 |  |
|
Efectele juridice ale actelor administrative
1. Intrarea in aplicare a actelor administrative - inceperea producerii efectelor juridice
Regula este cea a comunicarii actelor administrative individuale persoanelor interesate si intrarea in vigoare in privinta actelor adm normative. Momentul din care incep sa se produca efectele jur, pt actele adm este data primirii comunicarii de catre persoana interesata, respectiv data intrarii in vigoare.
In cazul actelor adm normative, efectele jur se produc atat pt organul emitent cat si pt administrati numai din momentul publicarii lor, astfel ar fi posibil ca organul emitent sa fie interesat sa amane publicarea. Pt actele normative cu caracter militar efectele jur se vor produce de la data primirii comunicarii de catre persoanele interesate
Pt actele adm individuale efectele jur incep sa se produca dinmomentul aducerii la cunostinta persoanelor carora li se adreseaza. Cand actul adm se refera la interesele mai multor persoane, deci se constituie ca un act colectiv, dar cu caracter individual, scopul poate fi atins si prin publicarea in presa fara o modificare individuala.
Exceptii de la principiul neretroactivitatii actelor juridice:
actele adm care prevad o data ulterioara de intrare in vigoare sau de producere a efectelor. Din momentul aratat de organul emitent actul adm dobandeste valenta executorie. Producerea de efecte jur ulterior comunicarii sau publicarii actului adm se stab fie prin lege fie prin vointa organului emitent, fie prin natura actului
actele administrative cu caracter retroactiv: sunt actele declarative ori recognitive princare se constata, recunosc sau determina existenta sau intinderea unor dr si obligatii nascute anterior ori inexistenta acestora.
In categoria actelor cu caracter retroactiv intra :
Actele adm normative interpretative.
Actele administrative jurisdictionale carora li se recunoaste un caracter retroactiv, prin faptul ca stabilesc situatii jur preexistente emiterii actului.
. Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative
Actele adm produc efecte jur din momentul intrarii lor in aplicare care este ziua comunicarii sau publicarii si pana an momentul scoaterii lor din vigoare. De regula actele adm normative nu cuprind referiri la data iesirii lor din vigoare. De exceptie facand actele temporare, care produc efecte jur pana la data prevazuta sau pana la consumarea situatiei juridice ce s-a urmarit a fi reglementata prin acel act.
Efectele jur ale unui act adm pot sa inceteze fie prin acte jur anume emise cu acest scp, fie urmare a producerii unor fapte materiale de care legea leaga aceste efecte.
I. Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative prin acte juridice
Incetarea efectelor juridice ale unui act adm se poate face de catre: organul emitent, organul iererhic superior, parchetul in anumite situatii speciale si instanta judecatoreasca, expres printr-un act juridic de forta egala sau superioara, sau printr-o hotarare judecatoreasca.
Renuntarea la beneficiul unui act adm individual nu duce la incetarea efectelor juridice ale acestui act, deoarece actul adm are eficienta prin manifestarea unilaterala de vointa a organului adm si atata timp cat actul nu a fost revocat de organul emitent, de organul superior, sau anulat de instanta judecatoreasca, aceasta continua sa-si produca efectele. Beneficiarul dreptului oricand va putea reveni asupra renuntarii sale, dar numai pana la revocarea actului de catre organul administrativ.
Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative ca urmare a emiterii unui act juridic, cu acest scop, poate avea loc, prin: anulare, revocare, suspendare.
A. Anularea si inexistenta actelor administrative
Anularea este manifestarea de vointa a unei anutoritati, facuta in scopul de a determina incetarea definitiva pe viitor si trecut a efectelor juridice ale unui act administrativ, fie normativ, fie individual., pe considerente de ilegalitate Anularea nu este altceva decat sanctiunea care se aplica dupa ce o dispozittie legala a fost incalcata, lipsind actul juridic viciat de efectele juridice in vederea carora a fost emis.
Aceasta sanctiune se aplica numai actelor adm nu si faptelor materiale juridice.
Actele adm pot fi afectate de vicii de ilegalitate grave , sau mai putin grave. Ultimele nu atrag anularea actului. Uneori viciile pun in cauza interse generale, alteori interese personale, uneori ele sunt evidente, alteori poarta toate semnele unui act perfect legal.
Teoria nulitatii actelor juridice ocupa un loc foarte important in dr civil, sanctiunea ilegalitatii fiind fie nulitatea absoluta, fie nulitatea relativa. Distinctia dintre nulitatea absoluta si nulitatea relativa se face in functie de interesul general sau individual ocrotit.
Actul adm lovit de nulitate absoluta sau relativa se bucura de prezumtia de legalitate, producand efecte juridice obligatorii pentru persoanele vizate, atata vreme cat aceste nulitati nu sunt constatate sau declarate de organul competent. Actul adm este nul- daca a fost emis de un alt organ decat cel competent.
