studio de televiziune prin cablu, un post de radio, un cotidian, 6 saptamanale si alte publicatii periodice.

Viata religioasa este reprezentata de 7 biserici ortodoxe, una romano-catolica, una baptista, una adventista si una penticostala. Biserica Ortodoxa Romana si-a anuntat intentia intemeierii unei noi episcopii, cu sediul la Giurgiu.

G. SPORT

Giurgiu beneficiaza de un fond sportiv slab dezvoltat, compus din cateva sali de sport existente in scoli si o sala de antrenamente si competitii la unul din stadioanele existente. Situatia celor doua stadioane se prezinta astfel:

Se remarca un deficit de 28 000 mp. la nivelul intregului oras.

H. SPATII VERZI SI ZONE DE AGREMENT

Situata mult sub normele actuale ca suprafata, situatia spatiilor verzi existente se prezinta astfel:

parcuri si scuaruri 8,36 ha 1,13 mp/locuitor;

sport 4,60 ha 0,62 mp/locuitor;

agrement-loisir 1,73 ha 0,23 mp/locuitor;

TOTAL 14,69 ha 1,98 mp/locuitor.

In Romania norma medie este de 13,00 mp/locuitor, din care 12,00 mp/locuitor pentru parcuri si scuaruri.

i. SOCIETATEA CIVILA

Conform datelor existente la Judecatoria Giurgiu, dupa 1990 s-au infiintat peste 30 de organizatii nonguvernamentale. Dintre acestea sunt active foarte putine, intre care: Asociatia de Tineret 'ION VINEA', Asociatia 'Green White and Wild', Asociatia Concordia, Organizatia locala Cercetasii Romaniei, Asociatia Licurici, Fundatia culturala 'Usi Deschise', Fundatia Sfantul Gheorghe (care asigura Secretariatul pentru Phare CBC proiecte mici), Societatea Ecologista 'Noua Alianta', Asociatia 'Ajuta-ti aproapele', Fundatia Spirit Romanesc. Pana in prezent s-au desfasurat doar proiecte de importanta locala si cu finantari minimale, ceea ce explica slaba dezvoltare institutionala a organizatiilor nonguvernamentale locale.

J.ORDINE PUBLICA

Ordinea publica este asigurata de Politia municipiului Giurgiu (183 de politisti) si Corpul Gardienilor Publici (78 de gardieni).

In cursul anului 2001 s-a pus accent pe munca preventiva, care s-a realizat printr-o prezenta mai activa si eficienta in strada, prin colaborarea mai buna cu efectivele de jandarmi, acestea luand masuri de ordine pentru desfasurarea in bune conditii a unor activitati cultural-sportive si mitinguri, neconstatandu-se evenimente deosebite de tulburare a linistii publice.

In municipiu isi desfasoara activitatea o unitate de pompieri dotata cu autospeciale deservite de personal instruit.

Apararea civila

Inspectoratul de Protectie Civila este un serviciu care functioneaza in cadrul Primariei si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii nr.106/1996, a Legii Protectiei Civile, a Legii nr.124/1995 a apararii impotriva dezastrelor si a H.G. nr. 222/1997 privind evacuarea populatiei in caz de dezastre.

Inspectoratul isi desfasoara activitatea prin intermediul a 16 comisii de specialitate constituite pe domenii de activitate. La nivelul municipiului exista comisii de protectie civila organizate in cadrul a 53 de agenti economici si institutii publice, unde sunt numiti inspectori de protectie civila, si formatiuni de protectie si interventie in caz de dezastre.

Instiintarea populatiei se face prin mijloacele specifice existente precum: centrala telefonica, statie radioficare, sistemul de radioreceptoare Motorola, toate montate in punctul de comanda. 

1.4.Institutiile administrative

Capitolul 2 Analiza SWOT

Infrastructura

Puncte tari

• Existenta unor retele de drumurinationale si europene si caiferate modernizate
• Invecinarea la Sud cu fluviulDunarea si existenta unor
• importante puncte de trecere a frontierei
• Existenta in cadrul Regiunii a aeroportului Bucuresti-Otopeni
• Existenta in regiune a unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX
• Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra
• Existenta structurilor necesare intretinerii cailor de transport
• Existenta zonei libere Giurgiu
• Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii
• Existenta resurselor naturale

Pucte slabe

• Neutilizarea retelelor de cai ferate la  adevarata capacitate
• Conditii tehnice precare a drumurilor locale
• Facilitati portuare pe Dunare nefolosite
• Utilitati publice urbane degradate
• Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural
• Penetrare scazuta a retelei de alimentare cu gaze naturale
• Cursuri de apa neregularizate inunele zone
• Contaminarea panzei freatice cuproduse chimice si compusi organici

Oportunitati

• Construirea autostrazilor
• (Constanta - Bucuresti , Giurgiu - Bucuresti)
• Modernizarea infrastructurii de transport
• Cresterea transportului de marfuri si persoane pe DunareCooperare trasfrontaliera
• Dezvoltarea industriei turistice
• Implementarea Programului ISPA

Amenintari

• Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier
• Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori
• Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu
• Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor

Economia

Puncte tari

• Profil economic si diversificat al Regiunii;
• Existenta si varietatea resurselor naturale;
• Potential agricol si zootehnic deosebit;
• Potentialul oferit de Dunare pentru transport, turism si pescuit
• Existenta unor societati private reprezentative cu capital strain sau mixt;
• Potential turistic diversificat;
• Existenta bazei de cercetare functionale in domeniul agricol si utilajului petrolier;
• Forta de munca calificata in sectoare industriale traditionale;

Puncte slabe

• Nivel scazut al atragerii investitiilor straine
• Tendinta de declin a industriei traditionale
• Insuficienta infrastructura de sustinere si facilitati pentru sectorul privat
• Lipsa marketingului si promovarii regionale
• Existenta zonelor monoindustriale
• Slaba dezvoltare a sectorului de servicii
• Acces si circulatie slaba a Informatiilor.

