Definitiile administratiei publice

I. Definitii politice ale administratie publice

Administratia publica este ceea ce face guvernamantul (sau cu alte cuvinte organizatia sau activitatea prin care se pun in aplicare deciziile politice)

Abordarile clasice, inclusiv modelul birocratic ideal elaborat de catre Max Weber considera ca administratia publica (birocratia) trebuie sa fie o unealta la dispozitia celor care formuleaza deciziile politice. Cu alte cuvinte administratia publica este activitatea care insumeaza totalitatea activitatilor duse la indeplinire de catre cei angajati in sectorul public [1].

Administratia publica este organizatia sau activitatea prin care sunt prestate servicii publice direct sau indirect

Cu alte cuvinte activitatile prin care sunt rezolvate nevoile membrilor comunitatii pot fi rezolvate de catre institutii publice (Primaria are un serviciu propriu de colectare a deseurilor) sau poate fi oferita unei companii private. Definitia de mai sus are o importanta conotatie politica si chiar ideologica. In general partidele care au o orientare de dreapta prefera cea de a doua solutie, in vreme ce in timpul guvernarilor de stanga se constata, de cele mai multe ori, o crestere a implicarii autoritatilor publice in activitatea de prestare a serviciilor publice. Sunt foarte putine situatiile in care autoritatile publice din tarile democratice apeleaza doar la una din cele doua solutii.

Administratia publica este o faza din cadrul ciclului de elaborare si implementare a politicilor publice

Incercand o definitie, politicile publice reprezinta ansamblul de decizii prin care o anumita autoritate publica abordeaza o problema a comunitatii pe care o deserveste. In ciclul politicilor publice includem elaborarea lor (care de regula revine factorului politic), implementarea lor (atributul functionarilor, al birocratilor), dar si evaluarea impactului acestora (reactia). Cum spuneam, conform teoriilor clasice, birocratiei ii revine sarcina implementarii. Dupa cum o sa constatam in capitolele urmatoare, functionarii publici pot sa asume si celelalte doua roluri din acest ciclu.

Administratia publica este organizatia sau activitatea prin care se implementeaza interesul public

Aceasta definitie incearca sa conecteze administratia publica si pe cei care activeaza in cadrul acesteia de cetatean. Dificultatea cea mai mare in acest caz o reprezinta stabilirea, definirea interesului public.

Administratia publica este organizatia sau activitatea prin care se realizeaza in mod colectiv ceea ce nu poate fi realizat individual

Dupa cum am mentionat si in capitolul I, exista autori care considera ca institutiile publice au aparut ca un raspuns la necesitatea de a organiza mari grupuri de oameni pentru atingerea unor scopuri colective. In acest sens putem spune ca administratia publica ne ajuta sa avem electricitate, apa curenta, canalizare, etc. Ne putem imagina ce ar insemna pentru fiecare dintre noi, dar si pentru comunitate daca am incerca sa ne rezolvam fiecare pe cont propriu problemele enuntate mai sus. Bineinteles, pentru unele dintre ele exista solutii private, dar exista anumite domenii (caracterizate de asa numitele monopoluri naturale) unde serviciul public ramane unica alternativa. Putem vorbi si de o alta conotatie a acestei definitii asa cum rezulta din urmatorul citat: "un veteran se intoarce din Corea a urmat o facultate apeland la o bursa de stat, si-a cumparat o casa cu ajutorul unui imprumut de la Administratia Federala a Locuintelor, a primit curent de la Autoritatea Vaii Tenesse, iar mai tarziu apa potabila Agentia de Protectie a Mediului, parintii sai au primit ingrijire medicala din partea statului, iar copiii sai au fost sprijiniti de stat sa urmeze studiile"[5]. Prin urmare, un om aflat intr-o situatie dificila a fost sprijinit de catre administratia statului si in acest fel a reusit sa isi continue viata in conditii multumitoare. Sigur este o prezentare mult idealizata, apartinand abordarilor specifice stangii politice.

II. Definitiile legale ale administratiei publice

Administratia publica este legea in actiune (sau punerea in aplicare a legii).

Conform acestei abordari activitatea administratiei publice este exclusiv o activitate de aplicare a legilor. Aceasta a fost opinia generala in Europa, cu precadere intre anii 1870 1960. Ca urmare au fost elaborate legislatii complexe si complicate prin care se incerca reglementarea fiecarui aspect al vietii sociale[6]. In tarile anglo - saxone se vorbeste de actele administrative ca fiind aplicatii practice ale unor legi cu caracter general. Dezvoltarea fara precedent a administratiei, ca dimensiuni si complexitate, in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, precum si impunerea noilor abordari manageriale a dus la abandonarea in mare masura a acestei conceptii, legislatia foarte complexa fiind considerata de multe ori o frana sau chiar un lucru daunator pentru desfasurarea proceselor din administratie. In prezent majoritatea specialistilor considera ca administratia publica trebuie sa fie o activitate in prin care sunt rezolvate probleme de interes public, in cadrul reprezentat de legislatie, cadru care nu trebuie sa fie constrangator.

