Elementele tragerii

Elementele tragerii

Un rol important in examinarea urmelor impuscaturii si in stabilirea distantei de tragere il au cunoasterea unor elemente ale tragerii, a unor notiuni de balistica interioara si exterioara.

Principalele elemente ale tragerii, cu semnificatie in solutionarea cauzelor penale sunt:

Viteza proiectilului sau viteza initiala a glontului este in functie de tipul si de cantitatea de pulbere, de greutatea glontului si de lungimea tevii.

Viteza initiala se masoara in momentul iesirii glontului din canalul tevii (V₀).

Viteza glontului influenteaza :

w durata de traiect a glontului pana la obiectiv;

w curbura traiectoriei;

w puterea de patrundere a glontului.

S-a observat ca, cu cat teava armei este mai lunga cu atat mai mult timp presiunea gazelor va actiona asupra glontului si drept urmare, cu atat va fi mai mare viteza initiala a glontului.

Prin sporirea vitezei initiale a glontului se urmaresc:

w marirea bataii armamentului;

w marirea puterii de patrundere a glontului;

w marirea efectului omorator al glontului;

w reducerea influentei conditiilor exterioare asupra traiectoriei.

Traiectoria proiectilului este linia curba descrisa de centrul de greutate al proiectilului in drumul parcurs de la iesirea din teava armei si pana la tinta.

Este definita printr-o serie de elemente cum sunt:

1) originea traiectoriei; 13) ramura urcatoare;

2) orizontala traiectoriei; 14) ramura coboratoare;

3) linia de tragere; 15) punctul de incidenta;

4) unghiul de tragere; 16) unghiul de incidenta;

5) linia de aruncare; 17) punctul de ochire;

6) unghiul de aruncare; 18) linia de ochire;

7) unghiul de zvacnire; 19) unghiul de ochire;

8) punctul de cadere; 20) unghiul de teren al obiectivului;

9) unghiul de cadere; 21) distanta ochita;

10) distanta de tragere; 22) ordonata verticala;

11) varful traiectoriei; 23) ordonata balistica;

12) sageata traiectoriei; 24) linia de teren a obiectivului.

Bataia armei reprezinta distanta maxima la care poate sa ajunga un proiectil. In cadrul bataii unei arme intereseaza in mod special distanta pana la care glontul isi pastreaza efectul distructiv (omorator). Aceasta depinde in mare masura de viteze initiala a glontului.

De exemplu, distanta pana la care glontul isi pastreaza efectul omorator asupra omului, la unele categorii de armament este:

w pistol (revolver) - pana 500m.;

w pistol mitraliera md. 1963 - pana la 1500 m.;

w pusca mitraliera md.1964 - pana la 1500 m.;

w carabina md. 1944 - pana la 3000 m.;

w mitraliera md. 1966 - pana la 3800 m.

Puterea de patrundere - este capacitatea glontului de a strabate diferite obstacole.

Fenomenul de patrundere depinde de:

w proprietatile obstacolelor (consistenta, duritate, etc.);

w energia cinetica a glontului in momentul impactului;

w calibrul glontului, greutatea si forma acestuia.

Pentru a ilustra puterea de patrundere a glontului, in functie de materialul din care este confectionat obstacolul, exemplific cu ajutorul caracteristicilor pistolului mitraliera md.1963 cal. 7,62 mm. Pentru tragere se folosesc cartuse cu miez de otel, obiectivele fiind dispuse la 100 m.

Reculul armei il constituie miscarea brusca a armei spre inapoi, in sens opus miscarii glontului, ca urmare a presiunii exercitate de o parte din gazele rezultate din arderea pulberii de azvarlire, in momentul darii focului.

Datorita reculului, urmele de mana de pe crosa pistolului pot capata un aspect dinamic, ceea ce demonstreaza ca arma a fost actionata de victima, in mana careia a fost gasita si nu pusa de o alta persoana in scopul de a simula sinuciderea.

Tot ca urmare a reculului se pot vedea urme in umarul sau bratul tragatorului, ceea ce demonstreaza clar ca acesta a tras.

Miscarea de recul are la baza doua faze:

faza intai - cand glontul incepe miscarea spre inainte;

faza a doua - atunci cand glontul paraseste canalul tevii si forta de recul atinge valoarea maxima.

Viteza reculului unei arme este de atatea ori mai mica decat viteza initiala a glontului, de cate ori glontul este mai usor decat arma respectiva.

In cazul armamentului automat (semiautomat), a carui constructie se bazeaza pe principiul folosirii energiei de recul, o parte din puterea acestuia se consuma pentru punerea in miscare a partilor mobile pentru reincarcare. Din aceasta cauza, forta reculului este mai mica decat la armamentul neautomat.