Actul inexistent datorita vaditei sale ilegalitati, privitoare la natura si obiectul sau, este lipsit de efecte juridice, inexistenta putand fi constatata de indata de orice organ administrativ sau persoana fara a mai fi necesara declararea ca atare de catre instanta judecatoreasca.
Ne vom gasi in prezenta unui act adm inexistent cand acesta este lipsit de un elemnt de fapt indispensabil, conform naturii sale, pt a lua fiinta. In aceasta situatie, prezumtia de legalitate nu mai poate opera, constatarea ca actul este inexistent putand fi facuta de oricine, instanta judecatoreasca, organul administrativ sau de un cetatean.
Autoritatile competente sa anuleze actele adm lovite de nulitate sau inexistente sunt, organele adm ierarhic superioare, instantele judecatoresti, precum si autoritatile cuprinse in Ministerul Public, dar numai in privinta actelor ilegale ale organelor adm de cercetare si urmarire penala si ale organelor de administrare a locurilor de detinere si executare a pedepselor.
In activitatea organelor administrative nu are importanta practica distinctia dintre nulitatea absoluta si nulitatea relativa, neavand un regim juridic diferit. Indiferent de caracterul normei incalcate organul superior va putea din oficiu sa anuleze actul.
Invocarea nulitatii absolute sau relative poate fi facuta numai de persoana vatamata intr-un dr al sau, sau in interes legitim. Nulitatea absoluta poate fi invocata si de catre instanta din oficiu.
Anularea unui act adm se poate face si partial. Anularea partiala nu atrage anularea intregului act, atunci cand masura constatata ilegala si anulata este detasabila si nu conditioneaza existenta celorlalte dispozitii cuprinse in act si nici nu impieteaza cu nimic asupra atributiilor puterii executive.
De regula anularea actului adm produce efecte retroactive, respectiv duce la nulitatea tuturor raporturilor juridice ce au luat nastere pe baza lui. Prin urmare in cazul anularii actului adm pt ilegalitate, efectele anularii se produc atat pt trecut cat si pt viitor.
Anularea poate fi hotarata de organul administrativ ierarhic superior, instanta judecatoreasca si in unele cazuri de parchete, pe cand revocarea poate fi dispusa numai de organul emitent sau organul administrativ superior. Sunt autori care considera ca anularea poate interveni si pe motiv de neoportunitate argumentand in sprijinul tezei lor ca oportunitatea ca o conditie de valabilitate a actului administrativ este o dimensiune a legalitatii activitatii administratiei publice. Prin urmare revocarea nu este decat o forma specifica a anularii, revocarea ca specie a nulitatii facand parte din regimul juridic administrativ.
B. Revocarea actelor administrative
Actele adm sunt de regula revocabile
Reocarea constitue un mijloc specific de incetare a efectelor juridice ale unui act adm prinmanifestarea de vointa expresa a organului administrativ emitent sau a organului administrativ ierarhic superior.
Revocarea se poate face, fie pe motiv de ilegalitate, fie pe motiv de inoportunitate, fie in sfarsit pt ambele motive. Asa cum am aratat unii autori prezinta revocarea ca un caz special al nulitatii.
Revocarea poate fi dipusa de organul adm emitent, situatie in care se mai numeste si retractare, fie de organul administrativ ierarhic superior, situatie in care se numeste fie revocare fie anulare.
Revocarea poate fi facuta atat de organul emitent, cat si de organul ierarhic superior. Revocarea este un atribut al organului ierarhic superior, chiar daca unii autori cred ca acesta tine de domeniul istoriei.
In cazul actelor administrative normative, revocarea are un caracter absolut si se numeste abrogare. Ea poate fi implicita sau expresa.
Revocabilitatea actelor administrative individuale nu mai are caracter absolut. In anumite situatii prevazute de lege, ori ca efect al naturii drepturilor si obligatiilor continute, actele administrative individuale devin irevocabile.
Exceptiile de la principiul revocabilitatii actelor administrative individuale sunt: a. actele adm jurisdictionale, b. actele adm pe baza carora au luat fiinta raporturi juridice contractuale si se dr muncii, c. actele adm care au dat nastere unui drept subiectiv, garantat de lege cu irevocabilitatea actului de baza, d. actele adm care au fost realizate material(au intratt in circuitul civil).
Efectele revocarii sunt in functie de motivul invocat: ilegalitatea sau inoportunitatea actului adm. In cazul revocarii actului adm pe motiv de ilegalitate, efectele care se produc ex nunc- pt viitor, si ex tunc- pt trecut, ultimele avand consecinte mai grave , deoarece se produc din momentul in care actul a fost emis. Aceasta nu inseamna ca revocarea poate sa duca la stergerea tuturor consecintelor actului.
In cazul revocarii actului adm pe motiv de inoportunitate aceasta produc efecte numai pt viitor, toate efectele juridice inainte de revocare ramanand valabile.
In literatura juridica s-a pus problema daca organul care poate revoca actul adm are si dr de modificare sau reformare.