Administratia publica reprezinta o activitate de reglementare.

Conform acestei definitii, pentru orice problema publica nou aparuta trebuie emisa o reglementare. La fel ca in cazul precedent, principala slabiciune a unei astfel de abordari provine din complexitatea si dinamica deosebita a vietii moderne. O solutie valabila astazi poate fi ineficienta peste o luna sau un an.

Administratia publica este activitatea sau organizatia prin care se manifesta "bunavointa regilor"

Este o abordare pe care, din nefericire o intalnim inca foarte frecvent in administratia romaneasca. Cetateanul este un administrat care primeste anumite servicii pentru ca o anumita autoritate are bunavointa sa o faca. Cum spuneam, multi oficiali romani inca au aceasta mentalitate: indeplinind un anumit serviciu nu si-au facut datoria presupusa de postul ocupat, ci au dat dovada de marinimie. Procesul de redistributie a resurselor, proces de o importanta capitala in orice stat modern, este grav afectat in Romania de aceasta conceptie care poate fi tradusa astfel: nu primesti bani daca nu ai mijloace pentru a obtine bunavointa "regilor".

Administratia publica este o "hotie" sau o organizatie sau activitate prin care cetatenii sunt furati.

Este o abordare care provine din ideologia liberala radicala (monarhisti, libertarieni, etc), care considera ca statul nu ar trebui sa se ocupe decat de protectia cetatenilor, lasand toate celelalte aspecte in seama pietei si a societatii. Ca o consecinta, taxele pe care le statul ne impune sa le platim reprezinta de fapt un bun furat.

III. Definitiile manageriale ale administratiei publice

Administratia publica reprezinta functia executiva a Guvernamantului.

Aceasta definitie reprezinta o varianta a celei conform careia administratia publica este organizatia sau activitatea prin care se pun in aplicare deciziile politice. In cadrul managementului exista o separare a atributiilor, politicienii fiindu-le rezervat rolul de a emite decizii, iar functionarilor publici rolul de a le pune in aplicare.

Administratia publica este o specialitate in cadrul managementului.

Deci in cadrul domeniului general reprezentat de management, administratia publica, sau managementul public reprezinta o categorie subordonata.

Administratia publica este arta.

Una din definitiile managementului spune ca managementul reprezinta o arta pentru ca aceleasi reguli sau procedee aplicate de catre persoane diferite dau rezultate diferite.

Administratia publica este stiinta.

Aceasta definitie o contrazice pe cea dinaintea ei. Este un demers care dureaza de sute de ani. Miscarea cameralista germana a incercat inca din secolul XVII sa construiasca o stiinta a administratiei publice. Se poate spune ca in zilele noastre, cel putin in statele dezvoltate, administratia publica si-a dobandit statutul de domeniu academic si de profesie.

Administratia publica este un fel de "Mickey Mouse".

Este o definitie ironica venind din partea criticilor fenomenului administrativ. "Mickey Mouse" este celebrul personaj de desene animate care consuma foarte multa energie si resurse pentru a obtine rezultate modeste.

IV. Definitiile ocupationale ale administratiei publice

Administratia publica este o categorie ocupationala (o profesie).

Asa cum se sugera si prin definitia de mai sus, se incearca acreditarea ideii ca administratia publica reprezinta o profesie distincta.

Administratia publica reprezinta idealismul in actiune.

Foarte multi specialisti insista asupra necesitatii unor calitati cum ar fi dedicatia fata de semenii nostri, fata de interesul public, fata de institutie si profesie, necesare pentru a profesa in administratia publica.

Administratia publica este un domeniu academic.

Dupa cum spuneam, stiinta administratiei s-a impus ca un domeniu academic distinct, care produce cercetari in domeniu, elaboreaza teorii si pregateste specialisti.

Administratia publica este un concurs de eseuri.

Este tot o definitie ironica, sugerand faptul ca tot ceea ce se intampla in cadrul administratiei publice nu este decat completarea unor documente.

Intrebari de evaluare

1. Care sunt elementele definitorii ale modelului birocratic in opinia lui Max Weber?

2. Care sunt principalele teorii cu privire la aparitia statului?

3. Care sunt principalele tipuri de autoritate?

4. Care sunt elementele definitorii ale statului?

5. Care sunt functiile statului?

6. Definiti conceptele de descentralizare, deconcetrare si subsidiaritate.

7. Oferiti cate o definitie a administratiei publice din perspectiva politica, juridica, manageriala si ocupationala.

Bibliografie obligatorie:

Chevalier J., Science Administrative, Paris: Presses Universitaire de France, 2002.

Safritz, J.M. and Russel, E.W., Introducing Public Administration, Pittsburg: Adisson-Wesley Publishing, 1997.

Stillman, R., Public Administration. Concept and Cases, New York: Houghton Miflin Co., 1996.

Bibliografie optionala:

Weber, M., On charisma and institution building, Chicago: The University of Chicago Press, 1968.

Weber, M., Politica, o vocatie si o profesie, Bucuresti: Editura All Beck .