Oportunitati

• Dezvoltarea si cresterea competitivitatii sectorului IMM
• Imbunatatirea cooperarii intre mediul de afaceri si administratia publica
• Dezvoltarea si utilizarea potentialului oferit de domeniul cercetarii
• Dezvoltarea de activitati specifice sectorului IT
• Dezvoltarea si valorificarea potentialului turistic
• Producerea si marketingul
• produselor agricole cu valoare adaugata ridicata
• Dezvoltarea sectorului privat axat
• pe exploatarea resurselor naturale existente
• Dezvoltarea cooperarii economice Transfrontaliere

Amenintari

• Stagnarea patrunderii capitalului strain
• Dezvoltare redusa a economiei rurale
• Cadru legislativ instabil si complex
• Fenomenul coruptiei si functionarea economie subterane

Dezvoltare Rurala si Agricultura

Puncte tari

• Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol
• Fertilitate ridicata a pamantului
• Forta de munca calificata in agricultura
• Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole
• Pondere ridicata a activitatilor neagricole(in partea de nord a Regiunii)
• Existenta infrastructurii pentru irigatii
• Existenta unor structuri embrionice in domeniul agroturismului
• Mediu de viata nepoluant
• Traditii istorice si culturale nealterate
• Grad ridicat de electrificare a gospodariilor
• Accesibilitate buna la retelele de telefonie

Puncte slabe

• Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata
• Lipsa oportunitatilor de angajare
• Pondere redusa a activitatilor neagricole (in partea de sud a Regiunii)
• Insuficienta folosire a tehnologiilor moderne de cultivare a pamantului ;
• Lipsa managementului performant;
• Lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (nonagricole)
• Oportunitati inegale pentru femei
• Calitatea scazuta a vietii
• Nivel scazut al educatiei
• Productivitate si profitabilitate scazuta
• Acces greu la pietele de desfacere
• Putere financiara scazuta a populatiei
• Lipsa societatii civile

Oportunitati

• Dezvoltarea sectorului IMM in domenii productive si de servicii, specifice mediului rural;
• Diversificarea produselor agricole si animaliere;
• Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice;
• Dezvoltarea agroturismului si protejarea traditiilor istorice si culturale;
• Implementarea Programului SAPARD;

Amenintari

• Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential;
• Fragmentarea exploatatiilor agricole;
• Dezvoltare lenta a economiei rurale;
• Cresterea disparitatilor intre comunitati;
• Migrarea tinerilor catre zonele urbane;

Resurse Umane

Puncte tari

• Predominarea fortei de munca tanara ;
• Pondere ridicata a populatiei ocupate(in partea de nord a Regiunii);
• Existenta programelor de formare si reconversie profesionala ;
• Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal;
• Existenta institutiilor de invatamant superior si a centrului universitar Bucuresti;
• Existenta Programelor de formare continua si de invatamant la distanta;

Puncte slabe

• Scaderea populatiei active si ocupate;
• Pondere scazuta a populatiei ocupate cu studii superioare;
• Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural;
• Lipsa de motivatie materiala a somerilor;
• Insuficienta armonizare a sistemului educational cu cerintele pietei muncii si dezvoltarii viitoare a societatii;
• Conditii insuficiente pentru integrarea grupurilor dezavantajate;
• Capacitate si structura inegala si insuficienta a serviciilor si facilitatilor sociale;
• Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie profesionala;

Oportunitati

• Imbunatatirea sistemului educational;
• Orientarea programelor spre specializari in domeniile cerute de piata fortei de munca;
• Dezvoltarea antreprenoriatului;
• Programe de includere socialain mod egalin piata fortei de munca, a femeilor si barbatilor;
• Cooperarea cu alte tari in domeniul educatiei si formarii;

Amenintari

• Subestimarea problemelor sistemului educational;
• Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta;
• Adancirea si aparitia unor noi fenomene sociale;
• Cresterea somajului in randul;
• absolventilor de liceu si de institutii de invatamant superior;
• Migrarea fortei de munca inalt calificata;

Invatamint

Puncte tari

Cea mai inalta rata de cuprindere in invatamant la nivel national

Rata alfabetizarii adultilor este 98,3%

Rata de cuprindere in invatamant la toate nivelurile de educatie este de 79,5%

Incurajarea invatamantului in limbi straine si promovarea lui la toate nivelurile incepand de la gradinita pana la masterat

Cea mai mare parte a institutiilor de invatamant sunt dotate cu retea de calculatoare performante, fiind conectate la Internet

Modernizarea celor mai multe sali de sport si construirea altora noi

Buna pregatire a cadrelor didactice din invatamant

Existenta unor centre de cercetare

Puncte slabe

Lipsa unei scoli tehnice de maistri

Neechivalarea studiilor facute in Romania de catre universitatile din strainatate

Specializari universitare lipsite de dotarea la varf necesara

Dotari tehnico-sanitare precare

Nivelul scazut al salariilor in sistemul educational

Procent relativ mic din PIB alocat sistemului educational in comparatie cu media pe UE

Oportunitati

Competitie la nivelul elitei pentru o formare profesionala cat mai completa - mentalitatea "doua facultati-master"

Integrarea Universitatilor din Regiune in retele europene

Atragerea de studenti din alte tari

Imbunatatirea sistemului educational

Continuarea proceselor de modernizare si dotare a scolilor si liceelor

Amenintari

• Pe fondul scaderii natalitatii si al imbatranirii populatiei, scade continuu numarul de elevi
• Concurenta universitatilor straine, odata cu aplicarea din anul scolar 2005-2006
• Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile universitare
• Scaderea atractivitatii sistemului de invatamant datorita salariilor mici din acest sector

Administratie si locuinte

Puncte tari

Deschiderea administratiei actuale catre investitii

Existenta pe piata muncii a unei forte de munca extrem de calificata in domeniul administratiei publice

Existenta a numeroase fundatii si asociatii active in mediul social (sectorul ONG este destul de dezvoltat si se afla in expansiune)

Numarul, relativ mare de fonduri Phare atrase in oras, comparativ cu alte orase

Puncte slabe

Lipsa colaborarii intre institutiile statului la elaborarea strategiilor de dezvoltare

Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte

Capacitate insuficienta de cofinantare a proiectelor

Insuficienta coordonare a eforturilor de dezvoltare la nivel local

Insuficienta transparenta

Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat

Eficienta redusa a investitiilor publice

Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la nivelul tuturor institutiilor publice

calitatea slaba a fondului construit;

nefinalizarea unor locuinte colective: pe B-dul Mihai Viteazul (2 scari P+7 - vis a vis de Spitalul Judetean; 3 scari P+4 - Ans. Dudului); zona Centru - (6 scari P+7); Ans. 72 apart. - Obor - (10 locuinte sociale);

ineficienta utilizare a unor spatii de locuire din oras, in special a blocurilor pentru camine de nefamilisti;

lipsa unor dotari de cartier (crese, gradinite, dispensare, biblioteci, obiective de cult, dotari de sport);

spatii reziduale de conflict;

densitati foarte mici in unele cartiere (Obor, Ghizdarului, Alexandriei si Sloboziei);

slaba dotare tehnico-edilitara in unele zone;

cresterea nivelului de poluare in unele zone de locuit;

dimensionarea necorespunzatoare a retelei stradale in unele cartiere (din zonele cu locuinte individuale);

lipsa spatiilor verzi si de recreere la nivel orasenesc si de cartier;

utilizarea agricola a unor terenuri din zona de locuinte.

Oportunitati

Volumul mare al fondurilor de preaderare ce vor fi acordate regiunii

Dezvoltarea parteneriatului public-privat

Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul administratiei publice locale

Prioritati de dezvoltare pe baza de consultari si consens

Colaborarea, in vederea eficientizarii procesului administrativ, intre administratia locala si unitatile descentralizate ale ministerelor in teritoriu

Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice locale din tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte comune

Implicarea ONG-urilor specializate in rezolvarea problemelor comunitatilor si grupurilor pe care le reprezinta

Sprijinul autoritatilor locale in construirea de locuinte, prin alocarea de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea parteneriatului public-privat

Amenintari

• Lipsa unei coordonari a actiunilor de atragere de investitori straini

Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor in problemele comunitare

Cultura, arta, mass media,sport

Puncte tari

• Existenta unor centre culturale precum: Directia pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, Biblioteca 'I.A. Bassarabescu', Muzeul 'Teohari Antonescu' (cu profil de arheologie, istorie si istoria culturii), Teatrul Valah, Centrul pentru conservarea si valorificarea traditiei si creatiei populare, Scoala de arte si Salonul Artelor.
• Prezenta Casei de Cultura 'Ion Vinea' in cadrul careia, pe langa cercuri, cenacluri artistice si activitati de loisir, functioneaza o Universitate Populara si un Centru Zonal metodologic pentru Educatia Adultilor si Filarmonica (una dintre cele mai tinere institutii muzicale profesioniste din tara).
• Copiii se pot initia si forma in diverse domenii si la Scoala de muzica si arte plastice 'Victor Karpis' sau la Palatul elevilor.
• In oras mai functioneaza 23 de biblioteci, un cinematograf, o galerie de arta, o Casa de Cultura a Politiei de Frontiera si sapte librarii. In sfera mass-media exista un studio de televiziune prin cablu, un post de radio, un cotidian, 6 saptamanale si alte publicatii periodice.
• Viata religioasa este reprezentata de 7 biserici ortodoxe, una romano-catolica, una baptista, una adventista si una penticostala.
• Biserica Ortodoxa Romana si-a anuntat intentia intemeierii unei noi episcopii, cu sediul la Giurgiu.

Puncte slabe

Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si centre de cultura

Sprijinirea insuficienta a artei si culturii

Neimplicarea oamenilor de afaceri in sprijinirea si restaurarea unor vestigii si edificii

Implicarea in prea mica masura a tinerilor in viata culturala si artistica

Nevalorificarea la maxim a potentialului cultural, sportiv si artistic

Starea precara a celor 2 stadioane

Oportunitati

Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dezvoltare a culturii si traditiilor

Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii

Promovarea internationala a traditiilor locale

Promovarea de la varste fragede a valorilor si traditiilor

Organizarea de spectacole cu scop caritabil

Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza activitatile sportive, si cultural-artistice

Incurajarea tinerilor pentru sportul de performanta

Amenintari

o Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea civila

o Slaba implicare a autoritatilor locale in sprijinirea activitatilor cultural-artistice si sportive

o Diminuarea in si mai mare masura a interesului tinerilor pentru cultura, arta, traditii si sport

o Accentuarea deteriorarii unor institute de arta si cultura

o Usurinta cu care tinerii adopta valorile asa-zis "occidentale" si renunta la cele autohtone

o Salariile mici din cultura, sport, arta

o Scaderea fondurilor pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.

Sanatate

Puncte tari

Institutiile de ocrotire a sanatatii din Giurgiu acopera necesarul de asistenta medicala atat pentru cetatenii municipiului, cat si pentru un procent semnificativ din populatia judetului, fara sa cuprinda toata gama de servicii in acest domeniu.

Puncte slabe

o Existenta in sectorul public a unitatilor de sanatate vechi modernizate doar partial

o Starea precara din punct de vedere tehnic si material din unele spitale

o Salariile mici din sistemul sanitar, care face ca foarte medici, farmacisti si asistente sa migreze in strainatate pentru locuri de munca mai bine platite

o Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri extrabugetare

Oportunitati

Crearea de noi centre private de sanatate

Dezvoltarea sistemului de asigurari private

Continuarea procesului de modernizare si retehnologizarea unitatilor de profil existente

Specializare in strainatate

Extinderea colaborarii atat la nivel national cat si international

Dezvoltarea cercetarii in domeniul medical

Amenintari

Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei

Cresterea numarului de imbolnaviri datorate degradarii factorilor de mediu

Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti in domeniul medical

. MEDIU

Puncte tari

Existenta unor institutii, structuri de protectie civila, dezastre ;

Reducerea gradului de poluare a orasului prin devierea unor artere rutiere spre zonele periferice ;

Activitatea de colectare, evacuare si transport al desurilor menajere si industriale realizat printr-un serviciu specializat al Primariei(89 de salariati)

Puncte slabe

Deficitul de spatii verzi ;

Spatiile verzi sunt reprezentate doar de parcuri, scuaruri, si terenuri destinate activit de tip sort- loisire

Depozitarea desurilo menajere pe o rampa de gunoi neamenajata ecologic de linga canalul Planetelorcu o suprafata de cca 6 ha si un grad de umplere de cca 76%si ca urmare amenajarea unei gropi ecologice este urgenta.

Oportunitati

Tendinte de reducere a poluarii ;

Atragerea investitorilor care folosesc tehnologi nepoluante ;

Dezvoltarea reciclarii deseurilor.

Amenintari

Poluarea aerului

Implicarea in mica masura a autoritatilo locale in stimularea cetatenilor de a folosi mijloace de transport in comun

Pouarea solului de catre unii agenti economici ;

Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990 ;

CAPITOLUL 3 VIZIUNE SI SCOPURI;ELABORAREA CHESTIONARULUI

1.Considerati o prioritate apa potabila curenta in locuinta dumneavoastra?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Da   80%

Nu stiu    12%

Nu stiu/Nu raspund  8%

2.Care credeti ca ar trebui sa fie masurile luate de catre autoritatile locale in perioada urmatoare, 5ani ?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Constructia de locuinte   42%

Plantarea de pomi, amenajarea parcurilor    22%

Scaderea poluarii  9%

Cresterea numarului de locuri de munca 11%

Crearea de noi spatii de agrement  10%

Nu stiu/Nu raspund    5%

3.Credeti ca Dunarea este locul potrivit pt a va relaxa ?

Persoanele intervievate au raspuns astfel:

Nu   40%

Da   10%

Nu stiu/Nu raspund  50%

4.Va preocupa calitatea apei pe care o beti de la robinet?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Da 70%

Nu stiu/Nu raspund 30%

5.Unde va petreceti timpul liber de la sfarsit de saptamana?

Persoanele intervievate au raspuns astfel:

Acasa  13%

La padure   36%

La rudele din provincie   24.40%

In baruri si discoteci    16.60%

Alte destinatii   8%

Nu raspund   2%

6.Ati mers vreodata la pescuit sau aveti rude sau prieteni care practica aceasta activitate?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Da    48%

Nu    27%

Nu-mi amintesc   18%

Nu raspund    7%

7.Cat de frecvent consumati fructe produse in zona Giurgiu

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Foarte des  40%

Des 35%

Nu stiu/Nu raspund    2%

Deloc   2%

Putin   21%

8.Ati dori mai multe zone verzi in interiorul orasului?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Da 87.5%

Nu   2%

Nu stiu/Nu raspund    10.5%

9.Cat de mult va intereseaza sa traiti intr-un mediu curat?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Foarte mult   73%

Mult   7%

Nu stiu/Nu raspund 20%

10.Este important ca Giurgiu sa fie un oras modern?

Persoanele intervievate au raspuns dupa cum urmeaza:

Da  80%

Nu  12%

Nu stiu/Nu raspund 8%

• Au raspuns chestionarului 52,5% persoane de sex feminin si 47,5%  persoane de sex masculin.
• Varsta persoanelor din esantion a fost impartita in mai multe categorii.Am obtinut astfel urmatoarele procente: cei mai multi dintre cei ce au raspuns chestionarului au varsta cuprinsa intre 35 si 44 de ani(25%), 23% dintre subiecti au varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, 22% au varsta cuprinsa intre 45 si 54 de ani.
• Distributia subiectilor in functie de nationalitatea lor: 92,5%-romana, 7,5%-alta.
• Distributia subiectilor in functie de religia pe care o au: 85,5%-ortodox, 6,5%-catolic, 8%-alta.
• Starea civila a subiectilor: 45%-casatorit, 40%-necasatorit, 10%-divortat, 5%-vaduv.
• Nivelul de instruire:  7%-studii post universitare, 12%-studii superioare, 24%-studii postliceale, 36%-scolala profesionala, 21%-liceul.
• Ocupatia: muncitor la stat-19%, muncitor la patron-11%, specialist-19%, patron-12%, functionar-12%, elev-8%, somer-2,30%, pensionar-9%, casnica- 3,40%, alta-4,30%.
• Venitul dumneavoastra personal se incadreaza intre :sub 3.500.000-15%, intre3.500.000-4.500.000-15%, 4.500.001-5.500.000-25%, 5.500.001-6.500.000-21%, 6.500.001- 7.500.000-7%, peste 7.500.000- 10%, nu raspund-7%.

Capitolul 4. FORMULAREA STRATEGIEI

SANATATE

Pornind de la evaluarea starii de sanatate definim urmatoarele obiective strategice:

Cresterea sperantei de viata ;

Ameliorarea calitatii vietii;

Scaderea morbiditatii;

Un sistem sanitar eficient;

Accesul echitabil la serviciile de sanatate;

O noua mentalitate a personalului medical fata de exercitarea actului medical.

In oras a scazut incidenta bolilor profesionale, dar stilul de viata se mentine si favorizeaza aceeasi

prevalenta a bolilor (principalele boli cronice diagnosticate sunt bolile cardio-vasculare, cancerul si bolile aparatului respirator).

Obiective specifice:

Imbunatatirea functionarii unitatilor spitalicesti existente, inclusiv a serviciilor de urgenta si centrelor de permenenta;

Dotarea unitatilor medicale cu aparatura si echipamente de inalta performanta in scopul imbunatatirii calitatii actului medical si diversificarii acestuia;

Repunerea in functiune si cresterea responsabilitatiilor a cabinetelor medicale scolare sporirea numarului acestora corespunzator nevoilor populatiei de varsta scolara;

Sprijinirea sectorului privat de sanatate prin crearea de facilitati in plan local, inclusiv pentru functionarea farmaciilor in cartierele marginase ale orasului;

Dezvoltarea de parteneriate public-private la nivelul asistentei medicale primare,ambulatoriilor de specialitate si unitatilor medicale cu paturi;

Infiintarea unui spital de boli infecto-contagioase cu o capacitate de 90 de paturi ;

Implicarea comunitatii in stabilizarea medicilor la nivel local si in atragerea de surse de finantare;

Trecerea patrimoniului Ministerului Sanatatii si Familiei din judetul Giurgiu in administrarea consiliului Judetean si a consiliilor locale pentru degreverea sistemului sanitar de cheltuielile aferenta intretinerii acestora si orientarea fondurilor catre actul medical de calitate;

Focalizarea eforturilor locale pe aspecte ale planificarii familiale si ale santatii copilului;

Promovarea unui stil de viata sanatos, inclusiv prin cresterea calitatii serviciilor medicale primare si prin arondarea fiecarui cetatean la un medic de familie;

Asigurarea pentru toti cetatenii orasului a serviciilor publice care infuenteaza igiena personala (asigurarea accesului la apa potabila sigura, de calitate si in cantitate suficienta);

Implicarea organizatiilor neguvernamentale si a mass-mediei locale in imbunatatirea informarii si educarii populatiei asupra factorilor de risc pe care ii reprezinta fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri si sedentarismul.

EDUCATIE

Obiectivul fundamental al strategiei de dezvoltare durabila este imbunatatirea procesului de formare a resurselor umane si de asigurare a unui grad de cultura corespunzator pentru toti cetatenii. Din acest obiectiv fundamental deriva in plan local urmatoarele obiective operationale:

• Asigurarea unui management scolar si cultural profesionist;
• Asigurarea din surse bugetare locale si din alte fonduri locale a sumelor de bani necesare functionarii unitatilor scolare in conditii adecvate procesului de invatamant (racordarea la utilitati: apa potabila, canalizare, retea de termoficare, dotarea cu mobilier adecvat);

*Repararea cladirilor, a structurii de rezistenta, a fatadelor, amenajarea curtilor scolilor si asigurarea ritmica a fondurilor pentru reparatii curente;

Infiintarea unor laboratoare de informatica si conectarea la sistemele de comunicatie electronica in toate unitatile scolare;

Amenajarea de terenuri de sport, in primul rand, construirea unor sali de sport pentru unitatile scolare (terminarea bazinului acoperit de la Scoala Generala nr. 8), dotarea celor existente cu o baza materiala performanta si construirea unei sali de sport polivalente;

Cuprinderea in sistemul de invatamant a tuturor copiilor de varsta scolara;

Masuri active de eliminare a abandonului scolar si readucerea in sistemul de invatamant a celor care au abandonat deja;

Infiintarea unui Centru international de Masterat;

Sprijinirea activitatilor desfasurate de Clubul Elevilor;

Sustinerea si diversificarea activitatilor educative si de petrecere a timpului liber organizate de Casa de Cultura si alte institutii;

Dezvoltarea componentelor de educatie pentru protectia mediului pentru toate categoriile de varsta;

Recuperarea cladirii Ateneului Nicolae Balanescu si punerea in valoare a acesteia ca centru cultural asa cum a functionat in perioada interbelica;

Dezvoltarea unor forme eficiente de educatie permanenta;

Dezvoltarea fondului de carte al Bibliotecii Municipale si informatizarea bazei de date;

Sustinerea financiara atat prin bugetul local cat si prin sponzorizari a activitatii Filarmonicii, a Teatrului Valah si a Muzeului Teoharie Antonescu;

Valorificarea potentialului educativ al unor monumente locale;

*Asigurarea continuitatii manifestarilor si evenimentelor culturale traditionale (festivaluri si concursuri de folclor, muzica, teatru, literatura si arte vizuale);

Pastrarea traditiilor mestesugaresti specifice zonei;

Dezvoltarea cooperarii internationale, inclusiv cu vecinii si cu minoritatea romaneasca de la sud de Dunare.

CRESTEREA ECONOMICA

Dezvoltarea durabila a municipiului impune utilizarea eficienta a resurselor in conditiile protejarii mediului. Pentru o mai buna exploatare a resurselor existente, precum si pentru asigurarea unor conditii propice cresterii economice a localitatii se impun urmatoarele obiective majore:

a) Dezvoltarea, modernizarea si extinderea infrastructurii, cu valorificarea oportunitatilor oferite de pozitia geo-strategica a municipiului prin:

o Realizarea in conditii de urgenta a drumului de centura care sa faca legatura dintre viitorul drum expres Bucuresti-Giurgiu si podul peste Dunare, liniile de feribot, platformele industriale nord si sud;

o Modernizarea caii ferate, in special a spatiilor de garare si a conexiunilor acestora cu platformele industriale si cu zona portuara;

o Modernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele calatori, marfuri, sportiv (iachting), turism si agrement, astfel incat orasul port Giurgiu sa poata deveni un punct intermediar puternic intre Rotterdam si Constanta, care sa deserveasca si capitala tarii, municipiul Bucuresti.

o Realizarea retelei de aductiune si distributie gaze naturale, care ar permite cresterea atractivitatii economice a orasului prin disponibilitatea pentru inca o resursa energetica;

o Modernizarea si extinderea retelelor tehnico-edilitare, care ar permite cresterea activitatii economice prin asigurarea utilitatilor necesare pentru toate unitatile vechi si noi.

b) Sustinerea aparitiei unor activitati economice noi, strans legate de resursele si traditia locala, dezvoltarea si modernizarea activitatilor existente, imbunatatirea mediului economic local prin:

o Dezvoltarea turismului si eco-turismului pe fluviul Dunarea pe baza unui program menit sa asigure punerea in valoare a potentialului turistic din zona.

o Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii care prelucreaza materii prime oferite de agricultura (au potential de dezvoltare urmatoarele subramuri: morarit si panificatie, conserve de legume, productia de ulei, zahar si bere, prelucrarea carnii si industrializarea laptelui);

o Sustinerea in continuare a acelor intreprinderi deja existente care fac fata concurentei specifice economiei de piata;

o Retehnologizarea acelor sectii ale intreprinderilor construite perioada industrializarii fortate care pot produce tipuri de produse cerute pe piata cu tehnologii nepoluante (de exemplu, sectii ale Combinatului Chimic);

o Repunerea in functiune a Santierului Naval tinand seama ca exista forta de munca calificata si spatii amenajate corespunzator;

o Infiintarea unui terminal de transcontainere in port care sa permita transferarea containerelor de pe un mijloc de transport pe altul (auto, feroviar sau naval);

o Sustinerea activitatilor desfasurate in Zona Libera si incurajarea prezentei altor investitori in zona, ceea ce ar asigura diversificarea activitatilor;

o Realizarea unei zone de interes supramunicipal in port pentru unitatile economice cu activitati preponderent legate de transporturile fluviale si de reprezentare a Zonei Libere, sedii si birouri de firme;

o Infiintarea unei burse de cereale si a unor capacitati de depozitare corespunzatoare (silozuri) care sa preia productia cerealiera din zona;

o Infiintarea unei piete en-gros dotata cu capacitati de sortare si preambalare care sa preia productia agricola, animala si vegetala de la micii producatori individuali si sa o distribuie spre marile piete, inclusiv spre Bucuresti si export;

o Lamurirea statutului Centralei Termoelectrice astfel incat sa se treaca cat mai repede la retehnologizarea ei in scopul cresterii eficientei, reducerii sau eliminarii poluarii.

c) Rezolvarea disfunctionalitatilor din reteaua de alimentare cu apa si canalizare prin:

-  Marirea fiabilitatii echipamentului mecanic de pompare si dotarea cu pompe care sa se plieze mai bine pe debitul disponibil.

Atenuarea sau eliminarea dezechilibrului dintre cele doua gospodarii de apa, prin marirea capacitatii la gospodaria de Nord.

Marirea gradului de siguranta a statiilor de pompare si reducerea consumului specific de energie pe metrul cub de apa pompat, prin echiparea cu electropompe cu fiabilitate ridicata si de puteri mai mari.

Modernizarea statiilor de clorinare a apei prin echiparea cu sisteme automate de dozare.

Inlocuirea dupa caz, datorita uzurii fizice sau morale, a retelelor de transport a apei care nu mai prezinta siguranta in exploatare sau a celor care nu asigura debitele necesare (in zone cu dezvoltare rapida).

Infiintarea de noi retele de distributie cu conducte de ultima generatie pentru deservirea zonelor care nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa.

Completari in reteaua actuala, in special pentru arterele principale, inclusiv de interconectare intre cele doua gospodarii de apa, in scopul echilibrarii retelei.

d) Conectarea orasului la reteaua de distributie a gazelor naturale

Pentru alimentarea cu gaze a orasului exista un proiect aflat in stadiul de aprobare a garantiei guvernamentale pentru inceperea executiei, care prevede urmatoarele:

-executarea unei magistrale de aductiune de la Bucsani, de 62,94 km. lungime avand diametre de 500 mm;

-statia de masura predare amplasata langa penitenciarul Giurgiu;

-statia de reglare presiune amplasata in aceeasi incinta.

e)  Imbunatatirea conditiilor de locuit

Respectarea prevederilor P.U.G si P.U.Z. existente si introducerea de reactualizari in situatiile care impun

acest lucru.

2.  Intocmirea de Planuri urbanistice zonale si de detaliu pentru solutionarea optima a problemelor urbanistice

din zonele de locuit.

3.  Imbunatatirea fondului de locuit prin reconstructie in zonele parter, prin realizarea unui procent optim de

ocupare; utilizare a terenului si imbunatatirea gradului de confort.

4.   Ridicarea calitatii fondului construit de locuinte.

5.   Imbunatatirea densitatilor de locuire si a dotarii tehnico-edilitare in cartierele: Obor, Alexandriei, Ghizdarului, Sloboziei.

6.   Introducerea in toate zonele de locuit a echiparilor edilitare si a dotarilor specifice.

7.   Finalizarea apartamentelor oprite in diverse stadii de executie.

8.   Executarea locuintelor colective din ans. Hotel Steaua Dunarii (44 ap.) si Dudului III (55 ap).

9.   Utilizarea spatiilor reziduale pentru dotari de cartier si spatii verzi.

10.   Imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente.

11.   Imbunatatirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin reconditionarea finisajelor corelat lucrarilor de izolare termica, amenajari exterioare, spatii verzi, etc.

12.   Descentralizarea distributiei si contorizarii apei, apei calde si agentului termic pentru locuinte.

13.   Refacerea fondului de locuit existent si realizarea de locuinte noi in regim de inaltime conform documentatiilor urbanistice.

14.   Realizarea in viitor in zonele de extindere a locuintelor de tip urban compacte, complete si izolate prevazute cu loturi proprii de teren.

15.   Realizarea in zona ultracentrala a locuintelor colective cu regim de inaltime P+2 E / 4E.

16.   Introducerea in toate zonele rezidentiale a echiparilor edilitare si a dotarilor specifice.

17.   Extinderea, reconfigurarea si dimensionarea optima a retelei stradale in vederea asigurarii unor comunicatii facile in zonele rezidentiale cat si intre acestea si celelalte zone ale orasului.

18.   Masuri pentru eliminarea poluarii in zonele de locuit.

19.   Marirea suprafetelor verzi si amenajarea unor noi spatii de agrement presupune:

-incadrarea corpurilor de padure Balanu si Turbatu ca paduri cu functii de recreere si agrement;

-incadrarea zonelor cu habitate valoroase aflate cu ecosisteme in echilibru, riverane Dunarii;

-reabilitarea zonelor distruse de poluare;

-amenajarea peisagistica in lungul arterelor transeuropene si a celor de acces in oras cu rol de plantatii  

de protectie;

-realizarea de suprafete verzi in interiorul orasului si imbunatatirea celor existente;

-realizarea unei zone de agrement, a unei zone de padure si a unui parc.

 CAPIOLUL 5. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

CONSERVAREA RESURSELOR SI PROTECTIA MEDIULUI

Propunem stabilirea obiectivelor, elaborarea scenariilor si alegerea politicilor in municipiul Giurgiu pe urmatoarele componente:

a)  Strategia pentru prevenirea poluarii aerului

Tactici

Calitatea aerului este influentata, in principal, de emisiile industriale si emisiile provenite din trafic.

Referitor la emisiile din procesele industriale, IPM impune prin autorizatia de mediu, masuri de reducere a emisiilor pana la limitele admise sau, in cazuri speciale sub aceste limite. Planul de actiune pentru reducerea emisiilor provenite din trafic trebuie sa se concentreze pe urmatoarele aspecte esentiale:

Calitatea combustibililor (actiune de rezolvare ce trebuie stabilita la nivel national);

Calitatea autovehiculelor (actiune de rezolvare ce trebuie stabilita la nivel national);

Infrastructura (actiune de rezolvare ce trebuie stabilita la nivel local).

Principiile politicii :

Trebuie pusa in discutie poluarea care afecteaza sanatatea populatiei.

Reducerea pierderilor prin practici de buna gospodarire.

Aplicarea principiului 'poluatorul plateste'.

Sporirea constientizarii si schimbarea comportamentului populatiei referitor la intretinerea tehnica a autovehiculelor.

Telul-imbunatatirea calitatii aerului

Obiective si tinte

b) Strategia pentru apa de suprafata

Tactici

Strategia de rezolvare a problemei poluarii apelor de suprafata ia in considerare reducerea cantitatilor de apa consumate, reducerea incarcarilor in apele evacuate, remedierea statiilor de epurare si asigurarea preepurarii apelor uzate evacuate in canalizare.

Principiile politicii:

Trebuie pusa in discutie poluarea care afecteaza sanatatea populatiei.

Prevenirea va avea prioritate fata de actiunea corectiva ('la capat de conducta').

Reducerea pierderilor prin practici de buna gospodarire.

Aplicarea principiului 'poluatorul plateste'.

Sporirea constientizarii societatilor industriale privind reducerea consumului de apa prin reutilizare in proces

si calitatea apelor evacuate.

Telul- imbunatatirea calitatii apelor de suprafata

Obiective si tinte

b)  Strategia pentru apa potabila

Tactici

Strategia trebuie sa urmareasca normele, standardele si legile privind gestionarea cantitativa si calitativa

a apei potabile, urmarind traseul captare-distributie-consum.

Principiile politicii:

Trebuie pusa in discutie poluarea care afecteaza sanatatea populatiei.

Prevenirea va avea prioritate fata de actiunea corectiva ('la capat de conducta').

Reducerea pierderilor prin practici de buna gospodarire.

Sporirea constientizarii populatiei pentru reducerea consumului de apa.

Telul-asigurarea cantitativa si calitativa a apei potabile

c)  Strategia pentru prevenirea poluarii si a degradarii solului si a naturii

Tactici:

-elaborarea inventarelor detaliate privind calitatea solului si folosinta acestora;

-rezolvarea impacturilor majore;

-stoparea cauzelor si stabilirea unor directii pentru utilizare durabila;

-reconstructia ecologica a zonelor afectate.

Principiile politicii:

Se pune in discutie poluarea solului, apei subterane cu efecte asupra sanatatii populatiei.

Programe de actiune pe baza evaluarii impactului-degradarea naturii in conditiile conservarii si protejarii ecosistemelor.

Utilizarea durabila a resurselor.

Aplicarea principiului 'poluatorul plateste'.

Sporirea constientizarii si schimbarea comportamentului populatiei fata de aceasta problema.

Telul-reabilitarea zonelor degradate si conservarea ecosistemelor terestre

Obiective si tinte.

d)  Strategia pentru managementul deseurilor

Tactici

Prioritatea nationala si internationala in managementul deseurilor este reducerea / prevenirea,

refolosirea, reciclarea , tratarea si depozitarea finala a deseurilor.

Principiile politicii:

In primul rand se pune problema poluarii provocate de gestionarea ineficienta a deseurilor,

care poate ameninta sanatatea populatiei.

Trebuie cautate stimulente materiale care sa determine atat populatia cat si industriile sa

practice o colectare selectiva a deseurilor in vederea reciclarii, in paralel cu modernizarea societatilor de salubritate.

Aplicarea principiului 'poluatorul plateste'.

Sporirea constientizarii si schimbarea comportamentului populatiei fata de problema colectarii deseurilor.

Telul -imbunatatirea gestionarii deseurilor

Obiective si tinte

e)  Indicatori si monitorizare

Pentru a putea urmari daca se ating tintele stabilite, este necesar sa se masoare daca traseul urmat este corect, ce si cum trebuie imbunatatit in aceasta privinta (evident ca aceasta propunere este perfectibila). Rezultatele monitorizarii trebuie sa fie publicate in raportul de monitorizare - 'Starea mediului in Giurgiu' (anual).

Indicatorii monitorizati sunt:

Rezultate de mediu, de exemplu reducerea specifica a poluarii.

Calitatea mediului pe factori specifici.

Gradul de conformare a grupurilor tinta.

Eforturi pentru implementare si control.

Gradul de introducere a tehnologiilor curate.

Eforturi pentru reglementare.

Eforturi financiare ale grupurilor tinta.

Total penalitati pentru neconformare, etc.

Capitolul 6 EVALUAREA STRATEGIEI

Proiectul de planificare strategica a municipiului giurgiu trebuie sa ia in considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor si rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie sa se bazeze pe elemente structurale serioase si sa fie realizata de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie sa tina seama de caracteristicile comunitatii din Giurgiu si sa aiba un caracter permanent (care sa includa si monitorizare nu doar evaluari finale). Evaluarea va fi realizata periodic de catre echipe mixte (formate din functionari ai Primariei, reprezentanti ai institutiilor statului si ai grupurilor interesate din comunitate) menite sa evalueze masura in care exista progres in termeni de implementare a strategiei dar si sa se asigure ca strategia ramane relevanta pentru nevoile si prioritatile locale.