Organul adm care emite actul il poate revoca sau modifica oricand, cu respectarea dispozitiilor legale, indiferent ca actul adm este normativ sau individual.
Actele adm normative pot fi modificate de catre organul administrativ superior prin adoptarea unor acte normative ce se bucura de forta juridica superioara si prin care se reglementeaza in mod diferit raporturile social-economice reglementate de actul normativ inferior. Aceasta regula nu este numai o consecinta a puterii discretionare a administratiei ci si o recunoastere a nevoii constante ca organul adm sa se adapteze la schimbarile ce se produc in viata eco, sociala si politica, in vederea asigurarii interesului general.
Actele adm individuale pot fi modificate de catre organul adm superior, mai putin cele care tin de competenta exclusiva a aut inferioare. In cazul acestor din urma acte, organul superior nu poate nici sa le revoce pr motiv de inoportunitate sau ilegalitate, ci doar sa indrume organul inferior sa emita alt act.
C. Suspendarea actelor administrative
Durata de aplicare a actelor adm poate fi stabilita explicit sau implicit. In principiu, actul adm se aplica fara nici o limitare in timp, pana cand autorul sau va decide sa-i puna capat.
In toata aceasta perioada eficienta juridica a actului adm poate fi intrerupta prin suspendarea sa. Este de stiut ca actele adm se bucura de prezumtia de legalitate, si in consecinta sunt obligatorii si executorii prin ele insele.
Suspendarea insa determina o incetare temporara a efectelor, fara ca actul adm sa fie desfiintat, acesta doar temporar devine neaplicabil.
Suspendarea se aplica atunci cand exista un dubiu cu privire la legalitatea sau oportunitatea unui act adm.
Cand exista certitudinea ca actul este ilegal sau inoportun se trece la anularea, revocarea sau abrogarea lui. Dr se anulare si revocare cuprinde implicit si dr de suspendare.
Suspendarea este incetarea temporara si provizorie a efectelor juridice produse de un act adm
Suspendarea poate opera printr-un act juridic sau prin intermediul legii.
- printr-un act juridic suspendarea poate opera la interventia autoritatilor care pot anula sau revoca un act adm, respectiv organul adm emitent, organul adm ierarhic superior, instanta judecatoreasca si in anumite cazuri organele care fac parte din Ministerul Public, dar numai pt acte ale organelor de detinere si executare a pedepselor.
Daca in cazul organelor adm emitente sau ierarhic superioare, suspendarea poate fi declarata oricand, pe motiv ca exista un dubiu privind legalitatea sau oportunitatea actului adm, in schimb, instanta de judecata poate dispune suspendarea atunci cand legea o prevede.
O data cu admiterea cererii de suspendare de catre instanta judecatoreasca inceteaza si caracterul executoriu al actului adm. Cererea de suspendare poate fi adresata instantei de judecata separat de actiunea principala si chiar inainte de sesizarea instantei de contencios adm, respectiv chiar in timpul desfasurarii procedurii administrativ jurisdictional-prealabile.
Atat actele adm normative cat si actele adm individuale pot fi suspendate de instantele judecatoresti.
- suspendarea poate interveni si ope legis. Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile adm publ locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios adm aceste acte in termen de 30 de zile de la comunicare, actul atacat fiind suspendat de dr. In acest caz suspendarea poate avea ca obiect atat actul adm normativ cat si pe cel individual.
Masura temporara, suspendarea inceteaza fie prin anularea sau revocarea actului, fie prin repunerea actului adm in vigoare. Pt instantele judecatoresti suspendarea inceteaza cand hotararea jud de respingere sau de admitere a actiunii devine irevocabila. Daca in cuprinsul actului juridic de suspendare s-a prevazut anume o data limita sau suspendarea a fost subordonata de implinirea unei situatii de fapt, masura provizorie a suspendarii inceteaza in conditiile in prealabil stabilite.
In cazul actelor adm normative daca se prevede o data ulterioara de intrare in vigoare, nu inseamna ca pana la implinirea acelei date actul este suspendat. Actul normativ exista, este perfect valabil, numai ca, nu poate produce inca efecte juridice.
II. Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative prin fapte juridice materiale prevazute de lege
Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative se poate produce si prin anumite fapte juridice materiale.
Faptele materiale determina in mult mai putine cazuri decat actele juridice, incetarea efectelor jur ale unor acte adm. In acest scop este necesara o dispozitie expresa a legii.
Faptele jur materiale, ca regula generala nu pot produce incetarea efectelor juridice ale actelor adm normative. Fiind de aplicatie repetata, actele normative nu pot sa-si piarda valabilitatea prin producerea unei transformari in lumea materiala inconjuratoare. O singura exceptie este admisa de la aceasta regula, in cazul actelor admnormative temporare,ale caror efecte inceteaza o data cu implinirea termenului pentru care au fost emise.
In cazul actelor adm individuale, care nu sunt de aplicare repetata, efectele juridice se sting prin interventia unui fapt material de producerea caruia legea leaga acest efect.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |